1,114 matches
-
timp. Nabateeanul nu pierdu deci timpul. În aceeași zi după prânz se îmbrăcă într-un rând de straie arabe și luă după el doi dintre slujitorii săi. Luă apoi cu el niște saci în care puse printre altele un mic cufăr căptușit cu piele, apoi totul fu încărcat pe un asin. Porunci apoi slujitorilor săi din Abisinia să aducă palanchinul acoperit și urcându-se în jilț porniră în grabă pe o stradă din Ierusalim, trăgând perdelele. Ajunseră în scurt timp în fața
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
Mai trecu astfel ceva timp în care amândoi sorbiră ceaiul, iar Boriel îi lăudă negustorului darurile și atenția cu care acesta îl copleșise. Hasim nu stătu pe gânduri, bătu din palme și unul din cei doi însoțitori îi aduse micul cufăr pe care el îl deschise scoțând la lumină bijuterii arabe din aur, decorate cu pietre prețioase ori diamante din India. După ce le admirară amândoi, timp în care Hasim le lăudă strălucirile, fariseul alese câteva dintre ele cărora negustorul le stabili
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
și toți la un loc, nu s-au desprins niciodată. Regăsim în fiecare protagonist adânc înrădăcinat și în ciuda timpului păstrat cu sfințenie, sentimentul de dragoste față de glia străbună, de neam și de țară, sentiment doar amorțit și păstrat undeva în cuferele scumpe ale sufletului și care are nevoie de un mic gest, de vibrația dulce a limbii, a dulcelui grai românesc, pentru a se încinge și a ieși la suprafață într-un abur ușor melancolic pe care autorul, cu o tehnică
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
Valori > EMINESCU Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Amu, a fost odată pe Pământ Un om, un înger, un Luceafăr, Ce-a strălucit în al său cuvânt Punând tot sufletul în cufăr... Un cufăr cu speranțe pentru țară L-a deschis să știe toată lumea, Viața nostră era destul de-amară, Ca azi, ieri i-a arătat asprimea... Scri-sa scrisoare, cu vitejia lui Mircea, Și cu îngâmfarea acelor otomani, El își dorea
EMINESCU de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368069_a_369398]
-
Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Amu, a fost odată pe Pământ Un om, un înger, un Luceafăr, Ce-a strălucit în al său cuvânt Punând tot sufletul în cufăr... Un cufăr cu speranțe pentru țară L-a deschis să știe toată lumea, Viața nostră era destul de-amară, Ca azi, ieri i-a arătat asprimea... Scri-sa scrisoare, cu vitejia lui Mircea, Și cu îngâmfarea acelor otomani, El își dorea din suflet
EMINESCU de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368069_a_369398]
-
cer lui Nicoale Bălcescu, ca cetățean al Țării Românești depindea juridic internațional de Imperiul Otoman, să își dictează testamentul. Lasă lucrurile personale și arhiva istorică lui Iona Ghica, care va fi și trimisă de consul cu vaporul poștal într-un cufăr la Constantinopol. Înainte cu câteva ore să moară prin testament consfințește ca Ion Ghica și prietenii revoluționari să-i plătească hotelul și pagubele datorate patronului Ragusa prin arderea lucrurilor din camera unui om bolnv de ftizie. Familiei îi sunt trimise
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
gravidă cu ...omu...și ea nu poate să rămână de rușine în spital, că deja i se vedea burta. Se uită somnorosul la ea și nici nu-și mai amintea clar...când și unde se împiedecase de urâtă. „Bagă-ți cufărul în camera mea, că mi-e somn acum! Și hai în pat, dacă tot ești borțoasă cu mine!” Părinții lui au rămas interziși, muți. Fără multe vorbe, urâta-și trase valiza după el și-n două mișcări fu goală, în
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
Toghiere. Sărărița cu piper și Cujetările lui Bace Toghiere au savoare și dau târcoale vremurilor ,când vorbele în grai se topeau ca pita caldă cu clop.De loc din Sintea, autorul mânuiește plugul din condei de cuvinte și scormonște din cufere, cuvinte dialectale , regionalisme sau argou prin care are planuri mari, acelea de a pune pe tavă tâlcuri sau vorbe de duh. Suntem bucuroși să consemnăm despre astfel de preocupări alături de cei care i s-au aplecat cu tandrețe asupra rarului
BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, FLOAREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367677_a_369006]
-
unei lumi ce nu se mai potrivește cu piesele noului puzzle. Agățați de fiecare speranță, rug, rugă, scenariul nu se mai respectă, actorii își pot continua drumul separării purtând aceleași măști, baricadați în buncarele fricii nici ei nu știu ce așteaptă... Deschizând cufărul cu vise piesa se rescrie la dorința actorilor din ochiul furtunii. Conduși în zone purificate se reîntorc firesc în curentul vieții cu fiecare respirație, cu noi vibrații, cu roluri simple, fără efort, spre autenticul sine, spre farul luminii interioare, spre
TIMPUL ŞI... NOI CEI RAMAŞI IN OCHIUL FURTUNII de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367102_a_368431]
-
în acest muzeu din 1978. Numele de Isis se traduce prin „Regina tronului“, ea fiind zeița magiei și a vieții. A fost soția și sora lui Osiris, pe care fratele cel rău a vrut să-l ucidă, urzind un complot.... cufăr, fluviu, înec... Dar Isis prin practici magice îl găsește și îl readuce la viață. Astfel a putut da naștere lui Horus, fruct al celei de-a doua vieți a lui Osiris. În textele piramidelor se poate citi fraza: „Sora ta
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
IUBIREA TA E LEAC ! Autor: Roznovan Amelia Lavinia Publicat în: Ediția nr. 2319 din 07 mai 2017 Toate Articolele Autorului Absorb lumină sufletului tău că un burete Sperând să pot găsi în ea toată iubirea ! Deschid timid , cu tine, un cufăr cu secrete Care-mi promite-n taină ,doar mie , nemurirea ! Când mă privești zâmbind cad lacătele grele Ce-au obosit de-atata stat închise În ochii mei , timid , cresc viorele Și buzele-mi șoptesc povești încă nescrise . Le scriem împreună
IUBIREA TA E LEAC ! de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368645_a_369974]
-
nou hotar !... ÎI. IUBIREA TA E LEAC !, de Roznovan Amelia Lavinia , publicat în Ediția nr. 2319 din 07 mai 2017. Absorb lumină sufletului tău că un burete Sperând să pot găsi în ea toată iubirea ! Deschid timid , cu tine, un cufăr cu secrete Care-mi promite-n taină ,doar mie , nemurirea ! Când mă privești zâmbind cad lacătele grele Ce-au obosit de-atata stat închise În ochii mei , timid , cresc viorele Și buzele-mi șoptesc povești încă nescrise . Le scriem împreună
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
timp printre ungherele uitate Mi-a alungat din suflet durerea și negarea Aflându - mi împlinită dorită - mi libertate ! Citește mai mult Absorb lumină sufletului tău că un bureteSperand să pot găsi în ea toată iubirea ! Deschid timid , cu tine, un cufăr cu secreteCare-mi promite-n taină ,doar mie , nemurirea ! Când mă privești zâmbind cad lacătele greleCe-au obosit de-atata stat inchiseIn ochii mei , timid , cresc vioreleSi buzele-mi șoptesc povești încă nescrise . Le scriem împreună , cu patimă și dorSurprinsi
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
întreb mereu: "De ce?", când mult prea grea-i povara Și să-Ți urmez cărările, din zori și până seara. Mi-e greu să înțeleg Isus, că mă iubești, când sufăr, Sunt frânt, lovit, de valuri dus, o viață, într-un cufăr. Sunt ferecat în loc încins, cuptor de mistuire, Cât să rezist? Sunt un învins, nu văd nici o ieșire! Și calc gemând pe cărărui, ce duc ușor spre culme, Un pas trudit, al nimănui, pribeag fără de nume. Ce să mai cred, o
AŞ VREA SĂ POT RĂBDA MAI MULT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368732_a_370061]
-
făcută în București în 1975 și alta cu cuviosul Arsenie tot de-atunci, o poză cu tatăl bunicului tău făcută în 1921, o frescă de la o biserică părăsită de trei veacuri cu un soldat care aduce mult a daphniot, un cufăr îmbrăcat în piele sculptată, pe alocuri scorojită, cu sertare de mesteacăm, ticsit cu manuscrise și cărți bisericești uzate, pe care se văd picăturile de ceară, cufăr ce a fost donat mânăstirii Filoteu de Nichifor Daphne la 1342 - se vede inscripția
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
biserică părăsită de trei veacuri cu un soldat care aduce mult a daphniot, un cufăr îmbrăcat în piele sculptată, pe alocuri scorojită, cu sertare de mesteacăm, ticsit cu manuscrise și cărți bisericești uzate, pe care se văd picăturile de ceară, cufăr ce a fost donat mânăstirii Filoteu de Nichifor Daphne la 1342 - se vede inscripția pe pielea din interior, un vechi clopot ce chema călugării la trapeză la mânăstirea Hilandar, donat de Dragan Dafinovici la 1631 - cel mai probabil din ramura
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
FLORENTINA POPESCU trăiește ispititor momentele din copilărie, atmosfera din casa părintească și ninsorile de altădată apar ca o constantă a existenței: „Mi-e foarte dor de voi când vin colindătorii, / Și am uitat demult căldura-mbrățișării / Adun cu greu, în cufăr, din amintiri și-mi pun / Speranța că-n cer, la voi, mai vine Moș Crăciun.” (Anca Florentina Popescu - „În Seara de Ajun”) În poezia lui VIRGIL CIUCĂ, SEBASTIAN GOLOMOZ sau a poetelor NICOLETA MILEA și RAVECA VLAȘIN, prezentul devine prețios
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
pe căminar care ar fi tunat și fulgerat la știrea întreruperii studiilor, apoi pe Maiorescu care-și pusese atâtea speranțe în el... Dar hotărârea era definitivă! Începu să-și strângă hârtiile și cărțile să și le aranjeze în cele două cufere, apoi cele câteva boarfe să le înghesuie peste cărți. Unul din cufere îi fusese drept trusă de actor, în scurta lui călătorie prin țară cu trupa lui Pascali. Câte amintiri frumoase nu erau legate de acest episod al vieții lui
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
apoi pe Maiorescu care-și pusese atâtea speranțe în el... Dar hotărârea era definitivă! Începu să-și strângă hârtiile și cărțile să și le aranjeze în cele două cufere, apoi cele câteva boarfe să le înghesuie peste cărți. Unul din cufere îi fusese drept trusă de actor, în scurta lui călătorie prin țară cu trupa lui Pascali. Câte amintiri frumoase nu erau legate de acest episod al vieții lui! Pe-atunci îi intrase în cap nebunia actoriei; era o lume veselă
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
Autorului Nu mai știam de mult, ce-nseamnă “Noi” Cuvântul își pierduse rădăcina, Eram petale rupte, bătute doar de ploi Și nu vedeam decât sărmană - vina. Tăcerile din noapte, au tapetat pereți Și vise fără stele, se risipeau deșarte.. În cufere închise, stăteau vreo două vieți Hrănite când și când, cu file dintr-o carte. În rănile deschise, trăiau doar amintiri Se-ngălbeneau de toamnă și lăcrimau nostalgic, La porțile din inimi, se tatuau cenzuri Iar totul devenea din ce, în
NOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361986_a_363315]
-
Nu mai puteam opri nicicum risipa Plângea până și cel mai simplu gând Și noi, ne resemnam..., și nu făceam nimica Un lacăt revoltat a spart încuietoarea Prin florile de măr, am evadat...în soare În urmă au rămas și cufăr și odaia, Și-n resturi mărginite, mai lăcrimează ploaia... foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Noi / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1257, Anul IV, 10 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate
NOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361986_a_363315]
-
FLORENTINA POPESCU trăiește ispititor momentele din copilărie, atmosfera din casa părintească și ninsorile de altădată apar ca o constantă a existenței: „Mi-e foarte dor de voi când vin colindătorii, / Și am uitat demult căldura-mbrățișării / Adun cu greu, în cufăr, din amintiri și-mi pun / Speranța că-n cer, la voi, mai vine Moș Crăciun.” (Anca Florentina Popescu - „În Seara de Ajun”) În poezia lui VIRGIL CIUCĂ, SEBASTIAN GOLOMOZ sau a poetelor NICOLETA MILEA și RAVECA VLAȘIN, prezentul devine prețios
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
Ori poemele, povestirile și diversele articole din acest volum nu sunt deloc departe de savoarea unui desert delicios sau de emoția unei importante descoperiri culturale. Savoarea acestor pagini este cu atât mai mare cu cât ele sunt scoase recent din cufărul gândirii poetului Mihai LEONTE. Vă dau un singur exemplu: atunci când am parcurs poemul ANIVERSAREA 74 am simțit că sunt contemporan cu ziua de naștere a poetului Mihai LEONTE, mai ales că acest poem este creat chiar pe 19 ianuarie 2015
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
pericol după ploi acide sub tălpi aspre de bocanci scârțâiau a uitare sau cântau a tristețe altele scrijelite pe cranii de sclavi traversau în sticle oceane odată cu fragmente roșii însemnate cu x plutind undeva în stomacul unui pește rătăcit din cufere putrezite tezaurul curge pe nisip albastru lăcrimând în temple de piatră ... Citește mai mult noul cod din două cuvintehărțileascunse sub insule otrăvite miroseau a vechi și a pericoldupă ploi acidesub tălpi aspre de bocanci scârțâiau a uitaresau cântau a tristețealtele
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
insule otrăvite miroseau a vechi și a pericoldupă ploi acidesub tălpi aspre de bocanci scârțâiau a uitaresau cântau a tristețealtele scrijelite pe cranii de sclavitraversau în sticle oceaneodată cu fragmente roșii însemnate cu xplutind undeva în stomacul unui pește rătăcitdin cufere putrezite tezaurul curge pe nisip albastru lăcrimând în temple de piatră... XXII. NU ESTE VIS, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 825 din 04 aprilie 2013. inima ta s-a deschis floare joacă lumina și roua zorilor printre
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]