611 matches
-
nu a fost dezbătută nici măcar pe departe. Iar eu tocmai această problemă o înfrunt. Pentru că o trăiesc. Și nu joc la două mese (cea a vieții și cea a sociologiei), pentru că altfel ignoranța mea sociologică nu ar avea acea „candoare cuceritoare” despre care vorbește chiar Ferrarotti. Consider că pot să afirm cu temei că problema italiană nu are echivalent în restul lumii capitaliste. Nici o țară nu a posedat la fel ca țara noastră o cantitate de culturi „specifice și reale”, o
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
soldații și alte piese, pentru care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Tot în 1970 îi apare și primul volum de poezii, Șodron, apreciat de prefațatorul său, Eugen Schileru, pentru luciditatea cu care poetul descoperă „imperfecțiunile vieții”, dar și pentru „prospețimea” și „cuceritoarea puritate” a versurilor. Relevabile sunt, încă de la acest volum, umorul și autoironia care caracterizează întreaga operă a lui A., capacitatea de a se distanța de sine însuși, „niciodată concesiv”. Reprezentative pentru spiritul protestatar al poetului sunt Poemele retorice, datând dintr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
enorm bric-à-brac, de stil imperial fin de siècle, de dezordine controlată, compatibil cu sufletul faustic, cu disperata genialitate a unui jucător de rasă. Eroic, misterios și totuși obsedat de partida pentru care supraviețuise unei probe infernale. Partida cu miză supremă. Cuceritoare este narațiunea anului de ucenicie a lui Hans (Castorp?), pregătirea acestuia amintind de claustrarea într-un sanctuar și temniță totodată. Un fel de antrenament tortură la un șah "propedeutic". O perfecționare extremă a minții prin derealizare în timp și spațiu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
magnetizant. Trăind narcisiac și estetic la modul săturat din la belle époque, exacerbând „pasiunea unicului”, s-a știut face percepută că „o ființă nepereche”, care provoacă prin nonconformism și paradox: fragilă și dominatoare („voce de bronz și argint”), natura de „cuceritoare” (Elenă Văcărescu), iradiind inextricabil aroganță și simplicitate, prodigios locvace, cu o gestica vehemență, subtil afectată, intransigent justițiara, stăpânește elanul de a convinge și „reflexul de a decretă” seducător. Adorata de contemporani, multi iluștri, si întreținând frenetic „climatul geniului” (Léon Blum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
amintirile acestora și să dezbatem probleme social-culturale specifice vremii. Nu erau, nu puteau fi dintre cei „aliniați” partidului. Atunci și acum, cred, că acele momente confesionale ne-au fost de mai mare folos. Cel mai bine s-au păstrat amintirile cuceritoare despre prietenia familiei Ionescu cu dramaturgul Victor Ion Popa și soția sa - actrița Maria Mohor, pe care i-au găzduit cu o nobilă deschidere sufletească (foto 6). Prin anii 1935-1937, omul de cultură Victor Ion Popa, se afla în echipa
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
răgaz să încerc să-i înțeleg. Nu știu ce voiau ei să-i spună Germaniei, pentru că nu i-am întrebat; știu ce mi-au putut spune mie, prin fotografia pe care, într-un fel, mi-au dăruit-o. Ambiguitatea protestului lor este cuceritoare. O familie de „chinezi“, protestând în engleză în centrul Berlinului. Nu era vorba de tinerii exaltați, cu creastă multicoloră, din Noua Stângă, îngreunați de piercinguri și cercei, care își cumpără la un euro bucata insigne cu secera și ciocanul și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ton, bogată în nuanțe totuși, sursele de inspirație fiind de o mare varietate și de o originală viziune caleidoscopică, de la autoportretizare până la pătrunderea subtilă în lumea „celor care nu cuvântă”, lumea ființelor gingașe și umile, evocate în versuri de o cuceritoare blândețe. Poetul evită gesticulația patetică, discursul clamoros, exteriorizându-se cu o spontaneitate firească. Lirica sa dovedește o percepție acută a cotidianului, a obișnuitului, din care degajă înțelesuri neașteptate. Uneori elementele exotice și livrești dau culoare, ca și digresiunile și divagațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
ignorer; et quand elle s'était sentie tout un soir dans un salon encensé par leș hommages, elle dormait bien, en femme qui a accompli să mission sur terre" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. În ipostaza ei de cuceritoare, Pariziana mai întrunește și calitățile unui Don Juan la feminin. De aceea doamna de Marelle și Georges Duroy, aventurieri mondeni, se aseamănă între ei: "ils étaient bien, l'un et l'autre, de la race aventureuse des vagabonds de la vie, de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ca „(pseudo)filosof”, îl axează. Cu timpul, memorialistul, fără a pierde plăcerea de a filosofa, se obișnuiește să ia lucrurile așa cum sunt, fie că e vorba de suferință, de dificultățile solitudinii sau de trecerea în neființă. Un relief de o cuceritoare expresivitate capătă textul în secvențele de portretistică. Prietenii (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Emil Botta, Petre Țuțea, Constantin Noica), ca și alți scriitori sunt evocați, cordial sau afectuos-ironic, în instantanee vii, cu o tentă de pitoresc. În comentariile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
minune). Se căsătorise în acel an cu domnișoara Fernanda Morro, care venise în România cu fratele dânsei, inginer din Italia, în urma unor acorduri economice, și fusese numită profesoară de italiană și franceză. Italianca era de o gingășie trupească și sufletească cuceritoare; se îndrăgostise de plaiurile românești și de poporul nostru; n-a mai plecat din țară, chiar sub regim comunist, decât în excursii. Dumnezeu le-a dăruit și doi copii. Vara munceau la țară, ajutând-o la muncile câmpului pe bătrâna
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru mine. Fiecare trece cum poate! Cum știe! De dincolo, brațe de lumină te cheamă. Îndrăznește! Împotriva îndoielii, a deznădejdiei! Dă din mâini, din picioare, înoată, zbate-te, zvârcolește-te, dar ține capul sus, privirea minții sus, la această lumină cuceritoare. Nu renunța la speranță, căci vei birui! Nu te înfricoșa de mâlul care se încleștează să te tragă la fund. Faptul că te-ai aruncat în mlaștină e dovada încrederii că vei birui. Abia acum începi să fii conștient de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
timbrul lui puternic realiza „pedale” perfecte. După 1947 va fi admis la Corul Radio București în mod excepțional, fără studii speciale - pe care le va face totuși în timpul angajării - numai pentru frumusețea vocii și pentru prestanța sa și frumusețea bărbătească cuceritoare. Dumnezeu îl împodobise și cu daruri lăuntrice și cu daruri exterioare. * Preoții oficiau aceeași slujbă, pe care sufletul celor închiși o închina, în numele neamului, lui Dumnezeu, preamărind Întruparea și Nașterea Fiului Său. După obicei, credincioșii din satele din jurul Aiudului au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care dau sens, creând stări care evidențiază emoția estetică. Pata de culoare merge de la forma tradițională la cea modernă, câteva tablouri amintind de toamnele lui Radinschi, mai ales prin ruginiul obținut în creuzete secrete. Actuala expoziție a pictorului Ionel Spânu, cuceritoare prin spectacolul coloristic și prin senzația de stăpânire perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
propun. Cordial, al Dvs. Barbu Solacolu 4 București În 18 sept. 1974 Stimate domnule Dimitriu, În sfârșit, Îmi fac plăcerea de-a răspunde la scris. Dvs. din 29 ian. 1974 În sensul, că vă pot Înapoia dactilograma versurilor atât de cuceritoare ale Lucreției Andriu 363. Firește, a fost binevenită „somația” d-nei Dr. Roxana Cristian 364. M am conformat și am scris prefața făgăduită, Doamne, făgăduită Încă de-acum vreo 9 luni. Cum vedeți, o gestație... normală! Mi s-a spus (de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
studiul Estetica paradoxismului (1995), care se ocupă de un „curent” puțin cunoscut, fondat de matematicianul Florentin Smarandache, aflat și el în exil. Încă două cărți de artă, Sibiu - album sentimental (1998), despre care Mircea Zaciu spunea că este „o carte cuceritoare prin ineditul ei, prin ingeniozitatea ei și, nu în ultimul rând, prin parfumul nostalgic ce-l degajă”, și albumul Martin Frei - fascinația culorii (2000) întregesc o operă diversă, dar susținută de gustul pentru frumos și de fascinația esteticului. SCRIERI: Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
profesorul nostru de latină, un om dur... spun „părea”, pentru că de fapt era bun și blând, iar dacă arbora, uneori, un aer de severitate, era pentru ca elevii să nu-i descopere această trăsătură de caracter... Fire generoasă, de o modestie cuceritoare, înzestrat cu un exact simț al valorii sale, cu o imensă dragoste pentru elevi... sfios, chiar, și cald, riguros în principii morale... Așa era profesorul Bogos. În preajma sa te simțeai și tu altfel... Parcăți împrumuta și ție pentru o clipă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Astra, om cult, fin, franțuzit, dar dărâmat moral. Altul era Ing. Nae Rainu, fiul patronului fabricii de becuri de la Fieni, om de mare cultură, cu ochi mari albaștri umbriți de sprâncene mari stufoase, și care povestea cu o voce caldă, cuceritoare, lucruri minunate despre întâlnirile lui cu scriitori și oameni de artă la Iași, la „Bolta Rece”. Mai era Doru Băjenaru, fost ofițer de stat major, acuzat de nereguli cu niște bonuri de benzină (desigur ca pretext), apoi Mircea Stăncescu, fotograful
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
m-ai chinuit astă-vară, pînă ce mi-am zis evaziv: Nu... Revenirea d-tale m-a pus din nou pe gînduri. și înainte de orice, țin să-ți mulțumesc. în liniștea monumentală de aci, în decorul larg, dominant, al imperiului unei cuceritoare spiritualități, m-am gîndit din nou la obsesiile d-tale și mi-am zis: Da, da, dacă iese de aici o carte... Dragă Călin, dacă-mi mai poți oferi un scurt răgaz (în așa fel încît să-mi văd unitatea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la Silvia. Era o fetiță frumoasă, un înger blond cu ochi albaștri, o dantură strălucitoare și un râs molipsitor. Elevă într-a VII-a. Prima din clasă: inteligentă, comunicativă, voluntară. O dicție clară cu o voce plină de modulații calde, cuceritoare. Rozincuța, fiica noastră, seamănă atât de mult cu sora mea, încât uneori cred că o am în față. Surioara mea și-a spus rugăciunea de seară "Înger, îngerașul meu" și a adormit. Spre miezul nopții a început să facă temperatură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ar fi văzut și-ar fi dat seama că sunt persoane deosebite. Erau mai degrabă înalți, cu umerii puțin aduși, părul negru pe jumătate însurit, mustață tușinată, fața bine bărbierită și de culoarea aurului platinat. Vocea lor era plăcută, catifelată, cuceritoare. Am strigat la portiță: Domnu' Răzmeriță! O, ce plăcere, drăguțule! Un moment, uite acum îți deschid. Dar ce blond ești, măi copile, parcă a coborât soarele în părul tău! Ia loc aici la masă și să vedem despre ce e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
delicate, cu un ten de culoarea piersicii coapte, atrăgea ca un magnet privirile tuturor celor care-l vedeau. Iar mamei, săraca, îi creștea inima cât bostanul de dragul lui. Dar ce frumos cânta, Doamne! Ce voce caldă și plină de mlădieri cuceritoare! Mircea a fost fratele care semăna izbitor de mult cu tata și cred că, și din acest motiv, mama îl iubea foarte mult. În lungii ani de închisoare comunistă, când tata era departe de noi, mama ne spunea adeseori: Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prea înalt, cu un cap expresiv încadrat de un păr blond, bogat, galben-auriu, ochi albaștri strălucitori, un nas bine proporționat cu nări atât de fine încât vibrau ca aripile unui fluture. Era, în întregul lui, un exemplar de o noblețe cuceritoare, manifestând o armonie tulburătoare, naturală și echilibrată în fiecare act banal pe care-l efectua: fie că vorbea, mergea, râdea, mânca sau cânta. Și ce voce, Doamne! Copii, iată o zicală veche și foarte cunoscută în care vom descoperi înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
un întreg arsenal actoricesc: variații de ton, mimică, gestică, de așa manieră încât ne convingea de existența reală, concretă și palpabilă a tot ceea ce reprezenta conținutul fiecărei pilde, pericope sau parabole pe care ne-o relata. Ne aflam sub vraja cuceritoare a unui narator peste care coborâse, ca o mană cerească binefăcătoare, harul divin. Eram în transă. Eram teleportați fără voia noastră, fără să ne dăm seama, în lumea adamică și mirifică a perpetuului Eden. Era atâta concretețe în modul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
-i rupi, nu-i așa?! Lasă, că o să vorbesc eu cu taică-tu sau el te-a trimis să-i distrugi?! Asta se întâmpla, uneori, și după ora douăzeci și două. Travaliul domnului "profesor", desfășurat metodic și cu o dezinvoltură cuceritoare, n-a rămas fără "răsplată", fiindcă într-o zi senină de primăvară pe când moțăia în dreptul ferestrei prin care privea "panorama" grădiniței de trandafiri, iar la picioarele fotoliului în care ședea se odihnea o sticlă goală de "vin de regiune superior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cea mai spectaculoasă și originală voce ivita în literatura română din secolul al XIXlea, autor al unei opere rapsodice în care se manifestă un scriitor cult, o conștiință spontană, un moralist clasic, dublat de un umorist spumos, de o jovialitate cuceritoare. Considerat, rând pe rând, culegător de basme, rapsod popular, geniu oral etc., Creangă scăpa, în mod evident, unei caracterizări unice. Opera să nu se raportează la nimic din ce s-a scris în literatura română, considerându-se într-un microunivers
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]