2,852 matches
-
Dăruirea totală unei cauze, unui crez, iată esența cugetării, a acțiunii și a scrisului lui T.S.Eliot, care a devenit tot mai conștient de schizoidia societății contemporane lui și a aspirat ca, măcar prin poem, să refacă unitatea primară a cugetului și a sensibilității. „Aici imposibila unire/ A sferelor existenței e reală/ Aici trecut și viitor/ Sunt cucerite și împăcate” (Patru cvartete, p. 391).
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
de drept și la valorile democratice, manifestul conturează o intenție și este un legământ", a spus Ungureanu, adăugând că manifestul este primul răspuns pe care forțele dreptei îl lansează USL. Potrivit lui Ungureanu, manifestul rămâne deschis "pentru oricine se simte un cuget curat". Aurelian Pavelescu a declarat că PNȚCD revine pe scena politică și semnează acest manifest, care este un preambul al protocolului care se va semna în curând pentru formarea alianței de centru-dreapta. Președintele Partidului Noua Republică, Mihai Neamțu, a precizat
Liderii PDL, ICCD, PNŢCD, PNR, FCD au semnat manifestul politic comun () [Corola-journal/Journalistic/42636_a_43961]
-
onorat de admiratori inimoși printr- un muzeu ad hoc, George Apostu se împărtășește, deopotrivă, din plămada gingașă, statornică totuși, a unei atare sinteze, îngemănînd fără emfază natură și istorie. Un proiect de monument, care să nemurească fapta marilor viteji și cugetul cuprinzător, îndrăznind pînă la jertfă, Apostu îl concepuse pentru Mihai Viteazul și cîmpul de la Șelimbăr. Dacă am fi în stare să-i dăm viață, dincolo de pitorescul recuzitei, am ilustra plenar logica acestei ecuații, pe care o întrezăream cîndva, descriind la
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
abonați”, în unele comune Rădășeni, Slatina, Preutești și Vadu Moldovei, numărul cititorilor era foarte redus, numai 2,0 - 3,5 la 100 locuitori(Anexa 29). După evenimentele din decembrie 1989, au apărut noi titluri de publicații(“Viitorul liberal”, “România tânără”, “Cuget românesc”, “Deșteptarea”, “Cuvântul”, “Weekend” etc. etc.). Multe din cele existente înainte de 1990, și-au încetat apariția. În anul 1995, s-au editat peste 840 de titluri, față de numai 420 în 1990 și 375 în 1989. Numărul cotidianelor a crescut. Au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fie preambulul înșelător al unei drame. Ele evoluează pe aceeași scenă, într-un eclectism uneori obositor, cu figuri istorice și mitologice. Sunt eu, Psyche, duhul asfodelelor (Psyche) Și m-au fugărit Eumenidele (În loc de sonet) Al lui Marsyas flaut aș lua... (Cugete rele) Electra veni, din vis și neunde... (Muza tragică) De mult visez că Roland e pe-aici... (Epopee) Elisafta, sora lui Crai (Elisafta) Și mișcat-ai țărâna, Și acum știi ce dulce-i Glia României, Dulce ca o azimă dospită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
la pescuit și să-i spună Ilincăi că n-a prins nici un păstrăv?... Nu, nu-i bine! Înseamnă c-o să-l creadă un bleg și un lăudăros... ori mincinos! Mai bine să se ducă la pescuit, să fie el cu cugetul împăcat... Dar mai întîi să treacă pe la căminul cultural, să vadă de nu cumva mai găsește acolo vreun amator de pescuit. Adică, la drept vorbind, ce rost are să mai cheme pe cineva cu el?... Mai bine să se ducă singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
unul împotriva altuia, în timp ce armata germană încă mai ocupa Saint-Denis-ul. "Sunteți tânăr, mi-a spus atunci Jules Simon. Nu există războaie mai justificate de rațiune decât războiul civil și cel religios". De atunci, acele cuvinte mi-au revenit deseori în cuget. Dacă oamenii nu vor pune vreodată capăt războaielor dintre națiuni, atunci e posibil ca ele să vadă războaie mai atroce, războaie de clasă și războaie de doctrină. Nimeni nu poate fi mai nemilos decât un visător care vrea să realizeze
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
trebuie cărămizile în zid, acestea se vor răzbuna curând. Treaba de mântuială n-are sorți de izbândă. Slab meseriaș îngâmfare de „fruntaș”! Ne străduim a rosti vorbe înțelepte despre viața noastră de aici și de dincolo... Aceste adevărate flori ale cugetului sunt ca niște izvoare de munte năzuind spre marea cea mare compunând și ele o mică istorie... Să te naști primăvara când dă colțul ierbii, de două ori fericire... Între probabilitate și certitudine - aceeași distanță ca de la vis la realitate
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
trebui când e bine înțeleasă! să dea puterea în mâinile celor înțelepți. Dar, traducându-se drept „formă de organizare a statului în care puterea este exercitată de popor”, se întâmplă ca ea - „democrația” dă curaj mai ales celor mărginiți la cuget de unde multe... complicații în societatea noastră românească! Tăcerea (fiind... „de aur”) ar vrea să însemne înțelepciune! Uneori însă ea vine din teama de a nu greși, iar alteori trădează o acută lipsă de agerime a minții. Răzbunarea își are și
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci ?i indiferente dar ce societate, ce petrecere g?sesc! " Manuscrisele eminesciene adev?rât? „imagine a piet??îi fă?? de cultur?" con?în, al?turi de crea?iile sale, cuget?ri, impresii de lectur?, opinii, studii, idei din diverse culturi ale lumii ce ?i-au g?sit largi ecouri În con?tiin?a sa artistic?: ??i totul e ca o sal? luminat?, cu pere?i ?i oglinzi prin care trec
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dai via??, suferin?ele Întuneci". Luna este cea care aduce, În gândul b?trânului dasc?l, „din noaptea amintirii", fiorul metafizic al tabloului cosmogonic. Sub razele pline de lini?te ?i splendoare ale astrului nocturn, risipite „peste-a tomurilor bracuri", „cuget?torul" cu fruntea luminat? de „gânduri ce-au cuprins tot universul", „usc??iv a?a cum este, gârbovit ?i de nimic", cuprinzând „universul ???? margini", „În degetul lui mic" Întruchipare deci a În?elepciunii ?i a genului uman — retr?ie?te
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-n negrele-i cor? bii. Iar? colo, b?trânul dasc?l, cu-a lui hain? roas?-n coate, Într-un calcul f??? cap?ț totsocoate ?i socoate ". Fie regi ce „Împânzesc globu-n planuri pe un veac", fie s?răci ce cuget? la „ziua cea de mâine", cu to?îi Împ?rt??esc aceea?i soart?: „ De?i trepte osebite le-au ie?it din urna sor? îi, Deopotriv?-i st?pane?te rază ta ?i geniul mor? îi; La acela?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu-a ei mandre flori de aur", „alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite / Te Întorci a stoarce lapte din a stâncii coaste seci", „unde cerci via?a s-o-ntocme?ți, precum un faur / Cearc-a da fierului aspru formă cuget?rii reci". În acest joc al realit??îi ?i fanteziei se desf??oar? toat? aventură existen?ial? a poetului: „ Fiind b?iet, p?duri cutreieram ?i m? culcam ades lang? izvor, Iar bra?ul drept sub cap eu mi-l
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
14-15). În tot locul și indiferent ce facem, putem rosti în gând rugăciunea lui Iisus: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”. Prin unirea numelui lui Hristos cu mintea și sufletul nostru se produce minunea curățirii cugetului de pofte necuviincioase și putem privi fețele străine fără gânduri ascunse, păcătoase. Desfrânarea este un păcat grav deoarece întinează și trupul și sufletul deopotrivă, întunecă mintea și-l îndepărtează pe om de Dumnezeu. Este singura situație când Dumnezeu pedepsește tentativa
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
aproapelui tău; să nu dorești femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui și nici unul din dobitoacele lui și nimic din câte are aproapele tău!" (Ieș. 20, 17) Păstrarea unui cuget curat presupune, în zilele noastre, mult discernământ spiritual, izvorât, obligatoriu, dintr-o credință mărturisitoare întru Hristos. Sfântul Apostol Pavel așează pofta, ca dorință păcătoasă, la rădăcina tuturor păcatelor. Orice faptă rea are la bază o hotărâre de a o săvârși
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pe toate ce-au fost, Dar ei mi-au rupt lista, n-o știu pe de rost. Lor - negru lințoliu și larg le-am țesut Din vorba ce-au spus-o cu glasul scăzut. Cu ele-s într-una în cugetul meu, Eu n-am să le uit nici în ceas și mai greu. Ci gura prin care mai strigă-un popor, De-o fi să mi-o-nchidă al zbirilor for, Să strige chiar ele, cuvânt cu cuvânt, Atunci când va
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
impact estetic. Nu pot să mă tranform într-un inchizitor penibil care țipă în pustiu. Disoluția actuală are o anumită vrajă crepusculară și merită s-o privim cu toată seriozitatea. Puțini sunt adevărații spirituali care, de la înălțimea credinței și a cugetului lor, nu mai dau nici o atenție lumii înconjurătoare. Mi se par mai convingători, în acest sens, tocmai teroriștii care, din caverna lor resentimentară, lovesc fără milă în fantasmele civilizației noastre. Nu întâmplător, deci, terorismul reprezintă o temă de maximă importanță
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
legați unul de celălalt. Când și când era târât acolo încă un ostatec și după câte mi-am dat seama, erau toți longobarzi, tineri și de rang înalt. Era lesne să ghicim ce soartă avuseseră ceilalți. Chinul prin care trecea cugetul lui Rotari nu era mai prejos de mânia sa; stătui treaz în întunericul nopții, nădăjduind să prindă fie și cel mai mic semn privind prezența Gailei. Am încercat zadarnic să-l liniștesc: era convins că bandiții aceia nu erau atât
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
cîțiva sateliți minori ai săi, N. Georgescu-Cocoș (o carte a sa poartă titlul Literatura de scandal), Paul I. Papadopol, Napoleon Crețu (să fie un înaintaș al lui... Napoleon Săvescu, tracologul?), care colaborează la revistele istoricului: Neamul românesc, Neamul românesc literar, Cuget clar. O altă sursă a atacurilor împotriva așa-zisei pornografii o alcătuia mediul academic, prin mijlocirea lui Octavian Goga și Al. Brătescu-Voinești, care nu-i puteau suferi pe avangardiștii teribiliști. Pour la bonne bouche, să indicăm cîteva scrieri puse la
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
Invectivă), 3. Cocea Niculae, 4. I. Peltz, 5. Stănoiu, 6. M. Celarianu, 7. Sergiu Vladimir, 8. F. Aderca, 9. T. Arghezi, 10. M. Eliade (Domnișoara Cristina), 11. G. Călinescu (Cartea nunții). Iar Paul Papadopol alcătuiește un alt top negativ, în Cuget clar: 1. F. Aderca, 2. T. Arghezi, 3. Ion Biberi, 4. Camil Baltazar, 5. Geo Bogza. Slavă Domnului, ne-am emancipat! Să ne întoarcem la fondul chestiunii. "Indecența" și "onorabilitatea" se amestecă mereu pe teritoriul erosului. Ponderea lor depinde de
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
Se simte atunci când sunteți meschine și versate Totuși cu toții facem parte din această lume înșelătoare, hoață... Mințim... Mințim... precum un carismatic zâmbet Mințim... pentru că nu mai avem suflet Mințim... emanând același haotic vuiet Mințim... și nu mai avem timp de cuget Mințim... că ne pasă de al vostru plânset Mințim... că mai citim din nou un verset Mințim... spunând mizerii cu un sălbatic urlet Mințim...că ajutăm dar nu mai mișcăm un deget Mințim... că simțim al copiilor clinchet Mințim... și
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
că mi s-a uscat ușor în palmele-mi plânsul, Dar fața-mi încă-i udă pentru că afară plouă... Căldura iernii Mi-a căzut un fulg în palmă Și-l pun repede în suflet.. Această imaculată zăpadă Îmi alungă orice cuget... În jurul meu totul îngheață, Vântul mi se agață de față, Calea spre tine-i de gheață, Dar cu tine alunec spre viață... Deși este rece și mi-e cam frig, Și zăpada cea rece devine pătură, Mă încălzesc atunci când o
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
sa, Eugen Simion îl definește pe Ioan Șerb drept "un memorandist întârziat", dispărând odată cu el "ultimul memorandist din București". într-adevăr, născut ca fiu de moți din }ara Zarandului, Ioan Șerb s-a străduit să perpetuieze în capitala României pilda, cugetul și simțirea marilor săi înaintași transilvăneni, a celor care s-au dăruit înfăptuirii idealurilor naționale și spirituale ale neamului românesc. Procedând metodic, Iordan Datcu îl prezintă pe Ioan Șerb în cele trei ipostaze ale personalității sale. Analizân-du-i poeziile, cuprinse în
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
cel mai eficace sub unghiul poeziei, la această "sarabandă" a abuzurilor generalizate? Ripostînd în felul său ultragiilor, pana poetului cultivă o caligrafie paradiziacă, de-o mișcătoare candoare: "Oameni buni, frații mei,/ Veac trist,/ Nu ucideți metafora, zborul lăuntric,/ Suspinul crinului, cugetul stîncii.// Cu o singură corolă, jur,/ Primăvara poate porni" (Impuls). Ori: "Privighetoarea încearcă/ Să întemeieze clipa/ încă o dată,/ Tu stai rezemat de un paltin/ Și taci" (Imagine). Ori: " Mi se părea că ești soră/ Cu o mimoză știută numai de
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
Am avut bucuria să-i citesc mamei scrisori de la Majestatea Sa Regele și încă o dată am simțit aceleași lacrimi ca și cele vărsate de mama pe când aveam șase ani. Cred că puțini sunt cei care pot cuprinde în sufletul și cugetul lor trăirile mele, mai ales cele de acum, cele provocate de lacrimile bucuriei, dar nu depline. Poporul român a ratat ocazia de a instaura o autoritate morală care să-i fie îndreptar. Cu bună știință și extrem de nociv pentru România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]