1,806 matches
-
locul care sunt spre infinit/ Și-mi înțeleg abisul în largul risipit." (Superbă;) "Lumină Grea de Mine:/ Mă rup în două părți/ Și cât trăiesc aștept regenerarea/ Prin una sau cealaltă." (Lumină grea) "Toți ce-au căzut ca spicul al cules/ Sunt rodul altor vremi de înțeles/ În suflete mai groase sau subțiri,/ Într-un muzeu din ceara topită a lui ieri." (Demers). Poeta se dovedește în mod special receptivă la stranietatea lumii orientale . Ea enumeră, într-un poem, personajele terifiante
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
amprenta generală pusă de ocupația nemțească a portului; dar pentru noi, la vârsta noastră, era amprenta deliciului rezervat rasei superioare în pachetele de biscuiți sau de ciocolată a căror rație era făcută pentru bucuria lor personală, noi întrecându-ne-n cules când cădea vreo firimitură. După război, când portul s-a înveselit cu pavoazele vioaie ale armatelor învingătoare, amprentarea cu Fur die Kriegsmarine ne-a mai descoperit, postum wermachtului, încă un deliciu rezervat rasei lor, din care ne era dat și
VIN EUROPENELE!. In: Editura Destine Literare by CORNELIU LEU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_273]
-
mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales când o bate bruma-n toamnă n-o să aibă de cules fetele ce-au dat În pârguri vin de printre vii - mirese cine a iubit salcâmii le culege pe alese fetișcanele mai crude fac descântece-n fântână primăvara să le-aducă În ursite - zână bună adu Doamne pâine caldă și-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Anca Murgoci O femeie se află în stare gravă după ce a fost atacată de urs. Victima se afla la cules de ciuperci, în pădure, când a fost atacată de urs. Strigătele ei au fost auzite de un altă localnic, care a reușit să pună pe fugă animalul. Femeia s-a ales cu răni grave la cap și mâini și a
O femeie din Cluj, atacată de urs. Se află în stare gravă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41389_a_42714]
-
el, așa că dificultatea lui devine un răgaz pentru noi (acela de a ne preocupa de restul sumarului).Te rugasem să te ocupi de textul lui Drăguțescu despre Brâncuși și în românește. Îl ai? Dacă da, dă-l, te rog, la cules după ce-l mai ,,stilizez" (ca să zic așa). Scrisoarea către Gorkin nu o are D. Herescu. Mi-a spus că i-a dat-o Părintelui Bârlea. Am nevoie de prezentări ale cărților în italienește; nu mă-ncumet totuși să te pun
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
te pun la lucru. Și totuși ... Cine le va face? Dragă Mircea, te rog să-ți îngrijești sănătatea cu riscul de a apărea fără recenzii din parte-mi. Dacă ai vreun text pentru prima parte a revistei dă-l la cules. Te îmbrățișez cu prietenie și dragoste, Virgil Ierunca. 3. Scrisoarea lui Basil Munteanu adresată lui Octavian Bârlea (Monseniorul). REVUE DE LITTERATURE COMPARéE Directoir: M. Batallion Redaction: B. Munteano 15 Rue du Docteur Jacquemarie-Clemenceau PARIS XV e Paris, 19 martie 1960
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
Ion Druță, constând în cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă. Fenomenele naturii (ninsoarea, ploaia, seceta, furtuna, căldura toropitoare a verii, nopțile fără lună) sunt proiectate mitologic. Faptele agricole ale țăranului (aratul, semănatul, prășitul, cositul, culesul recoltei) sunt evenimentele unei vieți arhaice și factori de echilibru cosmic. Peisajul geografic (pământul locului, câmpia, pădurea, Nistrul, vița de vie) are poezie și grandoare. Mari părți din roman se anunță din titlul capitolelor ca poeme ale naturii: Pădure, verde
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
o sutime de secundă în punctul mort, înainte de-a porni să cadă înapoi, Cărăbuș părea că ghicește ceva în mintea lui. Căuta să-și prindă boțul întreg, să-l prindă tot, până la ultima fărâmitură, și când îl avea întreg cules din largul cerului, fața i se lumina, căci cele ghicite aveau a se împlini". Dar acum Onache nu se regăsește pe sine. Își pierduse cei doi fii în război și trebuia să dea socoteală la sovietul sătesc despre macul luat
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
iar țese naturii podoaba, În al dragostei sunet, cântec tăcut. Alb mi-e veșmântul și versul cu soare Și ninge cu mine iar pe pământ Parcă-s o floare și-mprăștiu petale, Zăpada iubirii în troiene s-aduc. Zâmbet de stele cules-am în suflet Lumina din astre-i albastrul vioi Cu tâmple senine versul e clinchet, Ce aduce cu sine a iubirii ninsori.. Cluj Napoca, 10 ianuarie 2016 Scrisoarea iernii A scris iarna cu degetul ei alb Un vers pe câmpia de
ZĂPEZILE IUBIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373742_a_375071]
-
venit la împețit”, „Avem o recoltă bună”, „Ca la nuntă”, „Cântec de nuntă din Moldova”, „Ciobănașul”, „Colo la Suceava-n luncă, „Hai la horă ș-om juca”, „Huțulca din Brodina”, „Merge lelea la Bacău”, „Nechează murgul de zor”, „Toamna, la cules de vie”, „Vreau să fiu mândrei pe plac”, „Ce-ai crezut bade, că-mi pasă?”, „Joacă hora măi flăcău”, „Spune mamă ce să fac”... Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Vasile Cănănău, Târziul consolidează uitarea / Aurel V.
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
răcească, era tot mai greu de supraviețuit în stradă Vladimir însă îi spuse că acum este o mare oportunitate pentru ei așa că îl luă pe Mihai și împreună cu alți vagabonzi trecură cu bacul Dunărea pentru a căuta de muncă la cules de porumb. Pentru că începea campania și aveau mari șanse să găsească de lucru mai ales că pe Vladimir ce era un om puternic și robust îl cunoștea multă lume iar mai mult de atât el mai lucrase și în alți
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]
-
și aveau mari șanse să găsească de lucru mai ales că pe Vladimir ce era un om puternic și robust îl cunoștea multă lume iar mai mult de atât el mai lucrase și în alți ani la diferiți propietari la cules de porumb. Găsiră repede de lucru primeau și mâncare iar pentru puțini bani Vladimir aranjă cu un vagabond ce locuia într-o casă părăsită să doarmă acolo se strângeau mai mulți vagabonzi acolo noaptea chiar și unele femei. Uneori Mihai
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]
-
centrul capitalei, a menajeriei de pe maidanul unde mai apoi s-a ridicat palatul CEC-ului, sau cea a Dîmboviței, "noroioasă și murdară". Apoi detalii despre petreceri, sindrofii și baluri, despre orașul rămas pustiu toamna, cînd boierii plecau la moșie pentru culesul livezilor și viilor, povești despre biserici, presă și mai ales despre oratorii din parlamentul epocii. Despre teatre, despre reviste și cercuri literare, despre scriitori, despre Gherofobia domnului Hasdeu ("Curioasă e mînia lui Hasdeu în contra domnului Gherea!") Postfața e scrisă de
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DIN VOLUMUL " IUBIRILE UNUI PESCAR MOTTO: “Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
ori viața”. Volumul de poezii „Băutorii de nepăsări” a fost lansat tot în Austria, la Graz. Romanul ei de referință rămâne... deocamdată „Baltazara”, romanul unei deznădejdi de tip existențialist. A lansat volume la Paris, Bruxelles, New York și Roma, unde a „cules” și nenumărate voci ale culturii universale.
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
cei care vor să se desprindă de civilizație pentru a se relaxa în mijlocul naturii, principalele leacuri propuse pentru combaterea stresului fiind plimbările de dimineață prin iarba plină de rouă, vizite la diverse obiective turistice, drumeții, servirea meselor la stână sau culesul de plante medicinale. Odihna va fi totală, mai ales că folosirea calculatorului și a celularului nu va fi posibilă. Pentru acest an, principalul obiectiv îl constituie popularizarea programului în alte țări, pentru a atrage un număr cât mai mare de
Agenda2005-09-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283442_a_284771]
-
coboară furtunos, iar sub var sunt puști ascunse, ca să nu mai deie greș, ei se duc mai jos de munte, pân la Deva, înspre șes moții împânzesc tot drumul, până la margini de păduri , se culege porumbul, și viile-s de cules, Iancu își adună moții, moții lui niște panduri, au trecut demult de Brad, și spre Deva-i drumul lor vor să prindă toți ciocoii, ce pun biruri pe țărani, de la drum prin țarini multe, ei mai fac câte un ocol
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
iasă, / Goșcii ce-n prag o să-ți vină / S-aibă parce dă ogină,“ ne spune Petru Peța în poezia „Rugă în Banat“. Despre tradiția țăranului bănățean de a recolta porumbul după ce cade bruma vorbește poeta Ana Caia în poezia „La cules de cucurudz“ „Dă vo tri nopț șî giumace, / Cage brumă pă răzoare / [...] / Neamurili șî veșinii / Să adună-n ortășie, / Împrumută cotăriță / Loitre mari pun la coșie.“, iar despre culesul fructelor toamna pentru a face dulceață, compot și răchie, poetul Gheorghiță
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
porumbul după ce cade bruma vorbește poeta Ana Caia în poezia „La cules de cucurudz“ „Dă vo tri nopț șî giumace, / Cage brumă pă răzoare / [...] / Neamurili șî veșinii / Să adună-n ortășie, / Împrumută cotăriță / Loitre mari pun la coșie.“, iar despre culesul fructelor toamna pentru a face dulceață, compot și răchie, poetul Gheorghiță Brebenar „Șinie o făcut căzanu, șinie l-o inventat? / O fi fost un om cu carcie, ori un mare învățat?“ Tot Ana Caia amintește într-o poezie în grai
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
plânge, ci tot timpul strânge rodnice pulsații din mari constelații ce par de pursânge. Simple înțelesuri, dar adânci, mă ară. Par o primăvară pe-nsorite șesuri. Nu sădesc eresuri, nu-mi mai fac sahară, las rod să răsară și aștept culesuri. Anatol Covali Referință Bibliografică: Deschizând fereastră / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1613, Anul V, 01 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DESCHIZÂND FEREASTRĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382649_a_383978]
-
mândrea cu livada lui de lămâi, aștepta să sosească toți invitații și apoi îi poftea în partea cu pomii cei mai încărcați de roade. Aici, îi rugă cică să-l ajute, să dea fiecare o mână de ajutor benevol la culesul fructelor. Le împărțea câte un săculeț de plastic și îi părăsea pentru un timp, spunând că trebuie s-o ajute pe Sima, nevasta sa, care aranja masă. Când apăreau apoi oaspeții, fiecare cu pungă plină, Victor le spunea că acum
SCHIŢE UMORISTICE (38) – O GUSTARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382650_a_383979]
-
spurce Cu lovituri de bici și pe răni cu sare ades ? ........................ Răspunsul e unul și nu sună bine: Eu nu sunt capabil să mor cât mai des, Nu pot să fiu cel ce mereu revine Din propriul destin de nimeni cules, Nu pot să-ntorc - spre-a mea rușine - Timpul ploios de un Zeus ales ... Referință Bibliografică: DESTINE LACUSTRE / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1551, Anul V, 31 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate
DESTINE LACUSTRE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382662_a_383991]
-
Pe o plantație de pepeni din Spania două echipe lucrau la cules, prima echipă era formată din cei ce tăiau curpenele pepenilor ce erau copți de obicei acest lucru îl făceau bătrânii spanioli ce aveau experiență în domeniu și nu-i tăiau de verzi. Din urmă veneau cei ce duceau greul acestei
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]