675 matches
-
spiritului universal, având valențe demiurgice 264: Când a împodobit Dumnezeu păsările și le-a pus pene, mai întâi l-a gătit pe păun și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și îndată a cântat cucoșul, ș-a rămas neîmpodobită, de altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dulce; dar mai întâi gustă mirii. Tot așe, hulubii se scriu pe ouă la Paști."269 Pasăre augurală, vestitor al primăverii și mesager din alte lumi, cocorul este considerat un simbol al longevității și fidelității, purității și imortalității 270: Numai cucoșul și cucoara de demult, dacă-i fierbea, la loc înviau. Era o babă și avea o cucoară, care-și făcuse cuibul în pod. Ea știa, așa ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca stare manifestă a dihotomiilor lăuntrice, este invocat în descântece "de spăriet", pentru a dezlega farmecele, prin utilizarea repetitivă a numerelor magice: "Șarpe roșu-proroșu, / în țarină fătat, / în țarină crăpat; / să crape diochitura, / dipocitura, / spărietul de la Maria, / să meargă unde cucoș negru nu cântă / și fata cosiță albă nu împletește. / Eu luni m-am sculat, / în sus și în jos am cătat, / pe nimeni n-am văzut, / numai nouă frați betejiți; / s-au dus nouă, / au venit opt, / s-au dus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de relații profesor - mediator elev Instituția școlară este un univers de relații, inițiative si activități diferite: formale - informale; directe - indirecte; democratice - nedemocratice; activități care gravitează în jurul drepturilor copilului sau centrate pe drepturile educatorilor; în clasă, în afara clasei, în afara școlii; 8 Cucoș, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 331 9 Stelea Iancu, Psihologia școlarului, Ed. Polirom, Iasi, 2000 profesionale si extraprofesionale; individuale - colective; individualizate - frontale; confidențiale - neconfidențiale; cu viitorii elevi, cu foștii elevi. Școala poate fi investigata ca instrument de dezvoltare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
animalele vorbesc în noaptea de Sf. Andrei. Oamenii care ascultă cum vorbesc animalele în noaptea Sf. Andrei, aceia mor. Animal Cînd sălbătăciunile intră în sat ziua nu-i a bine. Se crede că o casă lîngă care se află un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin ciur, că faci bube-n cap. Să nu pui ciurul în cap, căci atîtea bube vei face tot anul cîte borte* are ciurul. Cine mănîncă mămăligă necernută face bube pe limbă. Nu-i bine să mănînci grăunțe fierte sau cucoși în Săptămîna Mare [Săptămîna dinaintea Paștilor], că faci bube pe cap. Pruncul să nu fie alăptat fiind mama despletită, căci capătă bube în gură. în ziua de Paști să se mănînce întîi ouă albe, căci acel care va mînca întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va găsi oala goală, să fugă de acel loc, că-i fără noroc. Nu e bine să se puie casa pe locul unde a fost arie, căci e rău de pagubă. Cînd faci casă nouă, să îngropi de viu un cucoș în mijlocul ei; atunci nu se apropie „ucigă-l crucea“ de casă. Cînd dintr-o pădure se taie lemne pentru făcut casă, nouă lemne se lasă cioplite în pădure, ca să putrezească, zicîndu-se: „Acesta este lemnul păduchilor de lemn, acesta al cariilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Călătorie Se crede că dacă se piaptănă o femeie și-și împletește părul, dacă-i rămîne din întîmplare o viță de păr neîmpletită, apoi îi stă înainte o călătorie lungă. Cînd se strică ceva, se duce cineva de acasă. Cînd cucoșul se suie pe poartă și cîntă cu capul spre drum, are să facă un drum cineva din casă; iar dacă îi cu capul spre casă, vine cineva de departe. Primăvara, cine vede întîi barze și rîndunici în zbor, în acel an
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pămînt. O femeie, aruncînd un scutec murdar în sus, era cît pe ce să murdărească cerul. Dumnezeu s-a supărat și a depărtat cerul de pămînt. (Gh.F.C.) în cer, îngerii țin noaptea slujbe ca la mănăstiri călugării, dar numai cucoșii și oamenii buni îi aud. (Gh.F.C.) Cerul este ca un pod albastru peste care se întinde lumea de sus. După unii, podul e de fier și trece peste apa care înconjură pă 68 mîntul. Are stîlpi cu uși prin care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puii cușmă-n cuib și să iasă cucuieți*; de vrei să fie și bogheți*, să te legi cu un tulpan* la gît. Dacă ouăle ce se pun la o cloșcă se pun cu căciula, vor ieși din acele ouă numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pun la o cloșcă se pun cu căciula, vor ieși din acele ouă numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub cloșcă, nu le pune cu soț, ci fără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe casă, după ce scoate puii din găoace, pe unul îl aruncă jos, pentru stăpînul casei. Dacă-l pui în cuib, îl aruncă iar, pentru că puiul este „dare“ pentru stăpînul casei. (Gh.F.C.) Cocoș Se crede că este bine a avea un cucoș negru la casă, căci de acel loc unde a călcat acel cucoș nu se prinde nici un fel de vrajă. Cocoșul cîntă totdeauna la același timp, pentru că numai el aude toaca în cer. Poporul zice că acei cucoși care cîntă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru stăpînul casei. Dacă-l pui în cuib, îl aruncă iar, pentru că puiul este „dare“ pentru stăpînul casei. (Gh.F.C.) Cocoș Se crede că este bine a avea un cucoș negru la casă, căci de acel loc unde a călcat acel cucoș nu se prinde nici un fel de vrajă. Cocoșul cîntă totdeauna la același timp, pentru că numai el aude toaca în cer. Poporul zice că acei cucoși care cîntă la miezul nopții de douăsprezece ori sînt năzdrăvani. Dacă ai cocoș bătrîn, găinile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a avea un cucoș negru la casă, căci de acel loc unde a călcat acel cucoș nu se prinde nici un fel de vrajă. Cocoșul cîntă totdeauna la același timp, pentru că numai el aude toaca în cer. Poporul zice că acei cucoși care cîntă la miezul nopții de douăsprezece ori sînt năzdrăvani. Dacă ai cocoș bătrîn, găinile nu fac ouă cu sămînță. Să nu lași cucoș străin în ograda ta, că-ți ies ouăle rele la clocit. Femeia însărcinată să nu mănînce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîntă totdeauna la același timp, pentru că numai el aude toaca în cer. Poporul zice că acei cucoși care cîntă la miezul nopții de douăsprezece ori sînt năzdrăvani. Dacă ai cocoș bătrîn, găinile nu fac ouă cu sămînță. Să nu lași cucoș străin în ograda ta, că-ți ies ouăle rele la clocit. Femeia însărcinată să nu mănînce inimă de pasere rea, cum e coco șul, căci va face copii răi. Cînd tai un cocoș, să-i jumoli din penele aripelor, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însărcinată să nu mănînce inimă de pasere rea, cum e coco șul, căci va face copii răi. Cînd tai un cocoș, să-i jumoli din penele aripelor, că te bați cu el pe lumea cealaltă. Femeile nu mănîncă cap de cucoș, că nasc ploduri rele. Barba de cucoș (cele două pielițe ce atîrnă) nu se mănîncă. Pe beregata cocoșului să nu sufli: e rău de sărăcie. Cînd cîntă cocoșii dimineața, din noapte și pînă se luminează de ziuă bine, va fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rea, cum e coco șul, căci va face copii răi. Cînd tai un cocoș, să-i jumoli din penele aripelor, că te bați cu el pe lumea cealaltă. Femeile nu mănîncă cap de cucoș, că nasc ploduri rele. Barba de cucoș (cele două pielițe ce atîrnă) nu se mănîncă. Pe beregata cocoșului să nu sufli: e rău de sărăcie. Cînd cîntă cocoșii dimineața, din noapte și pînă se luminează de ziuă bine, va fi ziua bună. în orice timp al anului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rudele. Cînd îți cîntă cocoșul pe gard, să te uiți în care parte se uită, căci dintr-acolo îți vor sosi oaspeți. Se crede că, dacă cîntă cocoșii sara, în noaptea aceea vor umbla tîlharii prin sat. Ziua, cînd umblă cucoșii cu coada lăsată în jos e semn de ploaie. Cînd se bat cocoșii, fac a sfadă. De aceea să tai pe unul din ei. Cocoșul e pasere sfîntă. (Gh.F.C.) Cocoș se pune pe vîrful casei, că apără de duhuri rele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ucide duhul rău din el, dar rezervă sufletului celui trăsnit un loc în rai. Peste noapte nu e bine să dormim cu ferestrele deschise, căci ne pot intra duhuri necurate în casă. Nu se iese din casă pînă nu cîntă cucoșul, care cu glasul lui gonește duhurile rele. Căpcăunii sînt oameni cu cap de cîne, un ochi în frunte și unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găina cucoșește, se va întîmpla pagubă. Cînd cîntă găina cucoșește e spre neunirea casei. Cînd vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va muri, sau vreo persoană de la casa unde se află. Dacă cîntă o găină ca cucoșul, apoi se crede că va urma o nenorocire, care se poate încunjura luîndu-se respectiva găină și măsurîndu-se cu ea casa de la fereastră pînă la pragul ușii; de cade coada găinii lîngă prag, apoi se taie coada, iar de vine capul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și măsurîndu-se cu ea casa de la fereastră pînă la pragul ușii; de cade coada găinii lîngă prag, apoi se taie coada, iar de vine capul lîngă prag, apoi se taie capul, carele însă nu se mănîncă. Găina care cîntă ca cucoșul nu este bine a o ținea lîngă casă, deci se vinde ea cu cît se poate, și pentru banii luați se cumpără tămîie, care se dă la sfînta biserică, ca cîntatul gă inii să nu fie de stricăciune pentru casnici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie de stricăciune pentru casnici. Cînd găina cîntă cucoșește nu e semn bun; trebuie a-i jumuli penele de pe cap, și de vor ieși altele albe, nu ai a te teme; ieșind însă negre, rău prevestește. Cînd cîntă găina ca cucoșul, familia la care a cîntat are să-i meargă bine. Găina care cîntă cucoșește, cînd are ciocul spre apus, vestește moartea; cînd are ciocul spre răsărit e de bine. (Gh.F.C.) Cînd găina se scaldă în praf, vine ploaia. (Gh.F.C.) Gălbenare Unii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în mîncarea cuiva, acesta se umflă, tot tușește și stupește pînă moare. Cînd la casa gospodarului mor mîțele sau fug e semn rău. Să nu iei la casă mîță neagră, că ții pe dracu-n casă. Mîță ori motan negru, cucoș negru și cîne negru aduc bine la casă. Să nu duci mîță în car ori în căruță, că slăbesc vitele trăgace. Să nu duci mîță la mutat peste apă trecătoare. Mîță să nu iei cu tine cînd te muți în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se fi făcut moarte de om. Dacă la facere pe femeie o pălește de ursită și nu se află nimine să-i desfacă, atunci moare. Dacă mor întruna copiii într-o familie, la cea mai apropiată naștere se prinde un cucoș, de este prunc, iar de este pruncă, o găină, și se îmbracă în îmbrăcămîntul cu care a venit cel nou-născut pe lume, și se zice: „Dau cap pentru cap, ochi pentru ochi, nas pentru nas, gură pentru gură“, înșirînd toate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crăpătură, va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș, gînsac, curcan. Dacă partea bărbătească are părul la ceafă ca o coadă, este făcut după fată, iar de va rotund, după băiat. Ca o femeie să facă o dată copil și apoi fată, e bine ca, cînd se duce să-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]