297 matches
-
tămăduirii ; volumele mi se par a fi reminiscențe ale unui pietism popular din anii 1980, tolerat de autoritățile comuniste ale perioadei. Redactorul-șef al editurii este un individ spătos, cam la 50 de ani, o prezență impunătoare. Poartă cu naturalețe cușmă și vestă din blană de oaie așa cum un PDG din Paris sau Londra merge zilnic la serviciu în costum sobru și cravată. După ce cumpăr un Ceaslov și o „carte de rugăciuni cu scris mare”, acceptă dialogul destul de ușor, oricum nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ploii și umezelii, mulți dintre pelerinii din rând poartă saci de plastic îmbrăcați direct peste haine ; cum în zonă a avut loc de curând o distribuție de alimente din partea unui faimoase fabrici de apă minerală, oamenii folosesc pe post de „cușme” sacoșele de plastic inscripționate cu numele mărcii, plus umbrele și folii de plastic ținute cu mâinile deasupra capului, ajutați de vecinii din jur, care se pot adăposti și ei mai bine în acest fel. Notă aparte, multe dintre umbrelele pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București? Din avion se coboară. În grădina lui Pândele Sus pe coama munților E un pom plim cu mărgele, Munților cărunților La culoare-s roșii toate Stă voinicul cel țepos Cu codițe-mperechiate. Veșnic vesel și frumos. Când nu e zăpadă Cușma asta de argint Doarme în ograda Nu mă apară de vânt Dar cand ninge afară Dar pe deget dac-o țin, Cu copiii zboară. Niciodată nu mă-nspin. ¾ FABULE Petrecuse cu chitară, Toată vara, Însă, iată că ntr-o zi, Greierele se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
începe să ningă. Copacii cercelați cu flori de gheață, se fălesc în noul lor costum de iarnă. Un tablou fantastic mi se arată dinaintea ochilor ; o săptămână mai târziu, pe strada mea, au început să treacă săniuțe. Casele își schimbaseră cușmele de toamnă cu altele noi și albe, iar prispa ogrăzii era împodobită cu ghirlande de cristal. Pomul de Crăciun dădea o nouă lumină casei, iar eu ardeam de nerăbdare să-mi văd cadoul de Crăciun. Am primit și colindători care
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de Dumnezeu al Bucovinei? Cu amărăciune în suflet trebuie s-o spunem, că asistăm neputincioși cum mor pe rând datinile zămislite de strămoșii noștri, a pitorescului port bucovinean, al respectului pentru părinți, refuzul sfatului celor bătrâni, nu se mai ridică cușma sau pălăria în fața lor, nici al dascălului care i-a învățat. Un viitor incert ne apasă sufletele, întrebându-ne cu dreptate: încotro ne îndreptăm? Școala Bucșoaia, comandanți de unitate și detașamente de pionieri și instructori: (de la stânga spre dreapta) prof.
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
fără a înțelege, se lasă devorat de o pasiune fără glagorie. Nu-și dă seama că ceea ce copia pe vremuri nu e altceva decât o făcătură, o „copie după copie“. Hai să zicem, telectual vb., că Benedikt stă cu spatele la foc... Cușma jos pentru traducătoare Bineînțeles că Benedikt cel ajuns începe să omoare pentru cărți, ba chiar are și un cârlig special pentru așa ceva. Moment în care ritmul acesta magic, al unui basm rusesc, al romanului, se rupe, explodează într-un roman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
știu de ce, însă cartea asta mi-a amintit de Revoluția Franceză! Și dacă tot am ajuns la basm, dacă vă nedumeresc anumiți termeni, vă rog să nu dați vina pe corectura ziarului: fac parte dintr-un lexic special al romanului. Cușma jos pentru traducătoare, Luana Schidu! Tatiana Tolstaia, Zâtul, traducere de Luana Schidu, colecția „Byblos“, Editura Curtea Veche, 2006 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Amintirile mele din război (1Ă Florin L|Z|RESCU Permiteți să raportez: plec în concediu. Până mă întorc înapoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Dar despre ei cred că nțare rost să vă mai povestesc. Dacă spațiul mițar fi permis, aș fi vrut însă să vițl descriu pe cerșetorul adormit, un bătrân care, mai tot timpul, doarme pe o gură de canal, cu o cușmă pentru bani alături. Încă nu mițam putut da seama dacă e foarte obosit sau dacă somnul lui e doar o altă strategie de a atrage oamenii. Dar felul cum stă culcat aproape că te îndeamnă să tețapuci de pictură, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați. M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când lucrez, mama privește
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați. M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când lucrez, mama privește
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe Apis. Zeul Min în egipteană era numit Minu, și se spune că locuitorii din țara Punt dansau în cinstea lui, amintind de zeul Min al tracilor din regatul Pont de la Marea Neagră iar boneta lui seamănă cu cele frigiene sau cușma noastră, divinitatea fiind sărbătorită ca un zeu al fecundității și al vegetației. La o altă sărbătoare a lui Min, pe un stîlp înalt se urcau oamenii pentru a cinsti în felul acesta pe zeu, el fiind în-truchipat și de un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
adoptînd religia geților drept religia oficială a lui, artătînd și latura de judecător al faptelor fiecărui muritor și călăuzitor în lumea de dincolo a sufletelor celor răposați și merituoși în fata lui Sîntu. În latină cuvîntul mitra, înseamnă bonetă sau cușma specifică geților cum a fost ea prezentată pe columna lui Traian, dovedind originea acestei religii. Înrăzarea au făcut-o împărații romani care au considerat că nu se cade ca ei, stăpî- nii lumii să fie prezentați iconografic cu cușma getică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sau cușma specifică geților cum a fost ea prezentată pe columna lui Traian, dovedind originea acestei religii. Înrăzarea au făcut-o împărații romani care au considerat că nu se cade ca ei, stăpî- nii lumii să fie prezentați iconografic cu cușma getică pe cap, ci musai cu cununa de raze pe care o primise Mitra de la prietenul său, Sfîntul Soare. Dar Mitra în religia geților era în fapt Sarmis sau Sarmise ca ziditor al Neamului Scoborîtor din Cer, cum bine zis
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
un copil mic ridică mîinile în sus, ca semn al bucuriei și nașterii sau renaștere. Mama lui, prezentată lîngă taurină, primește de la Moș Arimin un miel și toiagul cu care să păstorească toate neamurile arimine. Strămoșul nostru are pe cap cușma specifi- ajunsă mitră la romani, poartă un cojoc lung iar pe piept are atîrnat un cap de taur și crucea. Deasupra peșterii este chipul lui Sîntu cu plete, pe care hagiografia iu-deo-cretină la-a luat cu numele de Iisus. La
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul, după ce intră în oraș cucerit, pune să se înalțe în fața lui un triunghiu de suliți cu flamuri roșii semn că dă pe trei zile cetatea în pradă soldaților săi. Pari înfipți în fața corturilor, cu cușme în vârf semn c-au murit oameni, din acele corturi. Tușgan tama răzbunătorul Urmașii lui Gengis-han și Tamerlan. Natura nu cunoaște decât viața și mișcarea; moartea nu-i pentru ea decât un popas de-o clipă. rugăciune mongolo-budistă: Om! Mani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu bumbac și cusut des cruciș și curmeziș; Sabia nu pătrunde în saltea așa. În cap, sub cușmă, un fund ușor de lemn de tei, ca să se oprească lovitura săbiei. Suliță scurtă. Pavăză de lemn ușor, acoperită cu tablă de fier. Arc. Sabie încovoiată. Săneața. Le-a tras o bataie de le-a mers colbul Într-o mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nu lucra cu flămândul, nu te plimba cu sătulul. În șes, orice dâmb se socoate munte. Cine a cumpărat mai mult decât poate, vinde pe urmă mai mult decât vrea. Dacă-ți trebuie sol, fă-te împărat. Frumoasă și mare cușmă, dar nu-i nimc subt dânsa. Gura care grăiește nicicând nu flămânzește. Unde nu-i mâță, șoarecii întind horă. Cel ce se teme de vrăbii să nu samene mălai. Cine cere zgârcitului vrea să sape fântână în mare. Oțetul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de contact cu păstorii din Dacia din pricină că au venit și în Dacia ca legionari, după cum arată istoria și, mai ales, muzeul de la Hunedoara pe care l-am văzut (Memoriul lui cuconu Ilie Leu). Cultul soarelui, miturile mezo-persice sunt vădite. Așa că cușma, opincile, broboadele, torsul lânei, stăruința în munte, încât nici nu se coboară să vadă târgurile, comune păstorilor noștri și păstorilor oseți, se explică pe această cale. Mămăliga, pe care am găsit-o și la Abhazieni, și la alte triburi din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Povestitorul: Au chemat la sfat boierii, Pe țăranii mai fruntași Și-au văzut ei cu uimire Ce frumos este la Iași. Cum ajunseră, boierii Au pus mâna de la mână, Mândru i-au ferchezuit Pentru sfat i-au pregătit. Cheburi albe, cușme noi, Cum se poartă pe la noi. Și-apoi să vedeți poveste, Cum n-a fost și nici nu este; Cum boierul cel cu carte I-a luat cam pe departe. Cum că țările surori, Și românii frățiori, Ce sunt acum
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
pentru ideea de bine, pace, divin pe de o parte și rău, diabolic, moarte pe de alta). Ne-am dat jos pentru a respira curatul aer de acasă. Era rece. Ne aștepta, îmbrăcat într-o geacă de fâș albastru, o cușmă bine trasă pe urechi și un zâmbet zgârcit și prost intenționat. Își aștepta victimele precum un Dracula deghizat și postmodern. I-am admirat discursul dezinvolt, într-o bună franceză (puțin mai proastă decât a mea). În mod normal, a adoptat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Toată viața ei virtuoasă și abstinentă nu a împie dicat-o ca, pe la 80 de ani, să moară lent și în chi nuri, cu o tumoare la cap. Cînd a fost descoperită, excrescența era foarte mare și acoperea, ca o cușmă, întregul creier. Asta s-a întîmplat după ce, într-o bună zi, bunica și-a pierdut cunoștința și a căzut lată. O dată descoperită, așa cum se întîmplă întot deauna, tumoarea a început să-și facă de cap. Adică, pe cît era de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de secol XVIII : „Evreii, pe care-i deosebești de la distanță după figura lor, care e cea mai ciudată din câte se află prin alte țări, au capul pătrat la partea de sus, țuguiat Înspre partea de jos și zbârlit prin cușma de blană neagră ce o poartă, de unde atârnă pe obraz două șuvițe Împletite de păr de-alungul, pe când partea dinapoi a capului e rasă, iar o mică bărbuță În vârful bărbiei le prelungește fața și le dă Înfățișarea de capră de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu îndeplinirea celor impuse de credință. De
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]