571 matches
-
stătea gârbovit Într-o Încercare de-a le ascunde forma. În cele din urmă, În primul vagon, găsi un compartiment gol și se așeză lângă geam, apoi se ridică să Închidă ușa. Își așeză servieta pe scaunul de lângă el și cumpăni dacă să transfere sau nu pungile În ea. În timp ce se gândea, ușa compartimentului fu trasă brusc În lături de-un om În uniformă. Preț de-o clipă halucinantă, Brunetti Își văzu cariera În ruine, el Însuși la Închisoare, dar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
a gropii de gunoi, să fie duse de acolo deșeurile. — Și unde să fie duse? Întrebă Brunetti, pe-o voce ascuțită. — Să fie duse altundeva decât unde sunt acum, Guido. — Într-o altă parte a Italiei? Brunetti urmări cum contele cumpănea dacă să-l mintă sau nu. În cele din urmă, hotărându-se să n-o facă, Brunetti nu avea niciodată să Înțeleagă de ce, contele spuse: — Poate. Dar mai probabil afară din țară. Înainte ca Brunetti să mai poată pune alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
scoase o pungă veche de piele, o puse pe masă, trase un scaun și șezu. - Mi-au dat treizeci... capeți tu cincisprezece. - Dă-ncoace, zise Ruben pe jumătate îngenuncheat și cu capul între mâni. Bătrânul numără pîn-în cincisprezece. Ruben îi cumpăni o vreme în palmă. {EminescuOpVII 240} Apoi zise apăsat: - Cincisprezece capăt numai? Oare fata nu era întreagă a mea? Levy băgă încet punga cu restul în buzunar. - Nu-ți las banii ceilalți... dă-mi cei cincisprezece, căci sunt ai mei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Fi-mi-ar creierii mei ai dracu', dă tâmpita' pământului ce sunt!". Oftă cu năduf: "Și numa' dă la jegosu' ăla dă Marinică să trage totu'. Că tot timpu' umblă să mă inerveze, scârba dreacu'. Bine, acu', na, și băutura..." Cumpăni un scurt moment și respinse cu dignitate această posibilă cauză a dezastrului: "Eee, băutura. Păi, ce? Dă câte ori am băut cân' am fost dă noapte, ehe, io să fiu sănătos. Și? S-a-ntâmplat vr'odată ceva? Nu s-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
stând pe vine, am zărit o viperă. Se încălzea la soare pe o grămadă de olane sparte, la mai puțin de un pas de mine. Era mare și lungă de peste trei picioare. Ridicase capul și pipăia cu limba despicată aerul, cumpănind dacă să fugă sau să atace. Încet, am pus mâna pe o bucată de statuie, un braț fără mână. Vipera mă țintuia neclintită. Tocmai când eram gata să o lovesc cu piatra, cineva în spatele meu mi s-a adresat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a intrat direct în subiect. - L-ai dus pe nepotu-meu la curva aia numită Muzia? N-am spus că fusese ideea lui Rotari; m-am limitat să-i relatez adevărul adevărat, dar ca și cum totul a avut loc întâmplător. Mi-a cumpănit cuvintele, nu foarte convins, după care a hotărât: - Tu oricum ai nevoie de o femeie, și mâine o vei avea. Era o sclavă pe nume Vibana, fiica unui saxon și a unei sclave romane. În dimineața următoare, în locul lui Lucio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
onoarea părinților lor, și astfel i-am potolit. Cu toate că, în timp ce o îngropam pe Vibana, hohotele lor de râs, provocate de bere, îmi răneau urechile. A doua zi de dimineață mi-am pus lucrurile în doi desagi pe care i-am cumpănit pe cal și am dat foc casei. Cei mai în vârstă m-au însoțit, triști și rușinați, preț de o milă dincolo de domeniu, spre Concordia. Când ne-am luat rămas-bun, le-am zis cu amărăciune: - Dacă n-o să izbutiți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ajunge în situația în care devenim orbi în fața acestei ființe. Educația și învățământul sunt în serviciul unei națiuni. Roadele școlii se culeg peste decenii, iar consecințele unui proces instructiv-educativ defectuos se pot ameliora cu mari eforturi. De aceea trebuie să cumpănim cu cea mai mare responsabilitate atunci când inițiem acțiuni care țin de formarea unei generații, de gimnastica minții, de caracterul și virtuțile acesteia. De fizionomia școlii, de substanța sa, depinde viitorul unui popor. Nicăieri, în niciun domeniu de activitate, nu se
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sa, perversa și capricioasa. Enion iubea și plîngea. Nouă zile trudi la lucrarea să și nouă-ntunecate albe nopți; Dar într-a zecea fremătîndă dimineață, acuma Cercul Sorții-nchis, 85 În jur se rostogoli marea, dînd naștere-unui Glob de apă, cumpănit prin sine10. Un Continent Amenințător acolo se ivi unde-n pustie, Enion, De propria-i Creație-ngrozită, privindu-și umbră cea țesuta, Ședea-ntr-o groaznică beție de Remușcare și de Pocăința. [El cu piciorul o-a respins pe Enion
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiecare an făcu ferestre înspre Răi. Ea lua și un atom de spațiu și îi deschise centru-n Infinit și îl împodobi cu minunată măiestrie. Uimite stăteau surorile lui Beula văzînd tandrețea-i 220 Pentru Enion și copiii săi, si cumpăneau aceste lucruri minunîndu-se, Și-asupra Tinerelor groaze vegheau pe Rînd. Ele nu vedeau încă Mîna cea Divină, căci încă nu se revelase 21, Dar nu-ncetau să Spere în tăcere și în odihnă Feminină. Dar Los și Enitharmon se desfătau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de fizicieni de la European Laboratory for Particle Physics (CERN) a creat primul antiatom (de antihidrogen). 9 (I, 77) vas limfatic: Vase care conduc chilul (lichid lăptos circulînd prin vasele limfatice intestinale) de la intestinul subțire către canalul toracic. 10 (I, 85) cumpănit prin sine (self balanc' d): Sau "ce-n echilibru se păstra". Vezi John Milton, Paradisul pierdut (1972), cartea a VII-a, p. 240: "Apoi Pămîntul, cumpănit prin sine,/ Îl așeza pe osia-i." 11 (I, 103) chip de vegetație: Probabil
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
circulînd prin vasele limfatice intestinale) de la intestinul subțire către canalul toracic. 10 (I, 85) cumpănit prin sine (self balanc' d): Sau "ce-n echilibru se păstra". Vezi John Milton, Paradisul pierdut (1972), cartea a VII-a, p. 240: "Apoi Pămîntul, cumpănit prin sine,/ Îl așeza pe osia-i." 11 (I, 103) chip de vegetație: Probabil că Blake a avut în vedere originea cuvîntului: lat. vegetabilis = animator, care însuflețește; vegetare = a înviora; a da viață; vegetus = vioi, înviorat. 12 (I, 105) POARTĂ
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Vărsînd vîrtuți vitale și căldura/ Dar zgură neagră, rece, infernala,/ Tartareeană și opusă vieții-n/ Străfundul hăurilor azvîrlind-o;/ Apoi topi și strînse laolaltă/ Noian de asemănătoare lucruri,/ În multe părți tot restul împărțind,/ Iar între lucruri aeru-l întinse;/ Apoi Pămîntul, cumpănit prin sine,/ Îl așeza pe osia-i." Se poate astfel lesne observa că Blake s-a inspirat mult din capodoperă lui Milton, numeroase elemente de împrumut fiind evidente. În Biblia autorizată în limba engleză (versiunea "King James", 1611), în Proverbe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
adîncă a realității infinite. În plus, iată o referire la forma de cub sau sfera, care în domeniul infinit nu mai pot fi percepute ca atare: (John Milton, ibid., pp. 71-72): În spațiul mai vast acum, asemeni/ Văzduhului, el [Satan] cumpănește áripi,/ Desfășurate larg, ca, de departe,/ În dragă voie, Cerul empireu/ Să-l soarba în priviri: nemărginirea/ E-atît de vastă, încît nu-și da seama/ Dacă-i pătrată sau rotundă dacă-i." 91 (ÎI, 276) coloana de văpaie-n Patru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
plaiuri: „Codrul’e Codruțul'e, / Codrul’e umbruțul’e / Codrul’e,măriia ta , / Mă rog nu t’e supăra / că mi-i da o creangă miie / Să m-o pun în pălăriie. / Hai bad’io, să ne iubim / C-amîndoi ne cumpăn’im / Sî la ot’i și la sprinsen’e, / Ca doi porumbei la pen’e. Dînsuș Maria Clep, LX " În Apendice, Ovid Densusianu publică un material folcloric din manuscrisele lui I. Pop Reteganul, material care cuprinde datine și credințe la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
interogații ale căror răspunsuri se pot constitui într-un schelet eficient de planificare a secvențelor didactice: Spre ce tind? Cum voi ajunge acolo? Cum voi ști când și dacă am ajuns? Orice activitate ne propunem să înfăptuim suntem obligați să cumpănim, adică să proiecăm varianta cea mai eficientă a respectivei acțiuni, cea care ne răspunde optim la obiectivele fixate inițial. Cu atât mai mult, cei responsabili de educația tinerilor trebuie să reflecteze corect, dar și cu eficiență asupra fiecăreia dintre activitățile
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
la începutul lui noiembrie 1877, ca simplu redactor. Soarta războiului încă nu era decisă, așa că primele articole stau sub semnul "diplomației". "Ordinul de zi îi scrie Slavici lui Iacob Negruzzi, la 14 decembrie 1877 este rezerva -, astfel încât fiecare cuvânt se cumpănește de trei ori și cel mai bun articol este, în care nu se zice nimic. În curând vom începe o campanie strașnică."76 Vârful de lance al acestei "campanii strașnice" va fi, desigur, Eminescu. Abia sosit la ziarul conservator, el
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Ce ni se opune? / Interesul a 80 de milioane de oameni față cu slabele noastre cinci milioane. Dar Temis e cu ochii legați spre a nu vedea părțile ce se judecă înaintea ei și, în loc de cumpănă în care să se cumpănească deosebirea de greutate între 80 și 5 milioane, ea ar trebui să ia cântarul. De brațul scurt sau prezent al cântarului ar atârna în greu Rusia, de brațul cel lung al unei istorii de 500 de ani atârnă România cu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
inginerilor veniți din Europa? Dacă sunt oameni de bun-simț, chibzuiți, înzestrați cu o oarecare suplețe de spirit; dacă nu ajung aici cu idei preconcepute; dacă țin cont de diferențele profunde ce separă societatea otomană de societățile noastre europene, își vor cumpăni eforturile în funcție de temperamentul poporului asupra căruia vor să acționeze. Nu se vor încăpățâna să îi facă să intre cu forța între niște limite care n-au fost făcute pentru ei, în veșmintele unor națiuni mai robuste și mai vârstnice; ci
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
opoziție de stânga care îi reproșa domnitorului că se lasă cu totul pradă boierilor. Aceste păreri contradictorii dovedeau neutralizându-se că suveranul era obligat să urmeze cu partidele o regulă de conduită care să satisfacă interesele reciproce. Dacă binevoiți să cumpăniți în plus cât de complexă era opera propusă de articolul 46 al Convenției, se va cădea de acord că trebuiau puse în practică reforme radicale, imposibil de realizat fără câteva sacrificii dinspre o parte, fără răbdare și devotament dinspre cealaltă
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Ă și arghezianismul propriuzis: "...spiritul, la prima lectură a lui Arghezi, se simte zguduit de un puternic spectaculos și este asistentul umilit al unei orogenii primordiale. Ceea ce rămâne nou este forța hugoliană de expresie a lui Arghezi, pe care îl cumpănesc exclusiv ca geniu verbal." La capătul copleșitoarei exegeze criticul poate scrie cu o falsă resemnare, ce conține în fond o admirabilă apreciere superlativă la adresa operei: "Și în sfârșit acum, când mecanismul arghezian îmi stă demontat în față, sau cel puțin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
fi lapidar ca un grefier. Îmi vine să spun că Vianu Mureșan e manierist prin temperament și calofil prin deformare profesională. Căci atunci cînd predai toată ziua filozofie, simți la un moment dat nevoia să compensezi uscăciunea conceptelor cu doze cumpănite de dulceață lexicală. Numai că Mureșan cade în extrema cealaltă, devenind obositor de artificios, ca un navigator care înoată în propriile fraze. Paradoxul lui Vianu Mureșan este că, deși manierist în exprimare, filonul din care îi ies frazele e autentic
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
am ști că sub cuvintele înțepătoare se află un suflet iubitor și de adversari de credințe. E polemismul fără mănuși, așa cum cere natura lui însăși, că de umoare neagră nu poate fi vorba (...). Îndeobște, eseistul, cu tot neastâmpărul său, e cumpănit. Nu sare peste cal nici când îi cășunează contra structuralismului, potrivit cu credința în fertilitatea "incertitudinilor" și a dreptului la "părere întemeiată pe rezervă și prudență. Doctrina sau metoda i se arată ca "o nouă scolastică", de o erudiție pedantă: "Structuralismul
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
străinătate literatura, din trecut sau din prezent, din epoca interbelică, desigur, ușor atinsă de patina timpului, însă totuși solidă ca reputație, sau din contemporaneitatea cea mai acută, răspunsul, iată, poate veni din Spania. Ultimele apariții ale noastre în spațiul hispanic cumpănesc fericit recuperările și pulsul fierbinte al literaturii prin publicarea, pe de o parte, a unor opere de Camil Petrescu, Mihail Sebasitan, Max Blecher și pe de altă parte a unor antologii sau cărți de Denisa Comănescu, Dan Lungu, Alexandru Ecovoiu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7818_a_9143]
-
o fugă oarbă pe pereți. Își deschidea și-și închidea mâinile, în pragul ușii, iar apoi se întoarse parcă rușinată, privindu-și cu coada ochiului părinții; îi privea cu coada ochiului și zâmbea. Fără surpriză, aproape ca o confirmare, Mario cumpăni în noaptea aceea fragilitatea liniștii Deliei, greutatea persistentă a dublei morți. Rolo, mă rog, să zicem; Héctor însă era culmea, crăpătura care distruge o oglindă. Din imaginea Deliei rămâneau maniile delicate, mânuirea esențelor și supunerea animalelor, contactul ei cu lucruri
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]