634 matches
-
să-și scuture capul de parcă ar fi vrut să-l arunce în camera cealaltă. Încercă, pe loc, câteva mișcări de picioare și-i făcu semn lui Dan să se miște. Domnul "anti-dans", timid și spectator convins, se încăpățână să rămână crispat și înțepenit în centimetrul lui pătrat de loc. Un tânăr răsări în fața Luanei cu un zâmbet pe chipul lunguieț: Dansați, domnișoară? Îl chema Valentin Gațiu, purta ochelari și un soi de mustăcioară aruncată sub nas. Compunea cântece și se acompania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
iubito. Întoarse o felie de carne pe partea cealaltă și apoi îi aruncă o privire. Și care e strategia lui Ennco pe viitor? —Să fie mai mare și mai performantă. —Și-apoi? —Habar n-am. Îl privi cu o expresie crispată. Ce-i cu toate prostiile astea gen „afacerile sunt ochiul dracului“ pe care mi le tot îndrugi în ultimul timp? Nu sunt proastă, Aidan. De fiecare dată când purtăm o discuție, ajungem la cum ar trebui să dăm totul naibii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
blugii, ai dat ceva bani pe ei, asta cu sfârtecatul mai vedem, înfățișarea și comportarea lor te fascinează, Sorin o sărută acum pe Ioana, firesc, portocaliul ei Van Gogh îți bucură ochii, se apropie de noi un tânăr cu zâmbet crispat, este salutat de toată lumea, după câteva cuvinte shimbate cu Radu se îndepărtează, E Lucian, se-ntoarce Radu spre mine, ai să-l cunoști într-o zi, un geniu pustiu! Tresar, și nici nu-mi dau seama cum trece pe lângă noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
al ideii de personalitate ireductibilă, mișcându-se cu repeziciune și aplomb spre orice spațiu de dispută, tentat să dinamiteze coerciții și tabuuri, prezumțios, dornic de afirmare belicoasă și, deopotrivă, un sceptic malițios, care trăiește cu intensitate și obstinație sentimentul frustrării, crispat, instabil, nedăruit cu seninătate. A. investește mai mult și mai orgolios în prezența lui între contemporani decât în elaborarea operei, a propriilor „alcătuiri din hârtie”. Intelectual ubicuu, în pas cu orice noutate - dă, în 1924, cele dintâi pagini în românește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
cum remarca Iulian Boldea, suita cărților dă și o idee despre „polimorfismul expresiei acestui poet care-și schimbă neîncetat măștile stilistice”, într-un caleidoscop al „felului său de a fi”, delimitând estetic un traiect existențial și un „chip de frăgezimi crispate”. SCRIERI: Un munte, o zi, pref. Ion Pop, Cluj-Napoca, 1981; Cartea de la Jucu Nobil, [I], Cluj-Napoca, 1990, II, Pitești, 2000; ed. I-III, Cluj-Napoca, 2003; S-au produs modificări, Cluj-Napoca, 1991; Călător de profesie, București, 1992; Zi după zi, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
mișcă, există, întregul lui trup o spune. Într-o situație de comunicare personală, când poziția trupului este rigidă, interlocutorul nu ne lasă să-i vedem mâinile. În schimb, dacă este destul de suplu și se simte în largul lui, mai puțin crispat, așa cum este Syner în imaginea din dreapta, în câmpul vederii noastre periferice apar antebrațele lui active și mâinile. Mai mult decât antebrațele, mâinile sunt un vehicul important al gândirii. Atunci când contribuie la interacțiune, ele dau amploare comunicării. De altfel, priviți următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
comunistă, a demisiilor morale, diaristul excelează prin versatilitatea spiritului critic și reflecția superioară. Este totuși vorba de o natură poetică; sărăcia epică și anecdotică confirmă acel elan de a se pierde asemeni unui apostol posedat de obsesia românească, acea intransigență crispată și chiar voluptate a prăpastiei de sorginte cioraniană. Cele două volume de memorii "La apa Vavilonului", semnate de Monica Lovinescu (București, 1923 - 2008, Paris), rescriu viața autoarei la Paris între 1947 și 1980, oferind însă și anticipări din perioada postdecembristă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
faimosul , - la convingeri de idei. Momentul în care materialul (caracterul) cedează după atîtea solicitări produse sistematic în unitatea de timp dată... Materialul, astfel încercat, cedează la un moment dat, nu înainte de a avea o perioadă relativă de întărire, asemeni oamenilor crispați înaintea morții căpătînd brusc o luciditate extremă... Materialul, deși nenatural, sau neînsuflețit, are un comportament similar cu al ființei umane înainte de a-și da obștescul sfîrșit. Tot astfel pare a fi și desprinderea finală a sufletului de trup, ca fenomenul
Sigma de rupere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16616_a_17941]
-
scrisorile începuseră să circule în principiu liber: n-am mai putut scrie niciodată, în România, natural și destins, vreo scrisoare. Cel puțin la acest punct, regimul comunist a repurtat asupra mea victoria totală. Scrisul meu din București rămâne în eternitate crispat. Pe cât de fluent și de liber mă revărs epistolar când stau în străinătate - mai ales în Portugalia -, pe atât de stânjenit mă simt aici, în fața foii albe. Cineva mi se va uita mereu peste umăr - cineva redutabil, fără chip, dar
Fericire portugheză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7338_a_8663]
-
azi are de făcut un experiment simplu: să-și fixeze un punct de observație luni dimineața, la ,sosirile interne" de pe Aeroportul Otopeni. Indiferent de unde vine cursa, va avea prilejul să studieze în liniște cel puțin zece indivizi cu un aer crispat - ceva între oboseală și resemnare -, de învinși fără glorie. Sunt parlamentarii puterii. Dacă mai și stai cu ei de vorbă - cum mi se întâmplă adeseori -, ai să constați că impresia primă e dublată de alta: nu sunt doar deprimați, ci
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
dezvălui, asemenea unei răni hidoase. În al doilea rînd, aerul decorativ, de „făcătură” stilistică al cruntei posturi confirmă condiția estetică a confesiunii deturnate, coeziunea discursului. O singură compensație își îngăduie acest monolog crîncen revendicativ și anume o muzică a verbului crispat, amară cantilenă ce răsună în răstimpuri (Candela). Citindu-i cartea, nu putem a nu-l considera pe Lucian Scurtu drept un poet absolut remarcabil, cu o creație ce emoționează chiar prin fuga sa de orice emoție explicită. Un ex-orădean confirmă
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
ajuns pînă la urechile lui Ceaușescu). Apoi, vorba lui Constantin Țoiu însuși, chiar dacă în cei aproape zece ani cît a stat în fruntea scriitorilor bucureșteni nu a reușit să facă foarte multe lucruri bune (mai ales în relațiile tot mai crispate și tensionate cu autoritățile comuniste), cel puțin s-a străduit să nu facă nici lucruri rele, care să prejudicieze în vreun fel lumea scriitoricească. De aceea ședința consiliului de conducere al Asociației Scriitorilor din 9 ianuarie 1990, în care i
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
fi-miu am o joacă, în fiecare seară, înainte de culcare - ce a fost cel mai frumos și cel mai urât azi în viețile noastre - si râdem, ne emoționam, ne alintam, dar adormim zâmbind. Oare aia de numai înjură si-s crispați, ce-or povești bun și frumos despre ei ? Știu - exact râul pe care l-au făcut, căci asta-i ține alive. Relax, oameni, avem toți un loc și-un rost, avem toți DOAR o viață și un set de bucurii
Mihaela Rădulescu, nud pe Facebook by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72027_a_73352]
-
Galați, pe dimia unde cîțiva bonjuriști fuseseră urcați cu forța, aceștia cîntă în cor "Marșul girondinilor"; consulii străini îi adăpostesc în locuințe unde autoritățile nu au acces; funcționarii însărcinați cu reprimarea mișcării se poartă cu fiii marilor boieri mai degrabă crispat și respectuos; conversațiile esențiale au loc, firește, în limba franceză, iar întreaga "revoluție" se desfășoară în pas de cadril. Relatînd amănunțit și exact evenimentele la care a participat direct, memorialistul pare a nu realiza dimensiunile aurei de comic cu care
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
să nu aibă nici o explicație. Despre întâmplări, cu stafii, orice vă aduceți aminte în genul ăsta. Oamenii erau cam stânjeniți, dar aveau chef de vorbă. A început Vicenta, care stă în capul satului. Sfiala i se citea în gesturile ușor crispate și în felul de a vorbi, pe un ton mai înalt decât de obicei și parcă smucit. Păi, să vedeți, a început ea. În satul nostru nu sunt lucruri dintr-astea, nici n-au fost, după știința mea. După război
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
notele aprobării sau ale umorului... Dar cum crează, de fapt, mai mult ori mai puțin iubiții noștri confrați? Să stabilim mai întîi cum se înscriu în orarul zilei. Declară Livius Ciocârlie, cu o emfază laconică, cu o modestie atît de crispată, încît devine stilistic savuroasă: „Scriu numai dimineața, foarte devreme, și asta îmi dă un soi de complex de inferioritate, fiindcă știu de la Lucian Raicu, prietenul meu, că scriitorii de linia întîi scriu nocturn. N-am ce face, eu sînt matinal
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
la mulți ani etc. Există și locuri în care regizorul a avut fler, spre exemplu, distribuirea lui Horațiu Mălăele, un excelent actor de comedie - sper ca prin asta să nu-l jignesc -, în rolul eminenței cenușii, a premierului, fără faciesul crispat al lui Tăriceanu la care se face aluzie, cu net mai multă siguranță decît primul motociclist al țării și cu un machiavelism principial. Răzvan Vasilescu face un rol reușit de nevertebrată politică, iar Gheorghe Dinică, deși nu stă mult în
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
aparența lor formală, către capete, centre iluzorii ș...ț» «Proclam opoziția tuturor puterilor cosmice la această blenoragie a unui soare putred ieșit din uzinele gîndirii filosofice, lupta înverșunată cu toate mijloacele dezgustului DADAIST [...]. Libertate: DADA, DADA, DADA, urlet al culorilor crispate, împletitură a contrariilor și ornamente grotești și inconsecvențe ale tuturor contradicțiilor: VIAȚA.» S-a făcut oare ceva mai bun în materie? Și cîți plagiatori nu a avut acest manifest! Deși o primă încercare, a fost o lovitură de maestru! Și
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
de brocart de la Versace, a păstorițelor în ii de mătase, în fote brodate cu fir de aur și în opincuțe de marochin cu tocuri înalte, a miniconteselor ambalate în crepdeșin cu trene de la madam Ricci... Iată, mi-am zis, fețele crispate ale mamelor, zâmbetele superioare ale taților - la amintirea sumelor scrise pe cecuri, lacrimile de înduioșare ale bunicilor și clientelei... În așteptarea deciziei juriului. Și iat-o, în sfârșit, fericita câștigătoare ia loc pe tron, peste buclișoarele asupra cărora a trudit
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
așteptarea deciziei juriului. Și iat-o, în sfârșit, fericita câștigătoare ia loc pe tron, peste buclișoarele asupra cărora a trudit câteva ore madam Mimi i se pune coronița cu perle. Sala explodează de aplauze și ovații, Fața, pănă mai adineaori crispată, se destinde într-un zâmbet uriaș, repetat de acasă, celelalte fețe, toate, iau aspectul unei disperări nemaipomenite: cum o să-și privească în ochi prietenele, cum o să coboare cu capul sus din Lexusul cu șofer în livree, cum o să intre așa
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
oră, comentam zvonurile despre proclamarea Timișoarei ca oraș liber. Eram un copil și crescusem cu emisiunile ceaușiste de la TVR. Am fost șocat, evident, să văd cu dictatorul comunist a fost huiduit la scenă deschisă. Bătrânul din Scornicești avea o față crispată și a fost total șocat să-și vadă contestată autoritatea. Crescusem într-o casă unde „tovarășu și tovarășa” erau luați peste picior, când nu detestați. Țin minte că m-am bucurat", a declarat Mihail Neamțu, pentru DC News. Președintele Noua
21 decembrie 1989: "Priveam pe geam TAB-urile blindate. Tata era în stradă" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54121_a_55446]
-
capul”. Civilizată, fină, nepăsătoare. Fără deranj, fără rătăciri. Oare Dridri îi plătește, cu prețul propriei ruine, datoriile celui care-și cheltuise, nesăbuit, averea pentru ea numai dintr-un admirabil, exemplar simț al onoarei? Sau fiindcă rostogolirea poveștii spre patetic și crispat e un risc pe care autorul ei nu poate să-l suporte?
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
poartă/ chiar la încheietura din os moale/ și străveziu a viitoarei mîini/ un afluent, un mic ceasornic,/ fluid-tremurător ca o piftie". Cele mai reușite poezii din volum rămîn însă acelea în care autorul, decis să renunțe la masca gravă, ușor crispată, de pînă acum, optează pentru un mod ludic și ironic de a explora "fața nevăzută a lucrurilor". În acest scop, poetul regizează veritabile demonstrații de virtuozitate "funambulescă", dialogurile aparent lipsite de sens - alunecînd adesea, ca la suprarealiști, în zona umorului
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
pădure, un armăsar splendid, cu ochii înnebuniți de groază, gonind în neștire, trăgînd după el, în spinare, un lup care-i sfîșie beregata. O altă variantă sînt tablourile din casa soților Willer, care reprezintă făpturi grațioase și slabe, cu trupul crispat și nemișcat, în întâmpinarea fiarei rapide, exersate în rapacitate, care nu se vede pe pînză, dar care e prezentă în tremurul și în frenezia vînatului ei. Atunci, ieșite din toropeală, simțurile sînt în alarmă spre a înlesni atracția și devorarea
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
că spațiul artei noastre monumentale este stăpînit de sindromul absolutei dezordini, încă n-am spus nimic. Cele mai grele deșertăciuni, cele mai naive utopii, cele mai lacome chimire, cele mai rafinate lingușeli, cele mai deșănțate avînturi propagandistice și cele mai crispate dorințe de putere se întîlnesc - și se consolidează reciproc - aici. Nu există formațiune politică, organizație cu pretenții reprezentative sau domeniu al vieții publice, mai mult sau mai puțin militarizat, care să nu se simtă obligate de a negocia cu veșnicia
Negoțul cu eternitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6533_a_7858]