3,235 matches
-
recunoaște acest lucru și chiar îl pot defini ca fiind noroc, șansă sau întâmplare fericită. Eu am renunțat la cât mai multe bagaje psihice inutile și starea mea de spirit din timpul zilei este fantastică și mă duc noaptea la culcare fericită și energică, calmă și veselă, iar somnul este foarte odihnitor. Deci, cea mai bună modalitate de a vă da seama dacă duceți cu voi bagaje vechi și inutile sau nu este starea voastră de spirit din timpul zilei și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și veselă, iar somnul este foarte odihnitor. Deci, cea mai bună modalitate de a vă da seama dacă duceți cu voi bagaje vechi și inutile sau nu este starea voastră de spirit din timpul zilei și cum vă duceți la culcare după acea zi obișnuită: fericiți sau deprimați, obosiți sau energici, morocănoși sau veseli, mânioși sau calmi, etc. Iar partea bună a celor menționate mai sus este că de voi depinde și voi trebuie să decideți cum veți călători și ce
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Peste această liniște a pornit să picure trilurile din fluier ale lui Pâcu... După un timp, acestea au contenit, iar moș Dumitru s-a ridicat și a pus ordine în treburi: După ce vă asigurați că boii stau bine, toată lumea la culcare! Noapte bună! Fiacare cărăuș a plecat la treburile lui. Numai Hliboceanu a mai zăbovit, cu gândurile răvășite și cu privirea alergând după Măriuța, care s-a apucat să strângă blidele de pe masă. Când a trecut pe lângă ea, i-a șoptit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
dorul de a o strânge în brațe... Vreau să văd că ești bărbat și nu un puțoi oarecare. Priceputum-ai? Cu un oftat adânc, Hliboceanu a răspuns, ca și cum și-ar fi băgat gâtul în ștreang: Priceput, moș Pâcule! Priceput!... Atunci... la culcare, omule! Spunând acestea, Pâcu a întins hotărât mâna în care ținea luleaua spre bârlogul cărăușilor. Hliboceanu însă nu s-a mișcat din loc. S-a mai uitat odată lung la Pâcu și l-a întrebat scâncit: Da’ de unde până unde
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mi-ai spus. Vezi, poate te împinge ucigă-l toaca să calci strâmb, Hlibocene, că păcatul și rușinea sunt ale tale. Și apoi să nu mai dai ochii cu mine și cu Dumitru! Abia noaptea târziu s-au dus la culcare... Dimineața, Hliboceanu părea alt om... Se vedea de departe că n-a închis ochii în acea noapte și că în sufletul lui era pârjol mare... Pentru a nu bate la ochi acestea, Hliboceanu era foarte preocupat de pregătirea cărăușilor pentru
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pâcu - acesta a prins a vorbi: Ce ați rămas așa plouați, flăcăilor? Ce? Nu vă vine a crede că a venit vremea să ne strângem și noi pe la casele noastre? Sau... nu mai are cine să vă spună povești înainte de culcare, așa ca la copchii. Rău v-am învățat! Treaba însă nu-i chiar de plâns, fiindcăcă unul din cei doi care vor veni între voi îi bun de polojănii... Numai că voi veți vedea dacă Pavel Puicuță - că așa îl
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un rachiu și o gură de vin, tot mai auzi pe unul spunând <să-i fie țărâna ușoară>. Aici însă îi ca la priveghi. <Mutu mă cheamă!>” Frământat de aceste gânduri, până la urmă a vorbit: Adică cum? Ne ducem la culcare odată cu găinile? Da’ ce, suntem babe? Eu zic să-l rugăm pe Costache să ne aducă și o oală cu vin și după aceea om mai vedea noi. Apoi cam ai dreptate, Mitruță. Uite la ei! Numai nu plâng... Încolo
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Dumitru. După ce i-a cuprins cu privirea pe toți cărăușii, a poruncit, dar mai mult a rugă: Eu aș zice să ne golim ulcelele, să le mulțămim Măriuței și lui Costache pentru mâncărică și udătură și să ne ducem la culcare. Cred că nu are cineva altă părere... Au plecat să vadă întâi de animale și apoi s-au dus la culcare. Mușteriii de la masa alăturată au rămas la locurile lor, privind după cărăuși... În zori, pe când luceafărul de ziuă clipea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ne golim ulcelele, să le mulțămim Măriuței și lui Costache pentru mâncărică și udătură și să ne ducem la culcare. Cred că nu are cineva altă părere... Au plecat să vadă întâi de animale și apoi s-au dus la culcare. Mușteriii de la masa alăturată au rămas la locurile lor, privind după cărăuși... În zori, pe când luceafărul de ziuă clipea cu ultimele puteri, învinse de geana răsăritului, cărăușii se aflau deja pe valea Coșcovei... Pe când soarele și-a arătat fața de-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la comandă... În momentul gol de vorbe și râs, Pâcu s-a apucat să grăiască: De mâncat am mâncat - să trăiască Măriuța. De băut... nu prea - aici îi vinovat Costache. De râs... nici atâta - aici sunt vinovat eu... Așa că... la culcare, logofete, că ți-o intrat apă-n ciubote! Da’ ce crezi tu, Pâcule? Scapi tu așa ușor în seara asta? Ia ți adio de la gândul ista și mai degrabă gândește te ce ai să ne povestești! - l-a luat din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pe chipurile cărăușilor se vedea limpede părerea de rău pentru că se despărțeau de povestea lui Pâcu... Hliboceanu însă și-a revenit repede și a vorbit, privind la moș Dumitru: Dacă nu-i cu supărare, eu aș zice să mergem la culcare, pentru că noaptea-i pe jumătate dusă. În astă seară, Pâcu o avut stuchit la torcătoare, nu șagă - a considerat moș Dumitru. Așa-i, Dumitre. Cine strânge are, cine nu, împrumută de la alții. Dacă nu are de unde, stă cu limba-n
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Întâi să-l vedem sănătos pe Hliboceanu și pe urmă le-om dibui noi urma. Bine ar fi dacă i-am dibui cât mai curând, ca să nu apuce să cheltuiască toți banii - a adăugat Mitruță. Până atunci, să mergem la culcare, că ne-o trecut os prin os astăzi. Mai întâi însă să vedem ce fac dobitoacele. Eu am să mă culc în cămăruța unde șade Hliboceanu. Trebuie să stea cineva cu el - s-a angajat Cotman. Când a intrat în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ducă la doftor sau să vorbească cu poliția... Până atunci poate îi dibuim noi și... În seara aceea, Hliboceanu n-a putut sta la masă cu toți cărăușii, dar a zăbovit puțină vreme între dânșii... Înainte de a se duce la culcare, Cotman a intrat pe la Hliboceanu. Vasilică, tu nu ai alta de făcut decât să te faci sănătos. În rest, îi treaba noastră! Și acum, noapte bună! - a încheiat vorba. Noapte bună, Ioane! În zori, Hliboceanu s-a trezit și a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cal, da’ tu știi că n-am făcut-o cu răutate... Am vrut și eu... să mai lungesc vorba... Săritul pe cal l-om face mâine dimineață. Și atunci te-oi vedea eu... Acum aș zice să ne ducem la culcare, că mâine flăcăii au cale lungă de bătut... Într-o clipită noi ne-am și văzut acasă! Doar avem cai buni de șa, Pâcule! Nu mârțoage... * Pe când noaptea își aduna în poală pulberea de stele grăbindu-se să se afunde
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
scos la imprimantă un teanc grăsuț de foi, pe care l-a așezat sub fereastră. Probabil că licoarea i-a pus capac, căci pentru prima oară În ultimele zile și-a Încălcat programul și s-a dus mai devreme la culcare. Cât timp el a dormit, am urmărit tot ce se Înregistrase În lipsa mea. Inspirația Îi sunase la ușă cam la o jumătate de oră după ce plecasem, căci a sărit din pat și s-a apucat să scrie și a tot
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
copiii pe ascuns, iar nevestele lor mergeau la mănăstire, să se spovedească. Înainte de război, pe vremea cînd eram deținut În lagărul de la TÎrgu Jiu, majoritatea tovarășilor Își făceau cruce și spuneau Tatăl Nostru, dimineața, de Îndată ce se trezeau, și seara, la culcare, deși erau membri În ilegalitate ai partidului comunist. Eu Însă n am spus niciodată Tatăl Nostru, iar cînd auzeam cuvinte ca Dumnezeu, sau Iisus Hristos, mi se făcea negru Înaintea ochilor, deoarece veneau În flagrantă contradicție cu principiile materialismului științific
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
eram panicat, dar trebuia să găsesc neapărat o cale de-a mă strecura afară. Imediat am început să-mi încropesc un plan de bătaie, n-am mai trecut nici pe la popotă, am sărit și peste jocul de șeptică de dinainte de culcare. M-am băgat în pat îmbrăcat așa cum mă vedeți, dar n-am reușit să adorm și cum s-a luminat am sărit la fereastră și am privit la garduri. Nu-mi venea să cred ce vedeam și am început să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
trebui să mergem la ele, zice Curistul, e limpede că nu ne-au observat, deja s-a aglomerat destul de tare. — Ai dreptate, spune Părințelul, simțind niște furnicături în piept, de aceea s-au oprit locului. — Știți ce? Vă trimit la culcare dacă mai bateți cîmpii, începe să se distreze Roja, o femeie poate fi acuzată de orice, cu excepția faptului că nu aude și nu vede. Atunci spuneți-ne dumneavoastră ce să facem, spune Curistul. Ce ar face orice bărbat într o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
privind la pachețelul de ceai verde Terapia, pe care Dendé se pregătește să-l desfacă cu dinții. — Să dorm? îi răspunde Bătrînul, punîndu-și în mișcare scaunul cu rotile, răsturnînd ceva pe jos din greșeală, voi ați putea să mergeți la culcare dacă ați ști că sub nasul vostru se pun la cale ilegalități din astea? — N-avem încotro, dom’ Colonel, spune Tîrnăcop, în ultimele săptămîni ne-am schimbat de nu știu cîte ori vizuina, nenorociții sînt pe urmele noastre. — Și alt
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mai fusese cum fusese, dar după aceea totul se schimbase, să ia doar exemplul ei încă o dată, și oricît l-ar întoarce pe toate fețele o să ajungă la aceeași concluzie. Oare nu Părințelul venise la ea într-o seară înainte de culcare, pe cînd încă mai împărțeau același pat, și a început să se scuze dacă pe viitor va fi nevoit s-o neglijeze din cauza afacerilor în care intrase și care îi ocupau aproape tot timpul? Frumos din partea lui, n-avea ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care nu se poate explica, recunoaște Roja. Acuma o să încerc să fiu mai atent la detalii, spune. — Așa să faceți, spune Tîrnăcop răspicat. — Promit că de data asta totul o să rămînă între noi, spune Roja. Fără infuzia de ceai dinainte de culcare nu putea să adoarmă. Dacă înainte de a se demachia și a se spăla pe dinți nu simțea alunecîndu-i pe gît aroma fierbinte a ceaiului pe care-l cumpăra alegîndu-l cu grijă de la același Plafar, n-ar fi avut nici o șansă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
știi, sunt chiar verzi și aleargă pe pereți. -Asta se numește metaforă. ,,Caii verzi,, sunt de fapt speranțele tale. -Iar mă iei cu cuvintele tale grele pe care nu le Înțeleg. Ani de zile ne-am Întâlnit numai seara, la culcare. Cerșeam fiecare cât era ziulica de lungă și nu aveai timp să-mi vâri În căpățână povești greu de ținut minte... Uite luna, Antoniu, e ca o turtă de mălai, din cele pe care le fac femeile la țară. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
reportericească de revistă de trei lulele. Ai plecat traversând parcul care era În vecinătatea Ambasadei Spaniei. Te gândeai la antologia de texte persane pe care ai fi vrut s-o dramatizezi. Îți Înghețaseră mâinile. Cerșetorii nu se duseseră Încă la culcare și mâini la fel de Înghețate ca ale tale se Întindeau din loc În loc ca să primească o fărâmă din milă ta. Ai dat banii fără să te uiți și fără să comentezi. Când ai ajuns În casă te simțeai ca Iona În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
singurul lucru de care aveam nevoie deocamdată era un timp petrecut departe unul de celălalt. În plus, simțeam nevoia - îmbinată cu neliniște și nerăbdare - să o revăd pe Antonia, fie și numai pentru o clipă, înainte de a mă duce la culcare. M-am întors cu mașina la locuința lui Palmer. Se lăsa din nou ceața. O pâclă galbenă ca pucioasa învăluia lămpile din Pelham Crescent, instaurând parcă un camuflaj infernal, iar pașii mei lăsau pe trotuar urme umede lipicioase. Zgomotul traficului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
să-mi reglez propria respirație ca să nu leșin. Am stat câteva minute pe loc și am respirat ritmic. Apoi mi-am spus că nu e bine să mai întârzii ca nu cumva Honor să se hotărască să se ducă la culcare. Eram sigur că nu se culcase încă și mi-am imaginat încăperea de la etaj ca pe o cameră de lucru. Apoi am văzut-o pe ea stând la birou înconjurată de cărți. Apoi m-am văzut pe mine alături de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]