3,441 matches
-
valoare artistică, patrimoniului național. Pe scurt, restauratorul lucrează în spiritul și în substanța marilor maeștri, rememorează tehnici și procedee specifice și, foarte important, experimentează dinlăuntru, din chiar intimitatea operei, gestul major și anvergura performanței. El este, în consecință, un profund cunoscător al materialelor - suport, preparații, pigmenți, aditivi etc. -, al tehnicilor, de multe ori puternic particularizate, și al intimității creatorilor investigați, al metabolismului lor artistic, altminteri greu, sau chiar imposibil, de sesizat din afară. Expoziția lui Dinu Săvescu descinde, pe de o
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
să-și afirme în toate împrejurările, ca și în politică, părerile sale, întotdeauna categoric, clar formulate și cu persistență urmărită". Firește că, rămas credincios inițiativelor regelui Carol I, "prea generosul meu protector", Tzigara, ca specialist în istoria artei și avizat cunoscător al monumentelor noastre, e - și acum, cînd își redactează memoriile - de acord cu metoda restaurării utilizată de Lecomte de Nouy, care, se știe, a restaurat biserica de la Curtea de Argeș, dărîmînd-o și reînălțînd-o din nou, după un plan dinainte desenat. Și Titu
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
spirituale. Ideile din Reflecții de la Sils-Maria sunt mai europene, ca să zic așa. Aici sunt mai detașat, pot privi totul prin comparație. Nu e destul să te simți romanș și să te lamentezi, trebuie, la rândul tău, să fii un bun cunoscător al culturilor vecine, pe care să le poți îmbogăți cu experiența ta, deci să participi activ la cultura europeană. În lumea de azi, acest fundamentalism de identitate - eu sunt romanș și basta - nu mai e de susținut. Noi toți aparținem
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
și de aceea dintre cei înscriși pe afiș doar Jean Français este un nume de rezonanță; celelalte muzici alese, datorate unor compozitori onești, se înscriu în linia școlii franceze: elegantă scriiturii și legătura cu tradiția printr-un neoclasicism rafinat. Buni cunoscători ai instrumentelor pentru care au scris, ei și-au pus în act imaginația coloristica, inventivitatea. Fantezia și muzicalitatea interpreților au pus în valoare estetică definită de Debussy prin formula "faire plaisir". Format în școala pianistica franceză, pianistul de origine algeriana
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
alte, alte avantaje dar și obligații, pricepuții la toate spun: hopa!, stai așa, cum adică să nu discutăm obligațiile în acest caz specific? De parca România este căzută din Luna. Toate drepturile la noi! Obligațiile la alții! Noi suntem atipici!", zic "cunoscătorii". Suntem mai aparte, măi originali", si, culmea!, ne mai și împăunam cu noncalitatea. Epoca lui Fă-TE Că! Asta este perioada pe care o trăim. Dorința lui Ceaușescu de a construi omul nou este pe cale să se împlinească. Nu chiar
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
socotesc că, de fapt, cultura umanista este unică formă de cultură, alții negînd total semnificația cunoașterii științifice. De aceea se admite că un om de cultură poate fi aproape ignorant în cele ale științei, important e să fie un bun cunoscător în ale umanioarelor. Și, asta, probabil, pentru că ambianța culturală e, la noi, (dar nu și aiurea?), formată de publicațiile de cultură. Dl. M. Flonta atrage atenția că "problematică este în acest caz nu poziția reticența față de cealaltă lume, lumea științei
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
științifică, nu mai sînt - asta e crudă realitate - editori. Mult regretatul învățat filolog Petru Creția a fost, totuși, ultimul editor care putea relua, în ediție critică, lirica lui Eminescu. După dispariția să, întristătoare în toate, nimeni, avizat, (deopotrivă filolog și cunoscător al hărții interioare a caietelor-manuscris ale marelui poet) nu-i poate lua locul. Și, deocamdată, la orizont nu se întrevede apariția unei alte, dorite, competențe. Însă, o cultură are partea ei de noroc și e de sperat că, odată, cîndva
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
șansă de a-l întîlni. Tot în 1958 a murit istoricul literar Ion Breazu, a cărui reeditare din 1973 am comentat-o printre primii. Poetul sămănătorist întîrziat Ion Buzdugan a murit în 1967, istoricul literar Ion Chinezu (cel mai bun cunoscător al literaturii maghiare de la noi) în 1966, delicatul poet Al. Claudian în 1962, iar Emilian I. Constantinescu, autorul Anarhismului poetic (din 1932) în 1971. Antologia de proza eminesciana (singură, aproape completă la acea dată), făcută de Al. Colorian în anii
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem ocnașii muncind în comedie" (Oameni cu lămpi sIesireat ). Dar constatăm o ciudată nivelare a tărîmuilui infernal cu cel pămîntesc, ultimul umplîndu-l pe cel dintîi cu imagini familiare: "infern cu floarea soarelui și craniu/ cunoscător/ ce se poate roți că un glob pămîntesc pentru studiu/ o furnică urcînd golgota/ o cruce-n spinare// umbre de femei agață rufele pe frînghie,/ ameste-că-n oale/ sub foi de finic pregătesc cină/ pentru învingători și învinși" (Infern cu floarea
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
pentru că altădată să nu părăsească atelierul cu săptămînile, ducînd un trai de călugăr. "După atari perioade de muncă, urma însă cîte o evadare de acest fel și cel puțin o zi și o noapte, la rînd, el vizită vadurile unde cunoscătorii găseau totdeauna un vin pe cinste". E, apoi, prezența aici, cu tot misterul personalității lui, Ion Vinea, bărbat frumos, cu mare succes la femei, care publicase cîteva cărți și conducea cotidianul Facla, scoțînd înainte revista avangardista Contimporanul. Facla, în cele
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Reducerea la tăcere a poetului Matei Visniec de către dramaturgul Matei Visniec părea, acum un deceniu, o crimă literară absurdă. Poezia de o claritate stranie cu care se remarcase tânărul din Rădăuți încă de la vârsta de 16 ani îi cucerise pe cunoscătorii de poezie prin forță de sugestie, prin elegantă stilistica și prin însuși faptul că nu semăna cu a nimănui altcuiva. Să fii atât de repede acceptat că un poet original, inconfundabil într-o literatura care numai de poeți valoroși nu
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
această la corpul de idei al ideologilor restaurației." În afară de valoarea ei în sine, lucrarea lui Z. Ornea are o valoare educativa, propagând interesul și poate și pasiunea pentru studiul istoriei literaturii române. Ar fi bine să o citească nu numai cunoscătorii, ci și cât mai mulți tineri. Z. Ornea, Junimea și junimismul, vol. I-II, București, Ed. Minerva, col. "Bibliotecă pentru toți", 1998. 408+408 pag., 20.000 lei
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
să-l pronunțam,/ mai dur, măi teutonic, mai putin iubit de localnicii/ privindu-ne întrebător..." (ibidem). Că și cu pipăitul beat de pretiozități, aplicat unui existențial sărbătoresc: "vieți virtuale și mosoare și lanțuri de-argint cu piatră/ de chihlimbar topit;/ cunoscători, degetele să ni se atingă fericite numai pe/ marile boabe iregulare și genuine, tăiate abrupt,/ rilkeean și celanean și irevocabil,/ întîmplări ale vieților noastre, ce și-au amestecat fluidele/ și-apoi au încremenit marile ore de taină și arșiță verii
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
pentru recunoașterea națiunii noastre." Într-un important studiu al lui Klaus Heitman, Un mandatar al României în diplomația și în publicistica germană a secolului XIX: Emil von Richthofen, este convocat să depună mărturie cu privire la evenimentele în cauză un foarte bun cunoscător al situației din România: "Richthofen, s-a pronunțat de mai multe ori în chestiunea evreilor din România, si anume în studiul Die serbische und rumänische Judenfrage und ihre europäische Bedeutung (din 7 februarie 1879) și în serialul de patru foiletoane
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
aici, pentru a vedea cum stau lucrurile de la un caz la altul. Dar acest microscopism analitic nu schimbă faptul că partidele de la putere au relații de criză între ele și înlăuntrul lor. Or, aceasta instabilitate, care poate fi, pentru un cunoscător, un simplu simptom de balcanism politic, rezolvabil în cele din urmă, poate fi privită de un observator care nu poate lua acest simptom drept un șperaclu al crizelor politice de tot felul, ca o situatie primejdioasa pentru stabilitatea guvernului și
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
îi investighează introductiv pe filosofii care, de-a lungul timpului, au avut o anume intuiție cu privire la existența inconștientului: Leibniz, Chr. Wolf, Baumgarten, Tetens, Kant, Fichte, Schelling, C.G. Carus, Schopenhauer, Marx, Nietzsche. Este interesant apoi de mers, alături de un ghid - bun cunoscător al drumului, pe un traseu ce pornește de la interogații de principiu asupra conceptului de inconștient, ca și asupra relației psihanaliză-filosofie; de zăbovit mai mult în definirea că hermeneutica a psihanalizei; de trecut prin zonă luxuriantelor patologice ("hermeneutica simptomului nevrotic"), de
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de trudă în arhive și biblioteci, autorul studiului monografic de referință asupra junimismului, biograful lui Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, prodigiosul cunoscător al ideologiei literare românești, cronicarul avizat al edițiilor - nu există. Nu ne-ar păsa deloc cine există și cine nu pentru un oarecare Mircea Platon, dacă frazele sale brutale la adresa unui cărturar cum puțini mai sînt azi la noi n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
germană. Lesne de ănghitit gălușca, pentru că parcă nu mai e o discrepanță atât de mare, precum an cazul italianei. Și totuși, un lucru să ne fie limpede: Kierkegaard nu a scris textul cu pricina an limba germană. A fost un cunoscător desăvârșit al germanei, de asemenea un cunoscător desăvârșit al filozofiei germane, de care a și fost influențat și asupra căreia la rându-i avea să exercite o importanță influență, a inserat an unele dintre textele sale echivalentul german pentru anumite
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
nu mai e o discrepanță atât de mare, precum an cazul italianei. Și totuși, un lucru să ne fie limpede: Kierkegaard nu a scris textul cu pricina an limba germană. A fost un cunoscător desăvârșit al germanei, de asemenea un cunoscător desăvârșit al filozofiei germane, de care a și fost influențat și asupra căreia la rându-i avea să exercite o importanță influență, a inserat an unele dintre textele sale echivalentul german pentru anumite concepte fundamentale ale gândirii sale, dar nu
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
aceasta, simpla lui deconspirare ar ajunge, dar nu fără a fi, la rândul ei, lipsită de pericole. De toate aceste nuanțe, Alexandru George a ținut seama, mizând, ăn stratagema pe care o inculca polițistului, pe aportul celor doi, cu probabilitate cunoscători ai lumii celor certați cu legea - Mielușica și baronul Flaimic. Cititorul va afla și an ce măsură a făcut sau nu o alegere bună. Și va participa la pânde și urmăriri din trăsura, ca an vechile mistere ale Bucureștilor. Vom
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
sufix augmentativ, și folosit pentru o mașină cu statut simbolic evident - conotînd în lumea românească de azi bogăția, un anume statut economic și social. Cel puțin la început, modificarea unui asemenea nume real se face din punctul de vedere al "cunoscătorilor", al celor ce vor să-și pună în evidență o relație de familiaritate cu produsul. Distanță presupusa în discursul obiectiv de simplă utilizare a denumirii comerciale este substituita aici de o afectivitate ușor ironică. Din punct de vedere formal, cuvîntul
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
cu imaginea Turnului Babel pe copertă și cu titlul „Dicționar pentru îndrăgostiții de graiuri” publicat în anul 2009, la Paris. Era locul meu de întâlnire cu scriitorul Claude Hagege, vedeta europeană a Salonului de carte din acest an, lingvist celebru, cunoscător a peste 50 de limbi străine, un adevărat fenomen. Domnul Claude începuse să dea autografe pe volumul său de peste 700 de pagini, așa că cei care erau la rând știau bine ce vor și cu cine au de-a face. Fiecare
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
pronuntându-se în schimb fără nici o tresărire de respect asupra unor "erori" săvârșite G. Călinescu, Tudor Arghezi, Nicolae Breban, Dumitru Tepeneag, Gabriel Liiceanu, Alexandru George sau Gabriela Adamesteanu, dovedește că Laszlo Alexandru nu este sensibil la frumusețea literaturii. Cum poate un cunoscător să scrie, cu un rictus de dispreț, pe foaia albă: G.-C-ă-l-i-n-e-s-c-u? Ca să nu mai vorbim de apostrofările grosolane despre care, în timpul lecturii, ne vine să credem că răzbat de undeva, de pe stradă și nu dintre filele unei cărți. Laszlo
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
aliotmanice (anul XVI, 1985, 2(59), p. 17-42; anul XVII, 1986, 1(62), p. 33-56; anul XXI, 1990, 3-4 (80-81), p. 10-27). Pentru a da o idee de stilul cantemirian, în transpunerea celui ce s-a afirmat că un bun cunoscător al latinei savante din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, vom reproduce câteva fraze chiar de la începutul Prefatei: "Având noi a înfățișa luminii publice creșterea și descreșterea Imperiului Otoman, de la însăși obârșia să, dinainte ne ies în cale
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
cineva răbdarea să le adune, precum și generozitatea de a le împărtăși cu altii. În gestul lui Jean-Claude Carrière, povestașul nostru, ca să folosesc un cuvînt nimerit pentru subiectul în chestie, există o ciudată combinație de livresc, chiar de oaresice aroganță a cunoscătorului (explic îndată cum e concepută cartea) căruia nu i-a scăpat nimic din domeniul eposului popular sau chiar cult, de pe întreg pămîntul, si ingenuitate bulversantă. Carrière e un erudit, înainte de orice, pentru că a fi capabil să istorisești snoave cu Nastratin
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]