362 matches
-
celor două râuri care au confluența situată în dreptul morii și fostului C.A.P.-ului. În valea Oltului, terasa I are o lățime de 3-4 km, iar în valea Oltețului are o lățime de circa 1 km. Ultima eră geologică, numită Cuaternar, durează de aproximativ 1 milion de ani încoace. În această eră, au alternat perioade foarte reci cu climă polară, cu perioade calde, când ghețarii se topeau, numite perioade interglaciare. Azi ne aflăm în era geologică numită Holocen. Acum circa 30
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
s-au ridicat Carpații din ocean în urmă cu circa 200 milioane de ani, apele curgătoare și torențiale au cărat aluviuni și au umplut treptat marea ce se găsea aici, și încet, încet, relieful a început să prindă aproximativ până în Cuaternar, conturul pe care îl are azi. Între componentele peisajului geografic al comunei Osica de Sus, solurile ocupă și ele un loc aparte. Formarea și evoluția solurilor sunt o rezultantă a conlucrării factorilor pedogenetici naturali specifici comunei noastre și anume: rocă
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
munților de încrețire cu marile depresiuni de prăbușire ale Transilvaniei și Pannoniei. Călimanul (inclusiv Gurghiu și Harghita) se încadrează în grupa sudică a celor mai tineri munți din România, cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior (finele Neogenului-Terțiar). Intensa activitate vulcanică neogenă a dus la apariția unor imense acumulări de lavă desfășurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul României). Constituit din alternanțe de
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
subsidențe, în primă rezultând terase ce converg spre cea de-a doua, în care se dezvoltă depozite suprapuse). Terasele pot apărea simetric (bilateral) și asimetric (monolateral). Sunt terase joase și înalte. Terasele prezintă o valoare deosebită în ceea ce privește reconstruirea evoluției reliefului cuaternar. Raportandu-le la alternantele perioadelor glaciare și interglaciare, ele se folosesc ca punct de reper în stabilirea morfocronologiei. Astfel o serie de unități sau forme ce au apărut în acest timp, imediat sau înainte, pot fi sincronizate că vârsta și
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
în partea sudică, ca fundament Platforma Moesică - Prebalcanică. Peste acest fundament eterogen și destul de complex se află o cuvertură sedimentară cu litologie și grosimi variate. Peste partea sedimentară, partea superioară a acestei cuverturi de natură moesică, care corespunde neogenului și cuaternarului, se îngroașă în zona de contact orogen și prezintă o serie de structuri petrolifere dispuse paralel cu, cutele subcarpatice, situate în depozite neogene. (Oncescu,1965) Întâlnim patru zone geologice, o zonă de pietrișuri și nisipuri, ce se extinde de-a
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă de loess cuaternar face că formațiunile mai vechi să nu fie vizibile decât în unele zone ale văilor.
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
N-E și E până la Valea Pasărea, în S-E și S până la Câmpul Câlnăului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mișcării de înălțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile își prelungesc
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
fac armata pe cheltuiala proporie, poartă povara vieții civile și militărești.” Cea mai importantă bogăție naturală a așezării este apa minerală. Bazinul Gheorgheni este o formație post tectonică, care s-a umplut cu sedimente din era pliocenă târzie și din cuaternar, și anume alternarea de piroclastiți (sediment vulcanic) și avluviuni fine de fluviu. În urma cercetărilor hidrologice s-a stabilit faptul, că în bazin, de-a lungul cursului râului Mureș, se găsesc pe unele porțiuni erupții de bioxid de carbon, care se
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
pentru așezarea în aceste locuri a populației, intim legată de valea Prutului, deoarece în decursul istoriei aceasta a fost un adapost și o regiune ideală pentru dezvoltarea agriculturii. Relieful actual este rezultatul unei îndelungate evoluții subaeriene desfășurată în pliocen și cuaternar, ca urmare a condițiilor favorabile pe care le-a oferit acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori. O modificare esențiala în ceea ce privește relieful, pe raza satului Liveni, s-a produs prin construirea punctului hidrologic Stânca Costesti, care pe de o parte a
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Prin loess (IPA: ]), se înțelege o rocă sedimentară neconsolidată, macroporică, de origine eoliană, formată în cuaternar, de culoare galbenă, rareori cenușie sau brună, cu aspect poros, constând mai ales din praf silicios și argilos. Acest termen, care a fost introdus încă din 1834, de Charles Lyell, provine din limba germană, unde se scrie Löß sau Löss
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
decorat cu Crucea României cu spade. A absolvit cu succes facultatea, susținând la 20 octombrie 1940 lucrarea de licență cu mențiunea "magna cum laude". Va realiza apoi o remarcabilă teză de doctorat: ""Cîmpia Olteniei. Studiu geomorfologic, cu privire specială asupra cuaternarului"", susținută în iunie 1948, recompensată cu mențiunea "foarte bine cu distincție", având drept conducător pe prof. Vintilă Mihăilescu, iar ca președinte al comisiei pe cunoscutul geolog, profesorul Miltiade Filipescu. Publicată în 1957 la Editura Academiei, teza de doctorat este o
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
profesor prin excelentă și un cercetător înnăscut. În învățământ a susținut, atât în cadrul Facultății de Geologie-Geografie, cât și la Facultatea de Istorie-Geografic a Institutului Pedagogic din București, cursuri de geografie fizică și regională, de geomorfologie generală și a României, de cuaternar, etc. În condițiile perioadei postbelice și ale învățământului reformat de după 1948, a suferit, din păcate, rigorile politice ale epocii. Nu i s-a îngăduit conducerea de doctorate sau contacte științifice în străinătate. Cauzele au fost aceleași ca și în cazul
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un relief cu formațiuni bazaltice de tipul unui canioan (de dimensiuni reduse) aflat pe "valea Hoghizului", rezultat în urma unor activități de erupții vulcanice intense petrecute în Munții Perșani în perioada Cuaternarului, ultima eră geologică din istoria Pământului.
Microcanionul în bazalt de la Hoghiz () [Corola-website/Science/328842_a_330171]
-
solar asupra climei, însă lipsa petelor solare din a doua jumătate a secolului al XVII-lea a coincis cu o perioadă foarte friguroasă, perioada minimului Maunder, numită „mica glaciațiune”, sau „mica eră glaciară. Studiul climei din vechime, de exemplu din cuaternar (de acum 1,8 milioane de ani) și până astăzi se poate face pe baza carotajelor din Antarctica, cum a fost cazul stației Vostok, carotaje care pot extrage gheață de la adâncimea de 3500 m. Vechimea gheții este de câteva sute
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
se mai pot găsi și sub formă de baze cuaternare sau terțiare . Acizii organici care formează cel mai frecvent săruri cu alcaloizii sunt: Alcaloizii au cel puțin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele mai multe ori terțiar, mai rar cuaternar. Heterociclurile se pot condensa între ele sau cu alte cicluri astfel încât moleculele alcaloizilor pot deveni de tip policiclic sau macrociclic. Datorită grefării pe nucleu a numeroase grupări funcționale, unii alcaloizi pot prezenta caracter fenolic (morfina), alții de tipul atropinei , reserpinei
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
montan cuprinde mai multe tipuri: relief glaciar pirinean alcătuit dominant din circuri glaciare, creste alpine, relieful glaciar alpin și caucazian alcătuit din circuri, văi glaciare, morene, creste alpine, dar și relief glaciar actual. În Munții Carpați se conservă relieful glaciar cuaternar. Relieful litoral: Relieful carstic s-a format carstificându-se (calcare, sare, ghips) și este diversificat în raport de condițiile locale. Curpinde relief carstic de suprafață: lapiezuri, doline, uvale, polii, ponoare, poduri naturale, toate incluse în termenul exorcarst, și carstul din adâncime
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale luncilor dinspre miazăzi. Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din punct de vedere geologic, rezultatul unor formațiuni și straturi străvechi din epocile geologice de dupa eocen-miocen,adică pliocen-pleistocen, cu statornicire în cuaternar. Zona unde se află orașul Mătăsari e o zonă în același timp colinara, subcolinară și de depresiune plata, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
afluenți, indică absența unor formațiuni de conglomerate cu martori de diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formațiunile geologice sunt de vârstă Cuaternară și Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de argilă, argilă nisipoasă
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre Siret cu o fâșie de dealuri sculptate în marne și gresii, cu vai adânci săpate de o eroziune accentuată. Porțiunea localizat între Siret și Pietricica a evoluat în cuaternar în regim de glacis piemontan, format după înălțarea culmii. Prelungirea sudică a culmii, Piemontul Orbenilor, este alcătuit din prundișuri și nisipuri pliocen-cuaternare. Trăsăturile actuale ale reliefului s-au format în Pleistocenul superior și în Holocen. Culmea reprezintă cumpănă apelor dintre
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
geosinclinal" dintre Platformă Rusă (în est), "orogenul caledono-hercinic" (în vest) și "scutul african" (în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de înălțare, aparținând orogenezei alpine. Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci sedimentare). Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpați se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic și calcaros, forme de relief
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
pe partea dreaptă a văii. Valea Mureșului în Depr. Turda-Alba Iulia își accentuează asimetria, care este cauzată atât de numeroșii afluenți din vest (din Munții Apuseni) - care au debite lichide și solide mari -, cât și de înălțarea Munților Apuseni în timpul Cuaternarului. Ca urmare, râul curge mult mai aproape de versantul stâng, respectiv de Dealurile Lopadei și de Podișul Secașelor. În acest culoar apar două îngustări, urmate de două arii depresionare bine individualizate și o unitate deluroasă intercalată (Dealul Bilag, 438 m). În
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
dezvoltarea nivelelor superioare (t5 - t8) în special pe dreapta râului. Terasele mijlocii și inferioare (t1 - t4) se racordează cu terasele Târnavei, Ampoiului și ale afluenților mai mici (Valea Aiudului, Gârbova, Geoagiu, Galda și Ighiu), marcând evoluția comună (cel puțin în cuaternar) și pledând pentru antecedența Mureșului pe traseul actual“ (M. Buza, 1996). În aval de Alba Iulia, în Culoarul Orăștiei, L. Badea și colab. (1987), în acord cu studiile realizate anterior (B. Vulcu, 1971; N. Popp, 1977; V. Trufaș, I. Stanciu
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
mai la sud. Acestea au fost izolate în timp, fiind ulterior umplute de depozite mai recente, formăndu-se o zonă mai joasă în latura sudică a munților, sona rocilor sedimentare tinere, care aparține neogenului, la care s-au adăugat cele din cuaternar, dar și cutarea miopliocenă. Gipsul și sarea se găsesc pe versanții dealurilor Gurga și Răgman. Clima orașului Breaza este una temperat-continentală, specific zonelor deluroase, cu ierni mai blânde și veri răcoroase, media anuală a temperaturilor fiind de 9,3 °C.
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
cu evoluție și peisaj diferite. Deci, această limită nu este destul de tranșantă pentru a putea fi observată ușor în teren dar elementele care fac deosebirea sunt de natură: - geologică, deoarece limita urmărește contactul litologic dintre Pietrișurile de Cândești de vârstă Cuaternar inferior (Levantin) și formațiunile subcarpatice daciene și paleogene (eocen) constituite din gresii șistoase, microconglomerate, marne, argile cu cărbuni etc.; - pedologică, pentru că această limită corespunde cu limita sudică a faeoziomurilor clinohidromorfe și cea nordică a luvosolurilor albice stagnice caracteristice platourilor piemontane
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
nordic al masivului Ciocanu și pe văile Foii și Rudarilor. Deci, spre sfârșitul Romanianului s-a instalat regimul fluvio-lacustru, în care predominau nisipurile și pietrișurile care fac trecerea spre Pleistocenul inferior iar Carpații și Subcarpații au fost ulterior (la începutul Cuaternarului) ridicați de mișcările valahe. Exondarea zonei subcarpatice va face ca eroziunea puternică să transporte materialele grosiere la baza acesteia în lacul pliocen, materiale din care se vor contura platformele piemontane Cotmeana, Cândești și Gruiurile Argeșului. Deși perioada Cuaternară (1,7Ma
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]