51,468 matches
-
persoana fizică, este utilizată, în general, atunci când este vorba despre persoanele lipsite de capacitate de exercițiu, cum ar fi minorul cu vârsta de până la 14 ani sau interzisul judecătoresc. Se observă că teza finală a textului de lege criticat tratează, în mod distinct, tocmai situația persoanelor fără capacitate de exercițiu, după cum urmează: „Pentru minori cererea de transcriere/înscriere poate fi depusă de către unul dintre părinți sau, după caz, de reprezentantul lor legal, iar cei care au împlinit vârsta
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
Omului, potrivit cărora un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității în fața legii și a autorităților publice. Nici din analiza expunerii de motive a legii criticate, nici din analiza reglementării în ansamblu, nu reies elemente care să conducă la introducerea unor bariere administrative. Or, câtă vreme nu există o expunere de motive corespunzătoare care să releve „scopul legitim“ al ingerinței în dreptul persoanei de a dispune
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
drepturile consacrate de art. 23 alin. (1), art. 26 alin. (1) și art. 51 alin. (1) și (2) din Constituție. De asemenea, nu există nicio justificare care să corespundă exigențelor instituite de art. 53 din Constituție. Așadar, prevederile de lege criticate reprezintă o discriminare directă, multiplă (conform doctrinei și jurisprudenței Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului și UNESCO) a cetățenilor care au dobândit cetățenia română conform art. 10 și 11 din
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
instituirea curatelei, acestea fiind obligate să cheltuie resurse pentru instituirea curatelei în străinătate pe cale judecătorească, iar ulterior pentru recunoașterea efectelor pe teritoriul României în cadrul procedurii judiciare de exequator. Un alt aspect al discriminării generate de prevederile de lege criticate îl constituie încălcarea obligației prevăzute de art. 7 din Constituție privind românii din străinătate. Rațiunea prevederilor art. 10 din Legea nr. 21/1991 este conformă intențiilor legiuitorului declarate în art. 1 alin. (3) din Constituție, de a adopta măsuri prin care
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
de neconstituționalitate, prin prisma încălcării art. 16 din Constituție, având în vedere că, din analiza prevederilor Legii nr. 119/1996 și a metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, situația prevăzută de dispozițiile de lege criticate este unica în care se solicită prezența personală a părților pentru depunerea unei cereri, excluzând astfel posibilitatea părților de a se prezenta prin mandatar. Mai mult decât atât, instanța constată că din textul contestat nu rezultă nici motivul concret pentru
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e). “ ... 24. Textul de lege criticat - art. 41 alin. (5^4) - face parte din secțiunea a 4-a - Întocmirea actelor de stare civilă ale cetățenilor români aflați în străinătate a capitolului II - Întocmirea actelor de stare civilă al Legii nr. 119/1996. Potrivit art. 41 alin. (3) din
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
90 de zile de la data depunerii jurământului de credință față de România. ... 25. Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă ce vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat este clar și previzibil, legiuitorul având atribuția de a reglementa procedura de înscriere/transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă a cetățenilor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română, evident cu respectarea
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
în fața altor persoane fizice sau juridice, care au obligația să permită și să asigure avocatului desfășurarea nestingherită a activității sale, în condițiile legii“. Prin urmare, reprezentarea convențională a persoanelor fizice se exercită în condițiile legii. Or, legiuitorul - prin dispozițiile criticate - a adoptat soluția depunerii personal sau prin reprezentant legal a cererii de înscriere/transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă în cazul cetățenilor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română, într-un
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
pretențiile sau a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului, iar, în accepțiunea sa restrânsă, înseamnă posibilitatea oricărei persoane de a folosi un avocat pentru a-și valorifica pretențiile sau a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului. Or, în cauza de față, textul de lege criticat impune prezența personală a persoanei care a redobândit sau căreia i s-a acordat cetățenia română, la depunerea unei cereri cu vădit caracter personal, de transcriere a certificatului de naștere emis de alt stat, în vederea producerii de efecte juridice
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
în cadrul unei proceduri disciplinare), având în vedere caracterul personal al cererii de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă ale cetățenilor care au redobândit cetățenia română sau cărora li sa acordat, dispozițiile de lege criticate nu încalcă dreptul persoanei de a beneficia de asistență juridică, în condițiile reglementate prin legislația aplicabilă acestei forme de activitate juridică. ... 28. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că și această critică este neîntemeiată
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
neconstituționalitate invocate. ... 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
citarea părților și a expertului. “ ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că susținerile privind neconstituționalitatea textului de lege criticat se referă, în esență, la faptul că textul de lege criticat nu reglementează în mod expres un termen cert de soluționare a cererii de recuzare și respectiv, o cale de atac împotriva încheierii prin care se soluționează această cerere. ... 14
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că susținerile privind neconstituționalitatea textului de lege criticat se referă, în esență, la faptul că textul de lege criticat nu reglementează în mod expres un termen cert de soluționare a cererii de recuzare și respectiv, o cale de atac împotriva încheierii prin care se soluționează această cerere. ... 14. În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că trimiterea generală pe
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
expres un termen cert de soluționare a cererii de recuzare și respectiv, o cale de atac împotriva încheierii prin care se soluționează această cerere. ... 14. În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că trimiterea generală pe care textul de lege criticat o face cu privire la motivele de recuzare a judecătorilor vizează o aplicare similară a acestora și procedurii de recuzare a experților, ceea ce conduce la concluzia că și această cerere de recuzare se realizează cu celeritate. Astfel, cererea de
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
de recuzare a expertului se soluționează de îndată, în camera de consiliu, iar încheierea astfel pronunțată poate fi atacată odată cu fondul, fără ca acest aspect să aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. Așadar, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
neconstituționalitate invocate. ... 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele: 13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. ... 14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată și art. 46 - Dreptul la moștenire. ... 15. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
46 - Dreptul la moștenire. ... 15. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia susțin neconstituționalitatea Legii nr. 10/2001, în ansamblul ei, în esență, pentru că legea nu prevede o sancțiune pentru încălcarea obligațiilor de restituire, prevăzute în actul normativ criticat, respectiv, nu sunt prevăzute anumite compensații financiare pe măsura prejudiciului cauzat prin întârzierea acordării măsurilor reparatorii prevăzute de lege. În acest sens, se arată că Legea nr. 10/2001 trebuia să cuprindă un articol privind sancționarea conducerii Autorității Naționale pentru Restituirea
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017. ... 16. Analizând aceste susțineri, Curtea reține că acestea nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, dimpotrivă, acestea tind spre o completare a legii criticate. Or, Curtea a statuat că o asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „(2) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puțin 15 angajați din aceeași unitate. “ ... 14. Autorul excepției susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 40 alin. (1) referitor la
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
în contextul mai sus prezentat, care demonstrează faptul că autoritățile publice competente se află într-un continuu proces de analiză și consultări pe marginea acestui subiect. Așa fiind, Curtea a considerat că, sub aspectul condiției numerice impuse de textul legal criticat, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată (paragraful 33). ... 20. Referitor la condiția potrivit căreia cei minimum 15 angajați trebuie să fie din aceeași unitate angajatoare, Curtea a reținut că este justificată sub aspectul unității de interese ce trebuie să caracterizeze scopul
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că prevederile legale criticate nu instituie o discriminare a funcționarilor publici în raport cu alte categorii de angajați, nefiind vorba de situații juridice identice. De asemenea, prevederile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor destinatarilor normelor juridice, fără a îngrădi dreptul părților interesate de a se adresa justiției și de a beneficia de accesul la o instanță independentă și imparțială, precum și de garanțiile care condiționează procesul echitabil
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
discriminare a funcționarilor publici în raport cu alți angajați, situațiile nefiind comparabile. ... 12. Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale își însușește punctul de vedere al reclamanților și apreciază că textul criticat este neconstituțional în măsura în care se aplică și raporturilor de muncă ale funcționarilor publici, în sensul că actele individuale de salarizare ale funcționarilor publici sunt acte emise în regim de putere publică. Astfel, în baza definiției „regimului de putere
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]