10,048 matches
-
de gheață” (poligon) și până când „iarna îmi intră în ochi/ dar vom rupe din ea bucată cu bucată/ până ce noaptea va însori(management de criză). Triumfătoare este și iubirea, chiar dacă „a găsit ușa înțepenită” și chiar dacă: „ferestrele aveau giulgiu de crini/ nu se auzea țipenie/ de om nici gând/ și atunci a aprins candela între nori/ hrănind îngerii înghețați (dragostea). Copleșitoare metafore, ca și în poemul „tatăl”: noaptea își spală călcâiul / însângerat/ felinarele se topesc/ pădurea își frânge coastele albe/ peste
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1394990201.html [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
nepieirea veșnică din emoția inimii noastre a celui mai mare domnitor al României - acela care a strâns în lutul trupului său toată răzvrătirea neamului acesta, arătând lumii că tulpina românească este puternică și se poate înălța spre cer asemenea unui crin cu trei petale ce cu greu poate fi smuls, fiindcă el își are rădăcina în însăși răbdarea noastră de a ființa în spațiul carpato-danubiano-pontic. În fața amintirii sale nu poți să nu te gândești că pentru a putea trăi o viață
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
nu-s făcut să mă lupt, eventual să visez, să mă visez. — Atunci visează, cu toată puterea! Visul acesta-i tot un fel de luptă, jumătate rugă, jumătate rug. Chiar dacă lupta e devastatoare, are frumusețile ei nepieritoare. Caută anemone, sau crini, sau iarba-dracului, luptă cu orice preț, visează cu orice preț, caută cu orice preț! Acolo, în inima ta, acolo e totul, afară—nimic! Și oricum, nu izbânda este importantă, ci puterea de a ne duce lupta! (Aceasta învață toți oamenii
ÎNTÂLNIRE CU DON QUIJOTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1425041188.html [Corola-blog/BlogPost/367839_a_369168]
-
aducă alinare, Să mângâie durerea lumii Corvoada ei de întâmplare. Și serafimi îngenucheați Îți cer milostivire Doamne Se ceartă frații, între frați, Tu pune flori de împăcare. Mironosițele femei, Aprind iar candela iubirii, Din rătăcirea de idei Să înfloresca iarăși crinii. Toți sfinții străjuiesc altare, Iar flacăra se întețește, Să ardă reaua întâmplare Și gândul care pribegește. Într-un buchet de rugi aprinse Coboară cerul pe pământ, Furtuna iar se potolește, Iar ploile... tăcute plâng. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică
RUGA DE SEARĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1400610845.html [Corola-blog/BlogPost/344650_a_345979]
-
își strecoară raza, Prin ferestrele deschise. Un felinar, la colț de stradă, Pâlpâie, îmbietor... Și în jurul lui roiește, Dansul efemerelor. Bolta-și oglindește chipul, Unduindu-se pe-un val... Plutind pe raza uni far, Un vas, se-ndreaptă către mal. Crinii își deschid petale, Cu parfum amețitor... Un greiere, în iarbă, cântă, Romanța-ndrăgostiților. Pe-aripi de boare se-ntâlnesc, Doruri, vise și dorinți... În iatacuri se unesc, Pasiunile fierbinți. Poeții își îmbată pana, Cu elixirul muzelor... Și înscriu pe foi
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1442329520.html [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
nu mă lasă singur să rămân, Că și Dumnezeu e-un bun român! ............................... Cine sunt și de ce cânt? Sunt vagabondul zilei de-a pururi solitar, Colindător fără de casă. Am ochi negri, dar am mâinile curate, Răsar din codrii mari de crini. Și însăși natura atotștiutoare, Ea însăși nu știe ce sunt: om sau floare? Mă doare, Mă doare-această floare. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii: NU-S VINOVAT CĂ-MI PLACE SĂ SE PRINDĂ ROTUNDĂ, CA O ȚARĂ
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1463946394.html [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
strivesc corola de minuni a lumii: NU-S VINOVAT CĂ-MI PLACE SĂ SE PRINDĂ ROTUNDĂ, CA O ȚARĂ, HORA-N PRAG, NICI C-AM PRIMIT COLINDĂDORI ÎN TINDĂ, CUM DIN BUNIC ÎN TATĂ MI-A FOST DRAG! Codrule, codruțule, Crini, trandafiri, toporași, Melc, melc, Cotobelc, Somnoroase păsărele, Nu credeam să-nvăț a muri vreodată! Și-apusul meu e totuși răsărit, Un răsărit ce nu se mai termină! *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru unele schimbări ale semnelor
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1463946394.html [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
POEME CELESTE Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului DUBLEZ TOT INFINITUL... Dublez tot infinitul când meditez profund, Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund. Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul, Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje. Nu pot... Că-n orizonturi văd roată doar
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1474885930.html [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
De Noul An renaștem în dans imaculat Ne re-zidim puternici, cu visele din noi! Înfiorat de străluciri se -nclină bradul... Ascultă o simfonie de toamnă alungată Din țipăt se destituie în cântec fagul Iar puritatea trece cu stele -nveșmântată. Din crinii ancestrali fugar desprinse Superbele petale, revolte de poem, Adie în cristaluri, pe ramuri neînvinse Incendiind în alb Imperiul boem ! Elena Armenescu ( din vol Joc tainic) Referință Bibliografică: Împărăția Anului Nou / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1094, Anul
ÎMPĂRĂŢIA ANULUI NOU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Imparatia_anului_nou_elena_armenescu_1388310143.html [Corola-blog/BlogPost/363852_a_365181]
-
Dar numai geamul are asemenea predispoziții. Și azi alegi să zbori cu caruselul, prin alții, care se urcă în scaune și merg până la cer, știi că la acea intersecție dintre scaun și vectorul cerului, e visul tău... un alb de crin trepidant care dansează într-un vals transparent, cu mângâieri verzi și sfioase, furând lumina galbenă care se apleacă să te absoarbă. Caruselul trăiește în noi ... pentru senzația zborului. Suzana Deac Referință Bibliografică: Caruselul / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Caruselul.html [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
roșii simple, grena, albe, pestrițe, roze, inclusiv negre, pitice și cu petalele franjurate, precum salata de Bruxelles, sau cu o corolă mare ca un clopot. Printre straturile cu flori avea un rând de dale din beton, străjuite cu tulpini de crini, zambile roz, brândușe, și alte minunății florale ale căror nume nu l-am mai identificat. Se lăuda gazda mea că are vreo patruzeci de soiuri numai de lalele și-l credeam pe cuvânt, deoarece nu toate erau înflorite. Unele abia
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1479838899.html [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
are vreo patruzeci de soiuri numai de lalele și-l credeam pe cuvânt, deoarece nu toate erau înflorite. Unele abia ce îmboboceau. Înfloriseră doar cele timpurii. Tulpinile de liliac erau cu florile gata de a se deschide. Mai avea brândușe, crini bătuți, portocalii și albi, nufăr de grădină, muscari, și câte și mai câte flori care au înflorit pe parcursul zilelor cât am stat la dumnealor. Mai avusese ghiocei care se trecuseră, dar urmau, freziile și irișii gata îmbobociți și câte alte
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1479838899.html [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
predestinat patronarea <Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară. (...) Maica Elena Simionovici ni s-a destăinuit că, aidoma lui Arghezi, care spunea că , gândul o poartă la miresmele vorbelor - arome de busuioc, de crin, de pâine caldă... Dar sunt și cuvinte cu gust amar de pelin sau cu miros ucigător de praf de pușcă... Din noua ei carte Oameni la Sfânta Mănăstire Voroneț, adie doar arome purificatoare (de busuioc, de crin, de pâine caldă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de busuioc, de crin, de pâine caldă... Dar sunt și cuvinte cu gust amar de pelin sau cu miros ucigător de praf de pușcă... Din noua ei carte Oameni la Sfânta Mănăstire Voroneț, adie doar arome purificatoare (de busuioc, de crin, de pâine caldă), volumul fiind consacrat celor care cu sufletul, cu mintea și cu brațele le-au fost măicuțelor aproape la slujire și osteneală. În pagini scrise cu aleasă smerenie, vibrează chemarea spre o viață curată, îndreptată spre Dumnezeu”; ,, Printre
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în marea lor singurătate nu înțeleg de unde vine această grea melancolie o moarte lentă pe aripi transparente de libelule împăiate perdelele arse de soare cuvintele uscate-n dinți cu mirosul lor metafizic care transformă umbrele într-un vas funerar de crini ce-au ars în vechiul crematoriu în camera cu amintiri se joacă umbre pe pereți ca pe o sfântă în delir serafi uituci mi te dezbracă ce corp tăiat din linii dulci cu apetituri de madonă ce marmură cioplită-n
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_incamera_cu_amintiri_ion_ionescu_bucovu_1394089680.html [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ADIO Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Plec,plec până ce ochiul tău nu are vierme Și gândul meu mai poleiește flori, Splendori și zbateri las în urmă Și crini pe nevăzutele culori. Plec, plec la braț cu cele trecătoare atât cât au miros de răi, Nu-mi voi mai irosi luminile în zare Ca si cum ai fi nemuritoare [nu mult -cât într-o mie una de povești] Aceste vești se
ADIO de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1424416957.html [Corola-blog/BlogPost/377282_a_378611]
-
Iar clipirea-mi scrie versuri Pe care doar Tu le știi. Cu pășirea mea sfioasă, Scriu cu lacrima-mi de jar, Doar poeme de iubire Ce ard pe-al inimii altar. Scriu cu lacrima ce udă Calea mea cu albii crini O întreaga simfonie Pentru Tine! Prinț Sublim! Slavă! - strigă a mea privire, Osana! - a mea zâmbire Laudă, Cinste și Onoare! Numai Ție, Domnul Slavei! Mi-ai dat cântul prin suspine, Mi-ai dat haru-Ți ce mă ține. Mi-ai dat
NETĂCEREA DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1432713420.html [Corola-blog/BlogPost/369805_a_371134]
-
veșnicie Și să-Ți dau Mărire Ție! Tu Ești Muza mea din viață, Și îmi ești Stăpân și Domn, Tu Ești Marele Maestru, Tu Isuse! Împăratul Meu! Cluj Napoca, 26 mai 2015 Omagiu Am țesut din frunza verde, Din petalele de crin, Un covor de bucurie Pentru tot ce-I sfânt și bun. Am pus flori cu gingășie, Și miresme am pus și cânt Pentru Cel ce are să vină, Pentru Împăratul Sfânt! Mi-am pus inima în cale-I Să pășească lin
NETĂCEREA DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1432713420.html [Corola-blog/BlogPost/369805_a_371134]
-
și roșii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât până când întâlnea cea dintâi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuțul însemna îmbelșugarea, firele albe și roși ale găitanului însemnau fața albă ca crinul și rumenă ca roza (...) Așa aveau vechii români obiceiul de a se ura în ziua de 1 martie! Ei erau naivi în sufletul lor; trăiau în simplicitate și împrumutau vorbele și obiceiurile lor de la mama natură, care împodobea fruntea fiicelor
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
al vieții gust amar! Să fiu măiastra ciocârlie Să mă avânt spre cer cântând... Să las viața mea pustie Și griji...și lacrime o mie La pieptul Tău să mă ascund! Să fiu parfumul unei flori Cu albul florilor de crin... Să mă topesc de-adânci fiori Când mă atingi adeseori Să ștergi durere și suspin... Să fiu o lacrimă uitată Pe-abrazul trist și ostenit... Să știu că dragostea-Ți de Tată Nu o voi pierde nicioadată C-așa de mult
OMAGIU DIVIN 5 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_luca_1417330724.html [Corola-blog/BlogPost/371848_a_373177]
-
prin cultivarea și valorificarea teologică a operei sale, la care, deci, nu au aflat decât miere curată și sfântă, strălucind autenticitatea adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Profesor Dumitru Stăniloae avea un chip frumos și pașnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. În fața lui senină și diafană întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
redea zâmbetul din nou. În sufletul fiecărui om există o vale a durerii și una a fericirii, important este s-o păstrăm mereu verde pe cea a fericirii, să o hrănim cu momente plăcute, cu amintiri curate precum petala unui crin alb. Și totuși... ce parfum ar avea viața fără aceste sentimente amestecate, fără lacrima stoarsă din amar... fără lacrima izvorâtă din iubire... din clipele mute ale destinului... din perlele ce împodobesc inima unui om? Câteodată, lacrima șterge umbra ce acoperă
LACRIMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_l_cornelia_viju_1331303709.html [Corola-blog/BlogPost/354777_a_356106]
-
zilei... - Și ce legătură are asta, cu ce aveai tu să-mi spui pân'la capăt? - Păi, are, are multă legătură. Pentru c-am făcut prinsoare c-am să le demonstrez practic înțelegerea cuvântului... - Când, cum !?... întreabă neîncrezător Vică al Crinului. Credea că mă laud și-atunci m-am decis pe loc și i-am zis: în noaptea asta! - Nu-ntrerupe, vere Pană!. Apoi ne-am luat iar cu vorba și timpul a trecut, soră-mea Tia era plecată pe Valea
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
ea îți dăruiește, Iar liliacul, sărută ochii tăi căprui, Oleandru-și îndulcește, mireasma-i amărui. De dragul tău, o rază jucăușă, Cu-n voal de-argint, te-așteaptă lângă ușă, Și-n păr, ți-a prins mici flori de portocal, Iar crinii, ți-au adunat nectar într-un pocal. De dragul tău, și codrul înverzește, Din frunza crudă, el dulce îți doinește, Izvorul rece, îți susură încetișor; Vino, potolește-ți setea, eu te aștept cu dor! Și în amurg, eu ți-am furat
DE DRAGUL TĂU de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1483650239.html [Corola-blog/BlogPost/382792_a_384121]
-
și mii... Liniștea din cer sublimă, Plină de a ei simfonii. Iar când serile cu lacrimi, Vor uda pământul cald, Să răsară-n inimi dorul... De iubire și de înalt. Baia Mare, 11 iubie 2016 Noapte de vară Cânt gingaș de crini se-aude, Prin al nopților suspin... Stelele aprinse-n veghe, Îmbrăcate-s în senin. Calcă-ncet pe iarba crudă, Vântul ca un june iar... Și cu aripi de lumină Îl îmbracă luna-n dar . Doarme codrul ca și pruncul, Legănat
RUGA VERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1465810161.html [Corola-blog/BlogPost/378792_a_380121]