1,182 matches
-
finic Și le pun în calea Ta Spinii grei ce-i ai pe frunte Să îi iau atât aș vrea...! De noianul de păcate Mă dezleagă dacă vrei, Și îmi lasă cer albastru În sărmanii ochii mei... 03 aprilie 2015 Crucea Fiecare casă-și are crucea sa. Dă-mi putere Doamne să o duc pe-a mea! Vremurile sunt tulburi, noi ne-am înrăit, Și-am uitat de Tine, cât ai pătimit! Săptămâna Mare, Denii an de an, Dă-mi credință
POEME de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350324_a_351653]
-
Taina Sfintei Împărtășanii. Este cuprinzător și esențial să spun că în Sfânta Împărtășanie ne este dată și starea de jertfă a lui Iisus Hristos - Mortul și Înviatul, și că din aceasta se hrănește și dispoziția noastră de jertfă. Precum tainei cruci urmată de slăvita înviere așa și în cazul nostru, din dispoziția și capabilitatea de jertfă va urma ca o încununare învierea noastră în Dumnezeu. Sfântul Chiril al Alexandriei a arătat în lucrarea sa intitulată „Închinarea în duh și Adevăr” că
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
a crezut în Hristos și a murit ca un martir; - Capela împărțirii hainelor Lui - Aici soldații, după Răstignire, „...Împărțit-au hainele Mele loruși, și pentru cămașa Mea au aruncat sorți” (Ioan 19, 24); - Capela Sf. Elena și Peștera aflării Sf. Cruci - sunt așezate într-o stâncă - criptă naturală, spre care conduc 42 de trepte dăltuite, unde Sf. Elena a descoperit Sf. Cruce, piroanele și crucile celor doi tâlhari; - Capela biciuirii și a Cununei de spini - Sub sfânta masă a capelei s-
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
locuitorii nici nu au avut habar ce s-a petrecut în sudul țării, în București, în alte orașe. M-am dus la directorul Centralei și i-am spus - mă duc pe orice șantier, nu mai rămân aici. Omul s-a crucit, m-a lăsat să aștept vreo opt luni, eu am scris pe unde s-a putut, m-au chemat organele ( ADICĂ Partidul) și m-au trimis într-o zonă unde se construia ceva pe banii BIRD ( Banca Internațională de Dezvoltare
ŢARA LUI BUMBĂCEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349358_a_350687]
-
răstignirea, răstignirea patimilor, a poftelor, pentru a răsturna într-un fel drama căderii produsă în Adam. Într-un fel, pentru a ieși din Adamul cel vechi și a-L însoți pe Adamul cel nou. Pe de altă parte, cinstirea Sfintei Cruci are ca scop fundamental aducerea-aminte că primordială este răstignirea patimilor noastre spre a ne putea uni cu Domnul nostru Iisus Hristos. Crucea este concentrarea într-un singur semn a chenozei lui Iisus Hristos - Evanghelia Duminicii Sfintei Cruci începe cu îndemnul
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
se câștigă, iar crucea este simbolul acestei legi, că cine se dăruiește, se golește, de fapt nu pierde, ci câștigă comuniune, câștigă plinătate de viață. Crucea exprimă însăși esența legii personale - Preacucernice Părinte profesor, ce explicație au în Acatistul Sfintei Cruci cuvintele „Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!“? - Acatistul Sfintei Cruci încearcă într-un sens să sintetizeze toate multiplele semnificații ale Crucii, și crucea cosmologică, și crucea antropologică, și crucea soteriologică, toate acestea să le cuprindă într-o creație poetică
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
sfânt, pe care creștinii l-au cinstit și venerat încă din secolul al IV-lea, din timpul Împăraților Constantin și Elena, de atunci încoace, plecând de la acest semn, al vieții câștigate prin moarte, creștinii au început a cunoaște taina Sfintei Cruci imprimată în întreaga ordine și structură a existenței. Lucrul acesta, noi, creștinii ortodocși, îl simțim în cultul ortodox care celebrează toate aceste multiple dimensiuni ale crucii. Să nu luăm crucea doar într-un sens cosmogonic sau cosmologic, cum de altfel
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
au crucea pe steag, pe stindarduri, dar în imn cred că suntem singurii care iată păstrează în acest minunat imn al lui Andrei Mureșanu "preoți cu crucea-n frunte!". De altfel, ne putem și întreba, fără credința în puterea Sfintei Cruci transfiguratoare și mântuitoare cum ar fi acceptat zeci de mii de soldați și de țărani să moară pentru credință fără să clipească. Trebuie să recunoaștem că forța crucii se manifestă mai ales în încercări, mai puțin în perioadele de prosperitate
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
în încercări, mai puțin în perioadele de prosperitate care creează iluzia unei satisfaceri sau a unei bunăstări, care de obicei disociază bucuria de suferință. Atunci când creștinii sunt încercați de necazuri, de suferințe, de boli își aduc aminte de puterea Sfintei Cruci și uită acum în această perioadă că de fapt adevărata viață nu vine din prosperitatea mall-urilor sau a consumului, ci țâșnește din puterea dăruirii, nu din puterea consumului, ci din puterea dăruirii. Prin desacralizare și magie se ratează înțelesul
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
Preacucernice Părinte Profesor, schimbând puțin registrul discuției noastre, vom remarca cu toată întristarea că, din păcate, asistăm în ziua de astăzi la o utilizare nu numai în sens eclezial, să spunem așa, a Sfintei Cruci. Întâlnim, spre exemplu, reprezentarea Sfintei Cruci pe tot felul de obiecte, pe vestimentație sau ca accesoriu al acesteia. Cum vedeți această schimbare și micșorare a sensului Sfintei Cruci? - Da, așa este, acum civilizația în care trăim este o civilizație a imaginii și mai mult a abuzului
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
este o tentație a omului de a capta el forța Sfintelor Taine, a icoanelor, a Sfintei Cruci, în serviciul lui propriu, de a folosi crucea și la magie și la alte lucruri. Este și dimensiunea aceasta negativă a cinstirii Sfintei Cruci pentru că nu toți creștinii au avut conștiința aceasta curată pe care o propovăduiește Biserica, mulți au acceptat creștinismul, dar au încercat să se folosească de elemente din creștinism tot pe fondul existenței magice cu semnul Sfintei Cruci, cu apă sfințită
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
ratează de fapt înțelesul duhovnicesc al simbolurilor religioase, de pildă cinstirea Sfintei Cruci. Aceasta trebuie să ne ducă la o mai bună și intensă cateheză în viața Bisericii, prin care trebuie să explicăm oamenilor care sunt semnificația și sensul Sfintei Cruci: că Sfânta Cruce nu este un simbol magic și nu poate fi bagatelizată și scoasă din context; Crucea poate fi mântuitoare în Biserică pentru oamenii care ascultă cuvântul lui Dumnezeu și au o viață duhovnicească; Crucea devine Pom al vieții
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
prin colb, În genunchi, frumoasă zeie, Ți-adulmec chipul ca un orb. Nu-ți mai bate joc de mine, Nu mai trece pe alee, Că nu știu ce gând îmi vine, Prea mă-nnebunești, femeie! Dacă treci și mâine seară, Te vei cruci câte minciuni: Că eu te aștept în gară Sau la spitalul... de nebuni. http://www.youtube.com/watch?v=X8VxL-vfCAk&feature=related Referință Bibliografică: Nu mă-nnebuni, femeie! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 551, Anul II, 04
NU MĂ-NNEBUNI, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344480_a_345809]
-
cuprindem totul, din păcate. Vorbind despre tradiții și locuri îmi pare nespus de rău că nu am reușit să ajungem și în satul Omodos, renumit prin arhitectura pur cipriotă, presa de vin cunoscută sub numele de „Linos” și mănăstirea Sfintei Cruci; tot aici îșî are obârșia și faimosul vin cipriot „Comandaria” care, trebuie să recunosc, este nemaipomenit. Am parcurs cei optzeci de kilometri până la Nicosia pe o șosea excepțională, bucurându-ne ochii cu priveliști absolut minunate în acorduri de buzuky și-
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
exită Dumnezeu, clopotele din Padova n-ar fi sunat singure la moartea Sf.-ului Anton, n-ar fi avut puterea să șteargă fără radiera păcatele scrise pe o foaie de o femeie și n-ar fi putut să facă semnul cruci cu degetul pe lespedea de marmură că și când aceasta ar fi fost de ceară; Ignatiu de Loyala n-ar fi levitat chiar și de n-ar fi fost mereu în rugăciune găsit în acea poziție cu capul plecat (de unde
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344557_a_345886]
-
s-au așternut repede peste coșurile cu ouă roșii, peste cele cu colaci din făină albă ca neaua, peste pâinile mari rumenite, coapte în cuptor ori țest, însemnate de Bunica Maria pe aluatul în forma pâinii, cu Prestolul, pecetea Sf. Cruci a Biruitorului Iisus Hristos, încadrată în inițialele: Ii+Hr.+Ni+Ka; așezate pe masa mare din Odaie, cameră unde se primesc musafirii de soi, toate acoperite cu ștergare curate și apretate, din borangic, sub privirile atente ale mănunchiului de busuioc
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
era o horă a unirii tuturor, bucurându-se deplin întru Cinstirea lui Dumnezeu și a prietenilor Săi. Bunica Maria, care a fost Pedagogul meu creștin, de când am mers pe picioare cu ajutorul ei, m-a învățat închinarea corectă cu semnul Sfintei Cruci: cruce mare, dreaptă, largă, cu pieptul scos în afară, cu falanga mâinii drepte atingând pe umeri, egală și cu adâncă plecăciune, ca la marii sihaștri. Apoi, m-a obișnuit cu rugăciunile de copil: Înger, îngerașul meu, Doamne, Doamne ceresc Tată
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
schimbat, Vorbe-n vânt au aruncat. Un guvern dacă se duce,m Cel nou hoții își aduce, Iar „piețarii” strigă-ntruna: „Hoților!... mințirăți turma”. Pe șef miniștri-l ajută, Lupta este ne-ntreruptă. În gazete de citiți, Stați puțin, nu vă cruciți? Dacă ieri se mai fura, Azi îți fură și casa..., În stradă te pomenești, Fiindcă n-ai cum să plătești: Radetul și telefonul, Gunoiul, cablul, ploconul Ce ți-l pun și tot îl cresc, Prețurile sar, plesnesc... La benzină și
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
se știa de filme, decât în acele seri când venea o caravană care își întindea o pânză pe un perete al școlii din sat iar lumea se speria când trenurile de pe acea pânză zburau parcă peste lumea satului, speriată și crucindu-se de acele minuni. Kemet îl admira sincer pe Nicu, fiindcă acesta purta uniformă, avea un chipiu ca milițienii. Nicu era un băiat înalt pentru cei 16 ani ai săi. Cu părul buclat, scos de sub chipiu, arăta ca un actor
KEMET, PRIETEN CU NICU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365825_a_367154]
-
genunchi se pune, brațul în amin, Dragostea aprinde inima firavă, Trup și suflet Doamne, Ție mă închin ! Și adun cuvinte, picurănd cu ceară Găndul care doare și apoi să-l cearnă, Să ducă neghina în necunoscut, Iar eu mai curată, crucea să mi’o duc. foto: Arthur Braginsky 1965 | Ucraina Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ruga de noapte / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate
RUGA DE NOAPTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365873_a_367202]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 848 din 27 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Când fiul Omului de Domn, Trădat de crai și iude Fu condamnat la veșnic somn Și crucea să își ude Cu sângele-I din răni adânci Prins de-a durerii gheară Și pe Golgota printre stânci Urcând cu grea povară, Mânat sub izbituri mușcând Din trupu-I carne vie, Abia suflând, abia gemând Spre locul de urgie Unde
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > 14 SEPTEMBRIE: ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 988 din 14 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Înălțarea Sfintei Cruci datează ca sărbătoare din anul 326 când a fost descoperită de împărăteasa Elena, mama lui Constantin dar ea amintește și de recuperarea Sfintei Cruci de către împăratul Heraclie (610-641) de la perși în anul 629 (aceștia, conduși de Hosroe o răpiseră în
ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365039_a_366368]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 988 din 14 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Înălțarea Sfintei Cruci datează ca sărbătoare din anul 326 când a fost descoperită de împărăteasa Elena, mama lui Constantin dar ea amintește și de recuperarea Sfintei Cruci de către împăratul Heraclie (610-641) de la perși în anul 629 (aceștia, conduși de Hosroe o răpiseră în anul 614). Cronicile vremii amintesc de crucea din stele care s-a arătat pe cer împăratului Constantin dar și de stelele dimprejurul ei care
ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365039_a_366368]
-
Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului și vor plânge toate neamurile pământului și vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere și cu slavă multă. (Matei 24.30). Referință Bibliografică: 14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 988, Anul III, 14 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365039_a_366368]
-
se închine în biserică Sfintei Învieri a lui Hristos Dumnezeu. Pe când se apropia a văzut un berbec pornindu-se cu furie împotriva lui voind să-l împungă. Cuprins de mânie și frica, ducele s-a dat înapoi. Azaria, păzitorul Sfintei cruci și ceilalți însoțitori l-au întrebat: - Ce este stăpâne, ce ai? Pentru ce nu intri? - Pentru ce ati adus berbecul asta aici? i-i întreba el. Mirați, ei s-au uitat în Sfanțul Mormânt și pentru că n-au văzut nimic
LIVADA DUHOVNICEASCA (17) de ION UNTARU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365129_a_366458]