336 matches
-
de școli elementare, cu limba de predare română și germană. Această rețea școlară, comparabilă prin dimensiune și importanță cu cea existentă în Banat în aceeași perioadă de timp112, a constituit și în cazul Bucovinei un puternic element de alfabetizare și culturalizare a unei părți tot mai mari a societății românești și, în același timp, un important factor în mișcarea de emancipare națională, prin formarea, în timp, a unei elite intelectuale naționale. Însă, în perioada reacțiunii postiosefiniste, procesul de dezvoltare a învățământului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pentru a nu există elemente (construcții, industrii, ateliere, crescătorii animale și alte asemenea) ce ar putea polua microclimatul și factorii naturali de tratament sau să determine poluarea fonica sau estetică în perimetrul stațiunii. 12. să ofere posibilități de relaxare, sport, culturalizare celor veniți în stațiune. Stațiune climatică Stațiunea climatică este o localitate sau o parte a unei localități care trebuie să îndeplinească următoarele condiții. 1. Să posede un bioclimat bine definit cu efecte favorabile (diferențiate) asupra organismului uman sănătos sau bolnav
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
de gimnastică etc. 4. Să fie stabilit și respectat perimetrul de protecție sanitar al stațiunii pentru a se evita poluarea acesteia (vezi art. I/ 11.). 5. Idem că la I/ 10. 6. Să ofere mijloace variate de relaxare, agrement și culturalizare. 7. Să aibă asigurată asistență medicală inclusiv climatoterapia. Stațiune balneoclimatica Stațiunea balneoclimatica este o localitate sau o parte din localitatea în care sînt cumulate criteriile pentru o stațiune balneara și una climatică. C. Criteriile ce definesc noțiunea de: Localitate balneara
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
pentru a nu există elemente (construcții, industrii, ateliere, crescătorii animale și alte asemenea) ce ar putea polua microclimatul și factorii naturali de tratament sau să determine poluarea fonica sau estetică în perimetrul stațiunii. 12. să ofere posibilități de relaxare, sport, culturalizare celor veniți în stațiune. Stațiune climatică Stațiunea climatică este o localitate sau o parte a unei localități care trebuie să îndeplinească următoarele condiții. 1. Să posede un bioclimat bine definit cu efecte favorabile (diferențiate) asupra organismului uman sănătos sau bolnav
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
de gimnastică etc. 4. Să fie stabilit și respectat perimetrul de protecție sanitar al stațiunii pentru a se evita poluarea acesteia (vezi art. I/ 11.). 5. Idem că la I/ 10. 6. Să ofere mijloace variate de relaxare, agrement și culturalizare. 7. Să aibă asigurată asistență medicală inclusiv climatoterapia. Stațiune balneoclimatica Stațiunea balneoclimatica este o localitate sau o parte din localitatea în care sînt cumulate criteriile pentru o stațiune balneara și una climatică. C. Criteriile ce definesc noțiunea de: Localitate balneara
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
al Comitetului Executiv al Sfatului Popular Raional Pașcani (21.05.1955-18.03.1956); * șef al Secției de Planificare (19.03.1956- 01.05.1957); * inspector la Culte (împuternicit) pe Raionul Pașcani (01.05.1957-11.05.1958); * șef de organizare și culturalizarea maselor la Uniunea Raionala a Cooperativelor de Consum Pașcani (11.05.1958-15.09.1958) ; * învățător la Liceul nr. 1 Pașcani (01.09.1962-16.09.1963); * învățător la Școala Generală nr. 4 Pașcani - Gară (16.09.1963-01.11.1966); * educator la
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
director pe prof. Virgil Tempeanu. Apreciată în epocă, reprezintă azi o importantă sursă de 229 a fost o prețioasă sursă de informare pentru cunoașterea activității culturale și teatrale a timpului. Încă un prilej ca să se arate ce muncă uriașă de culturalizare ați depus în micul Fălticeni, mare prin oamenii pe care i-a dat, printre ei fiind și Dv. - ca fălticenean prin adopție. D-na Ungureanu nu mi-a mai scris de mult. A trimis de altfel o scrisoare adresată d
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
întreținerea de locuințe și localuri; ... i) construirea, întreținerea și repararea drumurilor și podurilor de interes local; amenajarea cursurilor de apă care se poate efectua cu posibilități locale, precum și buna gospodărire a acestora; ... j) îndeplinirea planului de școlarizare, organizarea muncii de culturalizare a maselor, buna funcționare și dezvoltare a învățămîntului preșcolar, elementar și mediu și a instituțiilor de artă și cultură, precum și dezvoltarea culturii fizice și a sportului de masă; supravegherea muncii educative și gospodărești în școlile medii tehnice și profesionale; ... k
LEGE nr. 6 din 28 martie 1957 de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129015_a_130344]
-
C. Hușanu, propriul lor beci să-și păstreze vinurile... întotdeauna mulțimea a lucrat prin cooperar e... La Dodești, în zona Vasluiului, în satul bunicilor lui Victor Ion Popa, citeam undeva, prin anul 193 5, când studenții lui D. Gusti făceau culturalizare prin muncă la sate, sătenii au făcut chiar o întovărășire agricolă, tip cooperativă și plănuiau realizarea și a unei asociații locale a apicultorilor. N-au fost înspăimântați că vor fi acuzați, mai apoi, de idei co muniste... în Umbre, III
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
40 de activiști revoluționari pentru sprijinirea și adâncirea revoluției ruse. Ajuns la Chișinău la sfârșitul lunii August 1917, cunoaște și Înțelege ce simt, ce doresc și spre ce se Îndreaptă moldovenii. Sub Îndrumarea sa este declanșată o vastă acțiune de culturalizare a satelor pentru reaprinderea conștiinței naționale și antrenarea cetățenilor la un program care să apere interesele și demnitatea basarabenilor. Adunările, mitingurile și congresele, desfășurate În Întreaga Basarabie au culminat cu constituirea Sfatului Țării - Parlamentul Basarabiei. Cu prilejul acestui moment solemn
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În țară și străinătate. Credința, speranța și dragostea au fost ajutorul pentru realizarea numeroaselor sale opere. Mai presus de toate Înfăptuirile Înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul Antonie Plămădeală consideră rolul Academiei de la Sâmbăta de Sus unde a Îndeplinit o Înălțătoare operă de culturalizare a neamului românesc. Aici s-au aflat În prim plan valorile creștine și au fost aduse scrieri În numeroase volume, din secolul XV-XVII, În principal donația Înaltului Ierarh. Numeroase scrieri proveneau de la personalități de mare importanță În cultura neamului nostru
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de țesut, covoare cu vechi motive românești. Să vină urmașii răzeșilor și să le vadă, chiar dacă mulți nu mai știu la ce foloseau. Fiindcă hanul lui nu este o crâșmă în sensul comun al cuvântului, el face aici operă de culturalizare, conferind rafinament unei afaceri prin care majoritatea patronilor știu doar să facă parale. “Eu nu amestec cultura cu cârciumăreala, dar vreau să regenerez într-un anume fel spiritul răzeșesc aici, nu departe de Războienii lui Ștefan cel Mare și de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la medicină era grea, pentru că noi, cei veniți cu buzunarele goale, în acele momente prea am idealizat-o, neținând cont că această viață studențească ne-o desfășuram într-un oraș cu pretenții, cu ținută academică, cu atmosfera lui distinsă prin culturalizarea tineretului, hrana lui sufletească pe care o primeam la teatru, operă, cinematografe, conferințe și alte distracții, de a căror plăceri de cele mai multe ori nu puteam beneficia din lipsă de finanțe. Spiritul științific intens din acest oraș te determina să audiezi
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
cu cele destinate practicii culturale și de Învățămînt”, concluzionînd pe bună dreptate că „Adeseori lipsa de cunoștințe și de conștiință asupra valorii sale materiale produce desconsiderare, neglijare” și deci „prin conferirea unor valori bănești, realizăm și o operă firească de culturalizare, În sensul că oricine va sesiza că nu este vorba la un obiect arheologic, istoric, o lucrare de artă, o piesă etnografică sau din domeniul științific și tehnicii, doar de așa-zisa valoarea simbolică, ci de una concretă, exprimată În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ține de valorificarea diferitelor sisteme și niveluri de semnificații ale reprezentării femeii pariziene. Discursul Parisului și al Parizienei este o istorie cu o complexitate în progresie a formelor de reprezentare. Însăși epoca modernă se caracterizează printr-o istorizare, socializare și culturalizare a reprezentării, în urma faptului că literatura și artele devin din ce in ce mai mult expresii ale societății. Proiectul acestui studiu rezidă în înscrierea unui element fundamental al structurii românești personajul în problematică reprezentării. Reprezentarea Parizienei tinde spre o osmoza între ideologie și poezie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
înculcarea modalităților de manifestare ale rațiunii și frumuseții ca sarcină a integrării în societate, Silverman pune în discuție conexiunea politică dintre cultură, rațiune și integrare socială în relație cu instituția educațională a statului direct interesată de activarea ingineriilor sociale ale culturalizării cetățeanului. Această versiune clasică a culturii a fost extinsă ulterior la o versiune sociologizată și antropologizată, potrivit căreia cultura ar fi ceea ce fac în mod obișnuit oamenii, prin obiceiurile și stilurile lor de viață 4. Studiile cotidianității (everyday life studies
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
lor fiind reluată abia la sfârșitul anului 1907, odată cu revenirea lui Spiru Haret la conducerea ministerului. în timpul primului război mondial, activitatea cercurilor culturale a fost întreruptă pentru ca începând din 1918 să înregistreze un nou reviriment valoric în realizarea sarcinilor de culturalizare a țărănimii, alături de casele de sfat și citire și de căminele culturale. La fel s-a întâmplat și în timpul celui de-al doilea război mondial, activitatea acestor cercuri reluându-se în anul școlar 1945/1946. După reforma învățământului din 1948
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cântec,dans și poezie ca: Zaharia C.,Horeanu C.,Neghiuc C.,Sofronescu Dumitru, țului Calistru, țului Mircea, Popescu Constantin, țului Didina care împreună cu alți tineri și-au petrecut timpul liber la activitățile corale. Avântul și dorința de a munci pentru culturalizarea maselor țărănești din comună, au dus la înființarea în 1927, a Ateneului Popular Român din Hudești, instituție culturală, care avea drept scop, ridicarea și dezvoltarea nivelului cultural al sătenilor din comună. Sub conducerea unor entuziaști învățători ca: Ioan Niculiu, Constantin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tabloul cu regele Mihai. Se trece la sărbătorirea zilei armatei sovietice la 21 februarie, a zilei de 1 mai, a zilei de 7 noiembrie, proclamarea republicii la 30 decembrie. Cadrele didactice erau obligate să dedice 2 ore pe săptămână pentru culturalizarea maselor populare. Populația școlară este în creștere și localul devine neîncăpător, chiar dacă se învăța și după amiaza. în condițiile trecerii la generalizarea învățământului de 7 și apoi de 8 ani se trece la construcția unui nou local de școală din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sunt curați, vioi și disciplinați . . .Disciplina de care sunt stăpâniți elevii, vioiciunea și întrecerea în a da răspunsuri dovedesc că această clasă este foarte bine pregătită. Fiind înv. cultural a organizat în anul școlar 1945/1946 cursuri pentru alfabetizare și culturalizare la școlile primare din comună. D-l Molocea e președintele Cercului de studii în cadrul căruia a depus o foarte frumoasă activitate stimulând colegii în muncă și canalizându-o pe noul drum al școlii poporului. . . Este director al Căminului cultural activând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
alte naționalități, viața rurală și urbană); realizările umane prin prelucrarea și valorificarea economică de către om a ofertelor naturii (agricultură, creșterea animalelor, industria, comerțul, transportul, finanțele), conducerea administrativă, viața cultural-științifică, artistică, învățământul și cercetarea etc. Într-adevăr, o carte operă de culturalizare în mai toate laturile vieții infra și suprastructurale, un model de geografie generală, atotcuprinzătoare, cu iz didactic, dar care prin seriozitatea suportului științific deschide largi orizonturi spre geografia modernă. Așadar, geologul Grigore Cobâlcescu prin a sa "Geografie fizică a Daciei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
adaptarea "formelor noi", din afară, la nevoile și realitățile țării noastre. Din această perspectivă, jurnalistul se dovedește un continuator al mentorului junimist Titu Maiorescu, care condamnă graba nejustificată în preluarea formelor occidentale, fără a se pregăti terenul prin educație și culturalizare, pentru asimilarea acestora. Vorbind despre viziunea lui Eminescu asupra progresului, Zigu Ornea remarcă atitudinea potrivnică înnoirilor capitaliste și acuză poetul de credința în "himera unei Românii eminamente rurale, admițând in extremis acele ramuri industriale care puteau prelucra produse agrare"266
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
transmisă în colegii, mai ales iezuite; dar i se adaugă credința în progresul nemărginit al umanității către fericire, grație rațiunii și științei. În același timp, clasele dominante se străduiesc să impună poporului cîteva dintre propriile lor valori. Această tentativă de culturalizare, cel mai adesea insidioasă, răspunde totodată pretențiilor absolutiste și centralizatoare ale statului monarhic și voinței bisericii de a purifica religia populară de toate elementele sale considerate *superstițioase. Atacată din exterior, amenințată din interior de lenta contaminare a scrisului și de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și tot în acea perioadă se construiesc localurile de școală și la Iazu-Nou și în celelalte sate ale comunei. În deceniile 7 și 8 au fost dirijate numeroase fonduri pentru investiții în domeniul învățământului școlar, devenit obligatoriu, cuprinzând acțiunea de, ,culturalizare” a maselor din acea perioadă. S- au construit, astfel, localuri noi cu laboratoare și biblioteci. În anul 1974, Școala de 10 ani din Șipote (Foto nr. 10) devine liceu cu prima treaptă, pe lângă aceasta existând încă trei școli generale de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
însă în continuare, de o bază tehnico - didactică corespunzătoare unui învățământ modern. Dotările culturale comunale sunt strâns legate de cele educaționale. În 1933, înființarea Căminului cultural „Ion Creangă” a constituit un adevărat focar de cultură, având ca scop, pe lângă”culturalizarea” maselor și dezvoltarea mediului rural sub toate aspectele. Aici au fost organizate programe cultural-artistice de înaltă ținută, precum și numeroase activități sportive ale tineretului. Din păcate, ca peste tot de altfel, activitățile Căminului cultural au dispărut. În cadrul Căminului cultural a fost
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]