2,007 matches
-
tot, pentru totdeauna. Totul pornise doar de la un gând în mintea ei, însoțit apoi de un altul și de altul, de ajunsese acum să nu mai aibă pace cu propriile-i gânduri și numai la asta să stea și să cugete. Și ea chiar dorea, cu tot dinadinsul, să se liniștească, dar nu mai reușea deloc să-și curme zbuciumul și să și găsescă liniștea din interior. Ea nu mai era în stare să-și trateze propria viață în mod firesc
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cinism, dar, Istorisiri nesănătoase fericirii 139 totuși, calmă și neabătută. „Otravă puternică am să-mi torn în ochi și în urechi, ca să nu mai pot să văd și să aud de suferințele de pe lumea asta, începând cu cele ale mele!”, cugetă ea altădată. Așa este, toată vremea cât stă el pe pământ, omul are datoria de a-și ușura traiul cât poate și de a-și căuta fericirea neobosit. Adriana, care poate fi numită, pe bună dreptate, a fi o eroină
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nervos peste măsură și plin de scârbă, se duse și se refugie în camera lui și, învolburat de tot soiul de gânduri întunecate, de energii negative și cu pieptul greu fiind, își închise ochii trupului și își deschise ochii minții, cugetând cu amar și vărsând șiroaie întregi de lacrimi; avea mereu obsesia trecutului, căci i se perindau prin minte mereu, una după alta, numeroase trăiri ale lui din trecut: „Afurisită viață! Mizerabilă lume!, își zicea el dezgustat. Da, într-adevăr, nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
totuși, semnificativ - glasul întotdeauna surd, dar, totodată, și foarte asurzitor al conștiinței, glas ce-l biciuia deja de câtăva vreme, clipă de clipă. „Tocmai am devenit un hoț de buzunare, iar acum sunt în drum spre o vizuină de drogați, cugetă el. M-am ticăloșit de tot, la dracu’! Și totuși, fie chiar și așa, eu tot nu vreau să renunț la gândul meu deloc. Mă cam îmbrac în haine de nelegiuit cu bună știință, observ. Ei, dar cred că, pur
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ca toate celelalte străzi ale orașului; lipsit de arbori și verdeață; cu morminte vârâte unul într-altul; seamănă mai degrabă cu un mic orășel, decât cu un cimitir de morți. Căutam să simt ceva din duhul liniștei de veci,să cuget, să visez... să visez mereu! Dar, vai! Lipsea repausul; lipsea liniștea și totul mă tulbura mai mult. Mergeam încet, privind o mică bisericuță, unde se află înmormântat prințul român George Bibescu (1887), când deodată mă pătrunse un miros urât de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai nereale, anumite chestiuni, între care și pe aceia a cremațiunii, convins fiind că fac un serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși nu totdeauna cele mai creștine, mai curate și mai cuviincioase. Dacă în sufletul meu cugetam astfel, mi-am dat seama totuși, că unui popor, ca și unui bolnav, trebuie să-i administrezi medicamente dozate, căci astfel riscă a-și pierde viața sau a-și prelungi boala. Bruștele schimbări sociale au darul de a provoca perturbații
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
îndoială. Pentru cei credincioși scriu eu aceste rânduri și nicidecum pentru hulitorii de cele sfinte, pentru cei fără Dumnezeu, ori pentru cei ce tăgăduiesc harul sfinților Lui. Credinciosul vorba Psalmistului David, Ps. cap I își găsește plăcerea-n Legea Domnului; cugetă la ea ziua și noaptea; este pomul sădit lângă un izvor de apă, ce-și dă rodul la vremea lui și ale cărui frunze nu se vestejesc; iar ceia ce începe duce la bun sfârșit; pe când cei răi și necredincioși
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lor. Din aceasta ar urma ca sufletul să fie muritor și supus soartei corpurilor. Dar ceia ce pare că Chinezii neagă ca metafizicienii, admit ca moraliști, cel puțin, în clasa literaților. Ei cred că parte din noi care simte și cugetă, primește prin cultura ce i se dă, o perfecțiune analogă cu aceia care procură corpului exercițiul și că practica unei virtuți perfecte, face sufletul nemuritor. CEREMONII LA MOARTE. Când vreun bolnav trage să moară, una din rudele lui îi ia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
or fi mirând unii de risipa șampaniei băută de părinții lor în această noapte, iar alții de sărăcia ce li stăpânește masa de atâta amar de vreme. Puțini inși numai, o mână de gânditori, poate, închiși în ei înșiși, vor cugeta în noaptea aceasta la surda frământare și vor exclama cu Înțeleptul Solomon: "Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune!" " Ce folos are omul din toată truda lui cu care se trudește sub soare?" "Un neam trece și altul vine, dar pământul rămâne
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
discurs însuși, mai precis cu un text și cu modul său de determinare obiectiv. Cogito-ul apare de fapt într-un text, acela al primelor două Meditații, și ar putea fi considerat ca fiind o parte a acestui text, o sentință: "Cuget deci exist". Asta este evident. Văd bine că pentru a gândi trebuie să exist. Așa cum văd că doi plus trei fac cinci etc. Ceea ce este evident este ceea ce vede conștiința într-o viziune clară și distinctă, este obiectul acestei viziuni
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
-i omorâm altădată. Celălalt continua să-l privească țintă. Zâmbetul i se intensifică plin de neîncredere și deodată dispăru de tot. Clătină din cap. — Domnia ta ești nebun, zise. Asta ne poate costa viața. — Îmi asum răspunderea. — Aha. Italianul părea să cugete. Când deodată, cu viteza fulgerului, Îi aplică englezului pe jumătate prăbușit o lovitură atât de năpraznică Încât, dacă Alatriste nu i-ar fi deviat spada cu a lui, l-ar fi țintuit pe tânăr de perete. Se Întoarse cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
un moment surâse și el. Un zâmbet ușor, politicos. Puțin disprețuitor. — Sunt multe În joc, preciză el. Cu asta Alatriste era Întru totul de acord. — Capul meu, murmură. De pildă. Dacă englezul captase ironia, nu păru să-i dea atenție. Cugetă din nou. — Prietenul meu are nevoie de puțină odihnă. Iar individul care l-a rănit s-ar putea să ne aștepte ceva mai Încolo... Iarăși Încercă să-l studieze mai bine pe cel din fața lui, străduindu-se să cumpănească proporția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
avea la Îndemână, pe o masă acoperită cu catifea verde, un pahar cu rachiu din care nu băuse. Guadalmedina, Într-un superb halat de noapte și cu papuci de atlaz, preocupat și Încruntat, se plimba de colo-colo prin fața șemineului aprins, cugetând la cele povestite chiar atunci de Alatriste: istoria adevărată, pas cu pas, a celor petrecute, cu doar câteva omisiuni, de la episodul cu mascații până la deznodământul ambuscadei de pe drumeag. Contele era una din puținele persoane În care se putea Încrede orbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
treizeci de ani, de când bătrânul general don Fernando de la Marca Îl luase ca pradă de război cu ocazia ultimei jefuiri a Anvers-ului pe vremurile glorioase ale marelui rege Filip al II-lea. Acum, fiul său, Álvaro, mesteca alene În fața lui, cugetând. Apoi Îl privi din nou pe Alatriste. — Mascații aceia care te-au plătit pentru serviciile tale pot fi agenți În slujba Veneției, Savoiei, Franței sau mai știu eu a cui... Ești sigur că erau spanioli? — Tot atât de spanioli ca domnia voastră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
al Ceasornicarului, în afara ticăitului câtorva ornice agățate pe o planșetă ori înșirate pe masa de lucru, nu prea se auzea nimic. Tușea, uneori, jupânul; mai schimba, de nevoie, câteva vorbe cu vreun client, dar tic-tacul domina. Meșterul era tăcut, poate cugeta. Nu știa nimeni la ce se gândește Ceasornicarul, dar, într-o zi, cineva dădu sfoară în țară că meșterul ar lucra, pe ascuns, la un ornic aparte. Câțiva curioși și-au găsit, degrabă, drum spre atelier, aproape că au dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
pulverizare a creierului. Fie că iei un program al orașului, fie că te lași în voia hazardului, în fiecare zi și în fiecare seară ai multe chestii de văzut. Și încă. Ești obligat să alegi. Să te informezi rapid, să cugeți și să decizi unde. Sînt seri în care se suprapun întîmplări tentante, unice, dacă este vorba despre spectacole de afară sau despre un solist invitat să cînte la Operă, un dirijor mare, o întîlnire cu un scriitor, o trupă de
După douăzeci de ani. Varianta feminină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7855_a_9180]
-
mai degrabă castă,/ să umbli desculță prin bucătărie/ și să te cheme cineva, posesiv, umilitor și vulgar, Ťnevastăť./ Nu știu dacă te-aș iubi mai mult atunci -/ poate că aș scrie aceleași rânduri aspre, sceptice și fără poezie/ și aș cugeta, la fel, cu neliniște și amuzament,/ la bazinul tău prea larg și la sânii de strictă simetrie". Versurile sunt din poemul Ipoteze, publicat în 1942. O clipă cu un poet dispărut dintre noi, dar atât de viu și tânăr încă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
că se vor răzgândi, eu nu cred nimic. Nu am calitatea asta. Dar speranța mea ca prieten al domnului Bellu, că suntem foarte buni prieteni, eu mă asociez cu ceea ce a spus doamna Gabi Szabo, că ar fi bine să cugete. E o vorbă deșteaptă. A fost până la urmă o competiție importantă, dar nu cred că e bine să trecem la acte din astea. A fost o competiție. Dacă dramatizăm toți, după o astfel de competiție, jumătate din țară nu mai
Octavian Bellu și Mariana Bitang au demisionat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74141_a_75466]
-
Sînt atîtea surse nobile de inspirație. Nu am sperat să învețe chiar ca în Franța sau ca în Germania astfel încît mintea să fie provocată să gîndească liber, să călătorească prin noțiuni formidabil prezentate, să li se provoace spiritul să cugete liber, să prindă gustul libertății de sine, al judecății de valoare, ieșită din tipare rigide și greoaie, ieftine, care nu folosesc nimănui. Nicicînd și cu atît mai puțin astăzi. Copiii din țările civilizate sînt educați în primele clase ca să vorbească
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
prins o mâță neagră într-o cameră întunecoasă, mai cu seamă când ea nu-i acolo" - Proverb chinezesc), ba chiar și parabolele budiste. Care este oare deosebirea dintre un câine și o pisică? Răspunsul îl dă Ira Lewis: "Cel dintâi cugetă într-astfel: Ei mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zei. A doua cugetă și ea: Ei mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zeu" . Pisica nu face nimic: ea este și atât. Ca
Din lumea paralelă a pisicilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7683_a_9008]
-
chinezesc), ba chiar și parabolele budiste. Care este oare deosebirea dintre un câine și o pisică? Răspunsul îl dă Ira Lewis: "Cel dintâi cugetă într-astfel: Ei mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zei. A doua cugetă și ea: Ei mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zeu" . Pisica nu face nimic: ea este și atât. Ca regii", conchide Claudio Magris. "Pisicile țin de-o speță misterioasă. Spiritul le este străbătut de mult mai
Din lumea paralelă a pisicilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7683_a_9008]
-
dacă mistrețul ăsta mai are o gaură în afară de cea a glonțului meu și a curului, atunci poți fi sigur că l-ai împușcat tu!ť" (Lucian Dincă, Vînători cu Ceaușescu) De mirare că niciunul dintre artiștii acelui timp n-a cugetat să imortalizeze, spre folosul și desfătarea posterității, izbînzile marelui Nimrod al României. Am fi putut admira astfel o superbă tapiserie cu Ceaușescu cățărat într-un prepeleac, pîndind cu pușca la ochi sosirea unui urs cvasidomestic, deprins de mult să-și
Epistolă către Odobescu (XI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7689_a_9014]
-
un apel la rațiunea umană. De aceea, o astfel de doctrină juridică s-a axat mai puțin pe firea umană decât dreptul roman, care și-a pus nădejdea în forța rațiunii. Honda n-avea de gând să-și piardă timpul cugetând asupra problemei sau cufundându-se în înțelepciunea anticilor. Ca student la Drept, înclina să admită autoritatea legii, numai că-l chinuiau îndoieli și neliniști legate de sistemul operativ care-l interesa în mod deosebit. Eforturile de a înțelege structura extrem de
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
aur, sub călcâie le strivim,/ în căderi blestemate." (Blesteme). Cîtă măsură, și cîtă nevoință, în aceste blesteme avînd, așa, vag blajine, suflul oracular al prezicerilor d'antan. Avertismente sortite zeflemelii. Revelațiile la îndemîna oricui, dar la care mai nimeni nu cugetă, continuă, cu acest Jetfelnic: Aflăm că murim de mai multe ori,/ cât are anul zile de îngropări.// Visăm că anul se face copac,/ și'n el atâtea morți încap/ câte frunze are." O solidaritate vegetală, de rit pe jumătate păgîn
Nerostitele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7533_a_8858]
-
întrebare, de pură retorică, dar cu întinse și profunde rădăcini în filosofie - de la anticii elini încoace: "ce ți-e și cu viața asta", - mi-am zis, oprin-du-mă scurt, cum și cutremurul a fost. Pentru că, din fire, sunt adversarul sistemelor. Am cugetat și m-am liniștit. Dimineața se anunța radioasă, cu vestiri de ploi posace pe seară, poate cu ceva lapoviță, peste noapte: înainte de a se încălzi, până a ne fierbe ca pe niște raci, clima se răcește, după întunecatul april urmând
Frica albastră vs frica politică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7308_a_8633]