391 matches
-
cu luxul, mă îmbrăca în mătăsuri, se servea de mine ca de o păpușă necesară apariției ei în lume. Mi se pare, așa am auzit, că fusese pe vremuri actriță. Avea pentru mine atenții nu de mamă, ci de mare croitoreasă. În liceu, înspăimîntam pe profesoare prin lux. Rufăria fâșâia pe dedesubt și umpleam sala de miros de parfum scump. În special, o profesoară, fată bătrână, cu părul strâns într-un conci sărac pe vârful capului, era turbată de curiozitate. M-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ce să le răspundă, n-o să aibă să le ofere, când alea or să plângă și-or să-l roage să le înțeleagă, ca de la om la om, că n-au și ele cu cine să schimbe o adresă de croitoreasă sau vreo rețetă de ciorbă? Ah, ciorbele... Să se căsătorească, e clar. 171 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI neînfrînări veziculare, în locurile publice), cumpăra un buchet consistent de trandafiri și se ducea cu el, de exemplu, la madame Zaharia
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Dorina își ia pisica de coadă și se insinuează către chichineața preferatului său. Îi va arăta ea lui ce însemnează aia cafea. Până atunci, cât preferatul încă lipsește, îi va arăta propriului tiv două ace. Scosese, pe nepusă masă, de la croitoreasă o rochie nouă - cafelele bune se prepară în rochii noi - se fâstâcise, și acum, inspectîndu-se, își dădu seama că uitase de tivul necusut. "Ti voglio bene", susură pe coridor un post de radio, interferat de corzile vocale ale unui latin
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
palton de împrumut pe ei, călcând rar. Încă rîdeau: - Cum îti vine, Paraschive, jantilicu ăsta? - Să n-am spor dacă nu semeni cu Mafoame, ăl de dă găuri în tren! - Ce mai, ne-ntitirizarăm! În odăile Didinei se adunaseră vreo trei croitorese care potriveau o rochie roșie, lucioasă, din material scump. Titi Aripă a început să le ciupească pe la spate de cum a dat cu ochii de ele. Paraschiv rămăsese la ușă, uitat de Dumnezeu, cu privirile pe umerii frumoși ai țigăncii. O
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
găteau pe gagică. Bozoncea se învîrtea de colo până colo, fără treabă. Se îmbrăcase în haine negre și dăscălea lăutarii, ce să-i cânte și cum să-i strige la masă darurile. Nerăbdător și vesel, se mai uita cum potriveau croitoresele rochia miresei și îi era și mai dragă țiganca. Didina se privea neliniștită în oglindă. Avea o inimă rea și se gândea la vorbele lui Gheorghe. Parcă ar fi vrut să nu se întîmple nimic, să o ducă Stăpânul în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
respins, pentru că evoca o capacitate înnăscută, fiind înlocuit cu noțiunea de rezolvare a problemelor. Nu rezolvăm o problemă printr-o sclipire de geniu, ci învățăm să o soluționăm. Dulgherul nu reușește din prima o șarpantă complexă, la fel cum unei croitorese nu-i ies costumele elegante de la prima încercare. Această opinie, că inteligența provine din deprinderi complexe, revine în actualitate odată cu modelul oferit de calculator și cu ideea că inteligența este în mare parte... memorie! Paradoxul inteligenței a fost la un
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Nu cumva o fi și minoră? Are douăzeci de ani. A fost și mama ei pe aici. A stat de vorbă cu noi toți. A vrut s-o ia acasă. O femeie serioasă care-și vede de necazurile ei. E croitoreasă. Lucrează la APACA, la croit îmbrăcăminte de protecție. Sute de salopete îi trec zilnic prin mâini. Câștigă binișor. Lucrează și ore suplimentare. Ar face orice numai ca fata ei să aibă de toate. Totul însă s-a dovedit a fi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Să menționăm însă Rondelul semnului ceresc în care refrenele cântă discret; ecourile din Minulescu și Tristan Tzara (Primele poeme) trec cvasi-neobservate: Mi-ai îndreptat șuvița de pe frunte Și gulerul cămășii, auster. Eram elev într-un liceu de frunte Iar tu croitoreasă în cartier. Venisem să te duc la noi la munte, Unde domnea un împărat de fier. Mi-ai îndreptat șuvița de pe frunte Și gulerul cămășii, auster. Ți-am spus să-ți pui ilicul prins în funte, Pantofii galbeni, mantia de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
temporare pentru femeile tinere, celibatare sau căsătorite. Multe casnice lucrează acasă câte patru sau cinci ore zilnic pentru sume cuprinse între 30 și 50 de pesos (între 3 și 5 dolari americani) pe săptămână. Cel mai mare salariu pentru o croitoreasă calificată, plătită după munca efectuată, și nu în funcție de numărul de ore lucrate, este de 450 de pesos pe săptămână (aproximativ 45 de dolari). Cea mai mare parte a femeilor din mediul rural care fac naveta pentru a lucra în aceste
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a lucra în aceste fabrici sau ateliere câștigă 200 de pesos (20 de dolari) pe săptămână. Femeile mai în vârstă nu pot lucra în acest domeniu, pentru că ochii le obosesc prea repede. Unii proprietari de maquiladoras mărturisesc că, în general, croitoresele își pot păstra slujba doar vreme de câțiva ani, de obicei între opt și doisprezece, câtă vreme sunt tinere și pline de energie. Atât bărbații, cât și femeile care migrează înspre Statele Unitexe "Statele Unite" și se întorc în Guanajuatoxe "Guanajuato
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
că pierde o situație materială. Ca aspect, suferința sufletească și cea cu mobil material nu diferă și e greu să știi dacă o femeie suferă că nu-i vine amantul la randez-vous sau că are de plătit o notă la croitoreasă. Iar dacă din orgoliu îmi ascundea că a dormit la o prietenă, pentru ce atunci nu avea orgoliu să ascundă și că suferă în stradă sau la restaurant? Și dacă această suferință era atât de mare, de ce n-a făcut
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
6); arici(5); cojoc(5); împunge(5); înțepător(5); seringă(5); subțire(5); vîrf(5); frică(4); înțepa(4); obiect(4); fir(3); gaură(3); împuns(3); rupt(3); țesătură(3); albina (2), bunică(2); de cojoc(2); coș(2); croitoreasă(2); croșetare(2); dureros (2); gămălie(2); isteț(2); împunsătură (2); mac(2); mare(2); masă(2); pericol(2); reparație (2); ureche(2); verde(2); ac; ace; acuma; adună; ajutor; alb; armă; artă; asistent; atent; au; bac; baros; boală; broderie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
hibe genetice, de limacși care, culmea!, au condus, decenii la rînd, teatre mari sau mici din România. Am mai spus, cu altă ocazie, că directorul de teatru dramatic cu stagiu prelungit, cel mai longeviv, a fost, la origine, o oarecare croitoreasă din Brăila. Cel care a făcut gloria teatrului din Piatra Neamț era, la bază, mașinist. Cel mai mare manager al Naționalului din Bănie fusese unul dintre actorii care jucaseră numai în figurație. Am lucrat și eu, Slavă Domnului, cu fo cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
si locul nașterii 20.12.1989 Oraș S. 18.07.1966 com.R., Jud..S. 30.09.1966 Com.G., Jud.S. 10.10.1994 Oraș S. Domiciliu Str.E.M., nr.X Str.E.M., nr.X Str.E.M., nr.X Str.E.M., nr.X Ocupația Elev, tâmlpar croitoreasă Elev, Educația Clasa a VI-a Șc. Profesională Șc. profesională Clasa a III-a Statutul marital necăsătorită căsătorit căsătorită necăsătorită Informații despre părintele plecat în străinătate: G.M. a plecat în străinătate de un an, țara de destinație fiind Spania. Motivele
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
putea înțelege și se poate provoca un efect precis. Riscul asumat este suficient de mare și prejudecățile, alături de ignoranță, împiedică nefericit întâlnirea dintre intenția autorului și "abilitatea" lectorului: "Dar, va fi de-ajuns să cadă cartea Carolinei Invernizio, scrisă pentru croitoresele torineze de la sfârșitul secolului trecut, în mâna celui mai împătimit amator de kitsch literar și se va produce desfătarea lecturii oblice, a interpretării printre rânduri, a savurării poncifului; a gustului huysmansian pentru textele care se bâlbâie. Textul, din <<închis>> și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
frecvent, suplimentată cromatic: asocierea floare soare este proprie culorii galbene; aceasta este de câteva ori amintită explicit: "Moda cerea mult un galben de culoarea lămâii, care la început mă jignea, dar, când îl vedeam purtat de toate femeile frumoase, lăudam croitoreasa care-mi impusese culoarea."450 Neurmărind interpretarea conștientă a teoreticianului de această dată, ci transmiterea unui mesaj, de fapt libertatea gestului artistic și sugestia subtilă pentru cititor, scriitorul asociază sinestezic frecvent olfactivul: "Întâia oară mă parfurmasem din nou tot din
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
serate si alte activități consacrate cursului de mediere. Scrierea articolelor în revista școlară. Organizarea la sfârșit de an a petrecerilor pentru mediatori. Implicarea părinților în diferite activități ținând cont de serviciul sau talentele pe care le au (de exemplu, o croitoreasă poate să pregătească chipiuri pentru mediatori, un compozitor poate să compună imnul echipei, un pictor poate ajuta la realizarea posterelor ș.a.m.d.). 4. Ce pot face părinții pentru copiii lor? După cum am menționat, pentru ca cursul să aibă mai mare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3134]
-
la ceva posibil, atunci ne e dat să cunoaștem posibilitatea reală a adevăratei decepții. Nu pot regreta din adîncul sufletului că n-am fost un împărat roman, dar regret cu mare amărăciune că n-am intrat niciodată în vorbă cu croitoreasa care, în jur de ora nouă, o cotea spre dreapta, în colțul din capătul străzii 150." Aceste cîteva rînduri din Cartea neliniștii a lui Fernando Pessoa, care pun mai ales problema relației dintre nebunie și posibil, ne fac să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Leibu (responsabil); Scherer Seli (modistă); Abramovici Avram (croitor); Abramovici Zisu (croitor); Cozic Huna (muncitor manual); Plostruc Timofte (plugar și sitar); Davidovici Simon (cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru Meer (croitor); Țalic Iosub (elev); Abramovici Fani (croitoreasă); Matei Lucreția (croitoreasă); Goldstein Herman (funcționar comercial); Cozic Fani (croitoreasă)”. Deci, din cei 18 „fondatori”, 16 erau evrei iar doi români, ceea ce nu corespundea compoziției etnice de atunci
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Huna (muncitor manual); Plostruc Timofte (plugar și sitar); Davidovici Simon (cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru Meer (croitor); Țalic Iosub (elev); Abramovici Fani (croitoreasă); Matei Lucreția (croitoreasă); Goldstein Herman (funcționar comercial); Cozic Fani (croitoreasă)”. Deci, din cei 18 „fondatori”, 16 erau evrei iar doi români, ceea ce nu corespundea compoziției etnice de atunci a orașului care era de un alogen semit la trei români autohtoni
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Plostruc Timofte (plugar și sitar); Davidovici Simon (cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru Meer (croitor); Țalic Iosub (elev); Abramovici Fani (croitoreasă); Matei Lucreția (croitoreasă); Goldstein Herman (funcționar comercial); Cozic Fani (croitoreasă)”. Deci, din cei 18 „fondatori”, 16 erau evrei iar doi români, ceea ce nu corespundea compoziției etnice de atunci a orașului care era de un alogen semit la trei români autohtoni. La finalul documentului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru Meer (croitor); Țalic Iosub (elev); Abramovici Fani (croitoreasă); Matei Lucreția (croitoreasă); Goldstein Herman (funcționar comercial); Cozic Fani (croitoreasă)”. Deci, din cei 18 „fondatori”, 16 erau evrei iar doi români, ceea ce nu corespundea compoziției etnice de atunci a orașului care era de un alogen semit la trei români autohtoni. La finalul documentului constitutiv, tov. Elena Zelinescu a vorbit auditoriului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întâlnire cu un gagiu la barul de noapte din centru, că ținea cură de slăbire cu un măr și un minuscul gratar de carne de vită, că minifusta aceea stacojie e prea lungă și trebuie să meargă cu ea la croitoreasă și altele câteva chestii foarte interesante pentru starea mea generală din această zi putredă de atâta ploaie. În fine, după vreo douăzeci de minute, îmi aruncă o pereche de ochi întrebători. Îi spusei care-i baiul, dar n-am avut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Indiferența boierilor pentru administrarea afacerilor lor nu e egalată decât de aversiunea față de muncă a claselor inferioare din orașe. Femeile din popor, atât de îndemânatice în a-și împleti părul, nu știu să coasă o rochie; croitorii evrei fac pe croitoresele și cu asta am spus tot. E drept că marile doamne se îmbracă la croitoresele de la Paris, stabilite la București; dar acestea nu găsesc să angajeze muncitoare. Aici munca dezonorează femeia; strică mâinile, strică talia și dăunează dezvoltării formelor; o
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
claselor inferioare din orașe. Femeile din popor, atât de îndemânatice în a-și împleti părul, nu știu să coasă o rochie; croitorii evrei fac pe croitoresele și cu asta am spus tot. E drept că marile doamne se îmbracă la croitoresele de la Paris, stabilite la București; dar acestea nu găsesc să angajeze muncitoare. Aici munca dezonorează femeia; strică mâinile, strică talia și dăunează dezvoltării formelor; o fată care muncește pierde șansa de a găsi o partidă bogată. Ce rezultă din această
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]