386 matches
-
emise de corpul negru, descoperea în anul 1906 faptul că radiația corpului negru nu se producea în mod continuu, ci era emisă în “pachete” egale și finite de energie, având o frecvență specifică, pe care acesta avea să le denumească cuante și a căror energie era direct proporțională cu frecvența radiației emise. Anul 1905 avea să aducă descoperirea nucleului atomic de către Ernest Rutherford (1871-1937, iar Niels Bohr (1885-1962 propunea în anul 1913 un model atomic similar sistemului solar, în care electronii
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
caragialiene în discursul public actual / 240 3. Reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public actual / 253 4. Creația de sens în discursul "informativ" / 261 Capitolul VI: Textemele din perspectiva poeticii lingvistice / 265 1. Există o poetică a textemelor? / 265 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur / 273 3. Macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual în Creanga de aur / 291 4. Funcții ale textemelor în discursul "poetic" / 307 Concluzii / 311 Bibliografie / 315 Abstract / 339 Cuvânt-înainte Cartea de față se bazează pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
transfer "semantic", ci o transgresiune a unei "lumi" (de semnificații) și o înscriere pe traseul ("mai adânc") al "mutațiunii" orizontice (de natură ontologică)."402 1.1.2. Cea de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni, care intră într-o relație metaforică de tip ecuațional, constituindu-se într-o entitate semantică cu potențial referențial imaginativ, al cărei sens se poate constitui numai prin imaginarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
grupa în câmpuri referențiale, care vor reprezenta niște structuri dinamice, relativ omogene, de sens, instituite în procesul interpretării textuale, care se polarizează și între care se instituie acea dinamică semantică metaforică, descrisă prin strategiile diaforică, endoforică și epiforică. La palierul cuantelor referențiale putem constata o 'microarticulare', iar la palierul câmpurilor referențiale vom constata o 'macroarticulare' a sensului sau tocmai acea dinamică metaforică prin care se construiește sensul global al textului."404 1.1.3. Al treilea set de diferențe se compune
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ar putea fi redescrise, în termenii "poezei" discursive, ca niște operații de resemantizare implicând două câmpuri de referință: unul al referentului propriu-zis (figurat), altul al "referentului" textemic, a cărui particularitate e aceea de a se constitui ca un ansamblu de cuante referențiale sudate ("fixate") prin repetare, dar care își pot (re)activa în text funcțiile semnice și pot contribui astfel la creația de sens. Deși asemenea cazuri sunt mai rare, nu există, în ultimă instanță, nicio condiționare care să le împiedice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care ilustrează, în ultimă instanță, "modul în care folosirea "conotativă" a unui anumit stil al limbii poate contribui la constituirea stilului în întreaga operă a unui autor". În paginile de mai jos, vom urma un traseu interpretativ similar. 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur 2.0. Apărut în 1933, romanul Creanga de aur este considerat una dintre capodoperele prozei lui Mihail Sadoveanu și ale literaturii române în ansamblul ei. Valoarea cărții a fost explicată de către critica literară prin coerența
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sensurilor sale. În această secțiune, ne propunem să explorăm modul în care textemele contribuie la construcția sensului romanului și, implicit, la impunerea valorii sale estetice. În acest scop, vom proceda la o triplă lectură, care va urmări succesiv ( a) microarticularea cuantelor referențiale prin intermediul textemelor, (b) macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual de ansamblu, respectiv (c) funcțiile textemelor în construcția câmpurilor referențiale și a sensului global. Totuși, înainte de aceasta, considerăm că ar fi util să grupăm cele 17 capitole ale cărții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Era cam săltat", cum spuneau desigur muntenii care ne întovărășeau./ [2] "E venit de pe ceea lume", am auzit eu pe unul șoptind și ghiontind cu cotul pe cel de alăturea." (p. 7) Cele două expresii idiomatice alcătuiesc deja o primă cuantă referențială, care ne poate servi ca exemplu tipic pentru a reliefa procesul microarticulării sensului. Astfel, semnificația celor două configurații subliniate (a fi săltat și a fi (venit) de pe ceea lume412) este "a fi nebun"; însă, în același timp, norma limbii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
CR situat în sfera BINELUI poate fi numit ETHOS. Reprezentanții săi caracteristici sunt virtuoșii, personificați în roman atât de clerici (între care se distinge episcopul Platon din Sakkoudion), cât și de mireni (precum Filaret și o parte a familiei sale). Cuantele definitorii pentru acest CR sunt, pe de o parte, credința în Iisus Hristos, iar, pe de altă parte, consecvența între vorbă și faptă. Prin urmare, câmpul ETHOS se apropie într-o anumită măsură de câmpul EPISTEME, de care se deosebește
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al lui Mahomet decât pe un iconoclast." (p. 92) 3.3. Lumea romanului sadovenian se structurează, așadar, în funcție de șase câmpuri referențiale. Totuși, ar fi greșit să deducem de aici că sensul de ansamblu al romanului ar consta (doar) în articularea cuantelor și/sau a câmpurilor referențiale. În realitate, sensul nu rezidă în "unitățile" semantico-referențiale (fie ele de nivel macro- sau micro-) pe care poiesis-ul textual-discursiv le configurează în cadrul unui text, ci în activitatea (enérgeia) care face posibilă existența unităților respective. Cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de la premisa că el e convergent cu destinul personajului principal (Kesarion Breb), iar sensul de ansamblu al romanului coincide cu "sensul" destinului său. Din acest punct de vedere, putem constata că romanul este o macro-metaforă revelatorie, care își subordonează toate cuantele și câmpurile amintite până acum prin intermediul strategiilor dia-, endo- și epiforice. 3.3.1. Astfel, cartea se deschide cu un dublu prolog (capitolele I, respectiv II-III), menit să-l "inițieze" pe cititorul profan în doctrina "crengii de aur". Componentele de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
parte; BROTÓS, POLIS și DOGMA, pe de altă parte). După cum am văzut în 3.1. și în 3.2., macroarticularea acestor CR, ca și articularea raporturilor opozitiv-ierarhice dintre ele, se realizează adeseori prin intermediul microarticulării caracteristice textemelor în calitatea lor de cuante referențiale. 3.3.2. În schimb, capitolele IX-XV corespund momentului endoforic al acțiunii, când, îndrăgostindu-se de împărătița Maria, Kesarion Breb încearcă să o salveze din ghearele Isaurianului. Încercarea înțeleptului dac eșuează, iar unii dintre comentatorii lui Sadoveanu au găsit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sine, în afară de timp." (p. 145) Mai mult, metafora citată ne revelează nu doar sensul ficțiunii sadoveniene (iubirea este o "creangă de aur", un instrument spiritual universal de a transcende trupul, spațiul și timpul), ci și modalitatea prin care textemele, în calitate de cuante referențiale, pot contribui la construcția sensului "poetic" al unui text și la creația de lumi posibile. Din aceste motive, considerăm că simbolul aferent textemului (care, de altfel, dă titlul întregului roman) necesită o examinare mai amănunțită. 3.4.1. Ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Raiul", schemele imaginative ASCENSIUNE vs. CĂDERE, RODNICIE vs. PUTREZICIUNE, LUMINĂ vs. ÎNTUNERIC și opozițiile etice și ontologice BINE vs. RĂU, CREDINȚĂ vs. NECREDINȚĂ, VIRTUTE vs. PĂCAT, MATERIAL vs. SPIRITUAL îndeplinesc, prin forța lor evocativă, un rol crucial atât în articularea cuantelor, cât și în aceea a câmpurilor referențiale. Totodată, relația amintită se dovedește relevantă și în ceea ce privește încadrarea romanului în planul textual-tipologicului, demers care depășește, însă, obiectivul cărții noastre. Ne mulțumim să semnalăm că, potrivit tipologiei textelor poetice elaborate de către Borcilă, Creanga
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aparatul conceptual al teoriei "poezei discursive", elaborate de Mircea Borcilă, care se dovedește compatibilă cu premisele integralismului lingvistic. Alegându-și ca material ilustrativ romanul Creanga de aur (1933) de Mihail Sadoveanu, studiul nostru a urmat trei pași: identificarea și interpretarea cuantelor referențiale construite pe baza textemelor; identificarea și interpretarea câmpurilor referențiale și străbaterea traseului generativ/hermeneutic care configurează sensul de ansamblu al romanului; degajarea aportului textemelor la construcția câmpurilor referențiale și a sensului global al textului. Analiza acestor aspecte ne-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1922) a propus primul model precuantic al atomului care a oferit o explicație a proprietăților atomilor simpli cum sunt atomul de hidrogen precum și a spectrelor atomice. Pentru a elimina neajunsurile modelului planetar, el aplică în locul legilor clasice ale electromagnetismului, teoria cuantelor lui Planck. I.1.3. Modelul atomic al lui Bohr Modelul atomic realizat de Niels Bohr în anul 1913 se bazează pe observații asupra spectrelor emise de atomi. Bazându-se pe rezultatele spectroscopiei, Bohr a propus un model atomic simplu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
radiantă numai la trecerea de pe o orbită staționară pe alta, iar variația de energie a celor două stări este egală cu energia fotonului absorbit sau emis. Deci, dacă se realizează tranziția de la energia W1 la energia W2, W1 >W2 atunci cuanta emisă este: ν fiind frecvența fotonului emis. Acest postulat, care se mai numește și condiția de radiație sau postulatul frecvențelor, conține aspectul cuantic al radiației. 3. Momentul cinetic al electronului (pentru atomul de hidrogen) în mișcarea pe orbite staționare este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în regiunea ultravioletului îndepărtat, seria Balmer este în vizibil și parțial în ultravioletul apropiat, iar seriile Pachen, Brackett și Pfund în infraroșu. Natura acestor spectre demonstrează existența stărilor de energie cuantificată în atom și posibilitatea schimbului cu exteriorul a unor cuante de energie, la tranzițiile atomilor dintr-o stare în alta. Spectrele optice se datoresc tranzițiilor atomilor (și moleculelor) între anumite nivele de energie bine determinate Sommerfeld și Wilson au completat modelul atomic al lui Bohr considerând că, în cazul general
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
procese care au loc în cloroplaste, așa cum este sinteza acizilor grași, reducerea nitriților etc. III.8.3. Randamentul cuantic al fotosintezei Randamentul fotosintezei este relativ mic. Rezultatele experimentale au arătat că, pentru reducerea unei molecule de CO2 sunt necesare 8 cuante, ceea ce înseamna 48 de cuante pentru sinteza unei molecule de glucoză. In cazul radiațiilor roșii cu lungimea de undă de 700 nm celor 48 de cuante le corespunde o energie de circa 1920 Kcal. Această energie ar trebui să se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cloroplaste, așa cum este sinteza acizilor grași, reducerea nitriților etc. III.8.3. Randamentul cuantic al fotosintezei Randamentul fotosintezei este relativ mic. Rezultatele experimentale au arătat că, pentru reducerea unei molecule de CO2 sunt necesare 8 cuante, ceea ce înseamna 48 de cuante pentru sinteza unei molecule de glucoză. In cazul radiațiilor roșii cu lungimea de undă de 700 nm celor 48 de cuante le corespunde o energie de circa 1920 Kcal. Această energie ar trebui să se regăsească în energie chimică în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Rezultatele experimentale au arătat că, pentru reducerea unei molecule de CO2 sunt necesare 8 cuante, ceea ce înseamna 48 de cuante pentru sinteza unei molecule de glucoză. In cazul radiațiilor roșii cu lungimea de undă de 700 nm celor 48 de cuante le corespunde o energie de circa 1920 Kcal. Această energie ar trebui să se regăsească în energie chimică în molecula de glucoză. Energia liberă, corespunzătoare sintezei unei molecule de glucoză este însă de circa 686Kcal ceea ce arată că randamentul cuantic
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a pătrunde până în straturile adânci ale atomilor, din care expulzează un electron. Nivelul vacant astfel creat este imediat ocupat de un electron de pe un nivel de energie superior, care trece într-o stare energetică mai stabilă. Totodată se emite o cuantă X. Dacă de exemplu a fost expulzat un electron din stratul K, locul vacant se poate ocupa cu electroni din straturile L, M, N, O sau P și iau naștere toate liniile stratului K. Liniile spectrelor de raze X corespund
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
substanței paramagnetice se aplică un câmp de microunde, o parte din sistemele ce se găsesc pe nivelul de energie inferior vor trece pe cel superior, absorbind energie de la câmpul de microunde. Energia absorbită de la câmpul de microunde este iar frecvența cuantei absorbite este egală cu frecvența cu care se face precesia (miscarea giroscopică) electronilor în câmp magnetic și se numește precesie Larmor. în afara absorbției poate avea loc și un fenomen de emisie stimulată. Dar numărul electronilor ce se găsesc în starea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nuclear, Energia căpătată de nucleu în câmpul magnetic exterior va fi: într-un câmp magnetic, un nucleu cu i=1/2 are două nivele de energie corespunzătoare, Nucleul poate trece dintr-o stare energetică în cealaltă schimbând cu exteriorul o cuantă de unde se obține imediat Aceasta este condiția fundamentală pentru absorbția de rezonanță magnetică nucleară. Dacă nucleul are i>1/2, relația (III.58) rămîne neschimbată deoarece, deși în câmp magnetic apar mai multe nivele energetice posibile, funcționează regula de selecție
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]