336 matches
-
1907 avea să-i inspire alte două texte: O părere în chestia țărănească (1907), în care, nepărtinitor, preconizează rezolvarea crizei prin reforme culturale și administrative, și Din vatra unui sătean cuminte (1911), proză de oarecare abilitate epică, pledoarie nedisimulată în favoarea culturalizării satelor. D.-D. tinde să elaboreze și comentarii mai ambițioase, după cum o dovedește un prim volum din Considerațiuni critice asupra poeziei noastre poporane, intitulat Doine (1903). Într-un proiect, erau anunțate alte patru volume, despre doinele „voinicești-haiducești”, „de străinătate”, despe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
în condițiile existenței pentru moment doar a câtorva școli de stat în principalele localități, din cele aproximativ 300 sate și orașe cât număra întreaga provincie, lasă să se întrevadă și o anumită viziune, legată de lărgirea procesului de alfabetizare și culturalizare a populației, pe măsura înființării de noi școli primare publice în Bucovina, pentru care trebuia să existe rezerva de carte didactică necesară. Dezideratul împăratului Iosif al II-lea, exprimat în vara anului 1783, cu prilejul vizitei efectuate în Bucovina, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de școli elementare, cu limba de predare română și germană. Această rețea școlară, comparabilă prin dimensiune și importanță cu cea existentă în Banat în aceeași perioadă de timp112, a constituit și în cazul Bucovinei un puternic element de alfabetizare și culturalizare a unei părți tot mai mari a societății românești și, în același timp, un important factor în mișcarea de emancipare națională, prin formarea, în timp, a unei elite intelectuale naționale. Însă, în perioada reacțiunii postiosefiniste, procesul de dezvoltare a învățământului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care se precizează: ,, Această sfântă și dumnezeiască carte iaste procitită dă tablă dă dumnealui Matei Cantacuzino, vel serdar.” În răstimpul celor două veacuri de istorie avute în discuție, educația adulților se datorează atât clerului, cât și dascălilor, gramaticilor și copiștilor. Culturalizarea diferitelor categorii de oameni tineri sau maturi este întreprinsă de acești cărturari, care au desfășurat o intensă activitate de copiere a diverselor scrieri. Drept exemplificare, precizăm că dascălul de slavonie de la Sf. Gheorghe-Vechi din București semnează 13 copii, Radu Lupescu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
caracter regional, un învățământ realist, integral și orientat spre activități practice. Ideea ,,școlilor țărănești”, viabile pentru mediul rural, a putut fi materializată printr-o lege specială în timpul ministeriatului său. Emanciparea națiunii nu putea surveni decât prin educație și activitate de culturalizare a lumii rurale, prin ridicarea educativă a acestui mediu putându-se înfăptui prin așa-zisele ,,universități țărănești” (cursuri de culturalizare populară), școli și cămine culturale sătești: Înfăptuind în fiecare sat din cuprinsul României o transformare de stări sociale, prin cămine
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fi materializată printr-o lege specială în timpul ministeriatului său. Emanciparea națiunii nu putea surveni decât prin educație și activitate de culturalizare a lumii rurale, prin ridicarea educativă a acestui mediu putându-se înfăptui prin așa-zisele ,,universități țărănești” (cursuri de culturalizare populară), școli și cămine culturale sătești: Înfăptuind în fiecare sat din cuprinsul României o transformare de stări sociale, prin cămine, și o transformare a persoanelor din sat prin școlile țărănești, prin acest sat nou și țăran nou se va înfăptui
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Miron Cristea era convins, ca și înaintașii săi, de rolul școlii confesionale la nivelul comunității, ea fiind un adevărat focar de cultură, de educație și luminare a oamenilor. Cel mai de preț sprijin al preoților și învățătorilor în opera de culturalizare era Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român, despre meritele căreia vorbea Miron Cristea într-o circulară din 16 octombrie 1910, solicitând preoților să prezinte comunităților rosturile Astrei, să îndemne localnicii să devină membri ai filialei bănățene a Astrei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și mulți frecventează școli superioare din țară. Este impresionantă efervescența culturală și numărul acelora care acopăr compartimentele vieții spirituale - istorie, religie, politologie, comunicare interetnică, publicistică, Învățământ, literatură, artă, lingvistică, știință, sport. Populația rurală este antrenată Într-un larg proces de culturalizare judecând după numărul formațiunilor artistice, echipe de dansuri, de sport, creatori de artă populară, soliști de muzică, producție folclorică. Din aceste locuri au pornit nume celebre În știință, artă, diplomație, medii academice din România dar și În America și țări
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
luminoase de azi din România noastră socialistă, o subsumează elocvent, aducând cu sine prinosul unei înțelegeri superioare, de calitate nouă a însuși sensului de desăvârșire națională, exultarea programată a condiției sale revoluționare. Este sensul major al politicii partidului nostru de culturalizare generală superioară a întregului popor. El nu este un act în sine, îngust și limitat și prevede o largă colaborare spirituală și materială cu toate popoarele lumii, într-o nobilă și generoasă competiție a ideilor creatoare umane, într-un climat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prin prelegeri susținute de specialiști din diverse domenii pentru publicul larg, în special în probleme economice, culturale, sociologice și politologice.. Acestea ar putea coopta cetățenii pentru a fi interesați de problemele actuale ale României. Va trebui să facem eforturi de „culturalizare” în masă deoarece ignoranța întrece orice măsură la noi și oamenii în loc să aleagă în mod conștient făcând o anumită alegere, se lasă manevrați și seduși de vorbe meșteșugite. Este nevoie de o minimă cultură politică pentru a cunoaște în primul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
s-a impusă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea și datorită activității neobosite pe tărâmul școlii românești a ministrului Spiru Haret. Era imperiosă necesar ca învățătorul să fie implicat trup și suflet muncii de culturalizare a satului, să-l scoat din starea de înapoiere, de ignoranță, de neștiință în care fusese ținut prea mult. Dacă avem în vedere că între anii 1864-1890 era o școală primară pentru 1.700 locuitori, între 1891-1900 o școală revenea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să se facă o ruptură totală. în perioada interbelică, continuându-se tradiția serbărilor școlare de pe vremea învățătorului Gheorghe Postoi, învățătorii se întreceau în pregătirea și prezentarea unor programe artistice diversificate: coruri, recitări, teatru și, evident, dansuri populare. În procesul de culturalizare a satelor, învățătorii organizau cu tinerii din sat șezători, cercuri de gospodine - se învățau rețete culinare, dar și meșteșugul și arta de a „picta” pe îmbrăcăminte și pe lenjerie modele diversificate, cu acul, inclusiv elemente de broderie. Pentru băieți se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
A debutat în literatură în 1920, iar primul volum de versuri „Pământ și soare” i-a apărut în 1927. A colaborat la publicațiile „însemnări ieșene”, „Adevărul literar”, „Torța”, făcând parte din intelectualii grupați în jurul lui Mihail Sadoveanu. A contribuit la culturalizarea satelor, a depusă o apreciabilă muncă obștească în cadrul ateneelor populare. După o boală grea, s-a stinsă din viață la 9 martie 1964. Datorăm aceste câteva cuvinte care țin loc de necrolog unui grup de scriitori și prieteni care semnează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unor scriitori sau oameni de teatru, cărora le dedică articole, adunate apoi în volume: Eroului de la Cireșoaia: Ion Grămadă (1936), Un sfert de veac de la moartea lui Petre Liciu (1937). Pe aceștia îi consideră adevărați apostoli, angajați în lupta de culturalizare a neamului. S-a aplecat cu minuțiozitate, grație pregătirii sale de elenist și latinist, asupra clasicismului greco-roman și a legăturilor sale cu literatura română, într-o serie de lucrări: Sofocles (I-II, 1920-1925), Clasicismul greco-roman și cultura românească (1937), Frumusețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
latin prezintă doar vagi asemănări cu personajul înfățișat de istorie sau de alte scrieri literare. Toate faptele sunt luate în răspăr prin foarte numeroasele trimiteri la realitatea zilelor noastre. Astfel, la Tomis se decide înființarea unei edituri Humanitas în scopul culturalizării cetățenilor barbari, o măcelărie poartă numele Metamorphoses, localnicii se distrează de minune la clubul de noapte Venus și își întrețin condiția fizică la clubul de oină Callatis, încât viața în exil nu e chiar lipsită de plăceri. Ovidiu își descoperă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
a corpului didactic din Basarabia”. Redactor-șef și editor este A. Eliadi. Revistă de orientare sămănătoristă, D. B. își propune propagarea culturii românești în Basarabia. Fără a publica un articol-program sau articole de bilanț, revista se situează în rândul publicațiilor de culturalizare, fiind adresată în special intelectualilor de la sate. Partea literară conține proză, versuri, eseuri, folclor basarabean și recenzii literare. Este de semnalat rubrica „Literatura moldovenească sub ruși” (în numerele 1 și 2) unde sunt reproduse fragmente din broșura Pilde și anecdoturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286811_a_288140]
-
al Comitetului Executiv al Sfatului Popular Raional Pașcani (21.05.1955-18.03.1956); * șef al Secției de Planificare (19.03.1956- 01.05.1957); * inspector la Culte (împuternicit) pe Raionul Pașcani (01.05.1957-11.05.1958); * șef de organizare și culturalizarea maselor la Uniunea Raionala a Cooperativelor de Consum Pașcani (11.05.1958-15.09.1958) ; * învățător la Liceul nr. 1 Pașcani (01.09.1962-16.09.1963); * învățător la Școala Generală nr. 4 Pașcani - Gară (16.09.1963-01.11.1966); * educator la
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
fără a mai gândi pe cont propriu. Fenomenul mediatic desconsideră aproape fățiș meditația, reflecția, cultura scrisă, literară, cu efecte perverse considerabile. Astfel, rolul acordat proceselor intelectuale se diminuează (e mai ușor să privești decât să citești sau să gândești!), iar culturalizarea, clădită altădată pe efort, are mai mult o conotație imagistică, hedonică. În același timp, se diminuează perceperea sensului, a esențialului și a globalității, în beneficiul fragmentarului, episodicului și accidentalului. Televiziunea instaurează o cultură mozaicată, a „zappingului”, a mesajului trunchiat, destructurat
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de personalități și momente istorice importante: Frământările unui an - 1918 (1919), Revoluția din 1918 și Unirea Ardealului cu România (1926; răsplătită cu un premiu al Astrei), Dinastia românească a Corvinilor (1942). C. a fost un neobosit animator, alcătuind programe de culturalizare, monografii - Un program de culturalizare a satelor (1933), Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane (1939), Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș (1934) și studii politice - Criza democrației în România (1926), Social-democrația și problemele României contemporane (1931), Social-democrația în statele dunărene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
importante: Frământările unui an - 1918 (1919), Revoluția din 1918 și Unirea Ardealului cu România (1926; răsplătită cu un premiu al Astrei), Dinastia românească a Corvinilor (1942). C. a fost un neobosit animator, alcătuind programe de culturalizare, monografii - Un program de culturalizare a satelor (1933), Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane (1939), Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș (1934) și studii politice - Criza democrației în România (1926), Social-democrația și problemele României contemporane (1931), Social-democrația în statele dunărene și balcanice (1935). Toate aceste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
1981, p. 110). Sau, În viziunea altor specialiști, lectura este osupunere față de intențiile altuia; este o primă treaptă a gândirii și comunicării(Robert Scholes, 1985). Ca tehnică fundamentală de muncă intelectuală, lectura (munca cu cartea) Îndeplinește funcții multiple: a) de culturalizare, b) de Învățare propriu-zisă (de instruire și autoinstruire) și c) de informare și documentare etc. a) Practica lecturii - cale esențială de acces la valorile culturiitc " a) Practica lecturii - cale esențială de acces la valorile culturii" Privită În perspectiva dinamicii culturii
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
redacțional. Potrivit acestui program, O. trebuia să urmărească realizarea unei coordonări a mișcării naționale și culturale, păstrându-și independența în raport cu diversele grupări politice ale românilor transilvăneni. Țelurile gazetei sunt acelea de a sprijini și îndruma învățământul românesc și eforturile de culturalizare a poporului și de a oferi o informare obiectivă și promptă asupra evenimentelor politice din Europa, cu precădere asupra celor din Imperiul Austro-Ungar și din România. În afara rubricilor obișnuite („Conversațiuni literare”, „Revista politică”, „Știri din România și din Imperiul Austro-Ungar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288504_a_289833]
-
și de propriul d-sale discurs pro Noica, exclusivist și stînjenitor de dur, în ocaziile extranee examenului de sine asumat. Pe ce drum apucă, într-un atare context, autorul Ușii interzise? Detașat de "limbajul filosofiei", plictisit de filosofi, agasat de culturalizarea maximală, lipsită de orizont, nu-i rămîne decît calea literaturii. Cu toate că îmboldit de pintenul unei mari ambiții prezumate, d-sa se balansează în unele momente între imposibilități reale sau pretinse: "Aș fi vrut eu să fiu scriitor, adică Ťautor de
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
șase ani de la publicarea volumului, au evoluat foarte interesant. Ei pot fi comparați nu cu scriitorii vest-germani ci cu cei din estul republicii federale. Cred că lirica românească, care a făcut întreaga experiență traumatizantă și cumplită a claustrării, a a - culturalizării și izolării în perioada dictaturii comuniste, dispune de mai multă forță, emoționalitate și stil chiar decît lirica est - germană. Acest lucru a fost remarcat și de critica germană. R.B.:Credeți că puteți mobiliza și alți traducători? D.S.: Pînă acum eu
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
condiții, nu se punea problema dacă-ți place sau nu opera. Pur și simplu, n-aveai cum s-o iei în serios. Nici televiziunea copilăriei mele n-a contribuit prea mult la seducerea junei generații - deși, obiectiv vorbind, eforturile de culturalizare erau intense. În primul rând, pentru că un spectacol de operă în alb și negru - încă nu apăruse transmisia color - e la fel de atrăgător ca un meci de fotbal fără minge. Există ceva fundamental exotic în orice operă, ce nu poate fi
O seară la operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4599_a_5924]