6,308 matches
-
țara, pentru strângerea impozitelor, prin care se puteau transmite ordinele și primi tot felul de informații. De asemenea, s-au inmulțit relațiile cu străinătatea, în funcție de interesele domnilor români, ceea ce a dus în secolul al XV-lea, la sporirea numărului de curieri și trimiși speciali. Prin curieri speciali, numiți călărași, au loc schimburi de corespondențe între domnii munteni aflați sub suzeranitatea Turciei din 1417 și reprezentanții lor pe lângă Poarta otomană. Domnii Țărilor Române au întreținut legături cu cârmuitorii multor țări, fie prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care se puteau transmite ordinele și primi tot felul de informații. De asemenea, s-au inmulțit relațiile cu străinătatea, în funcție de interesele domnilor români, ceea ce a dus în secolul al XV-lea, la sporirea numărului de curieri și trimiși speciali. Prin curieri speciali, numiți călărași, au loc schimburi de corespondențe între domnii munteni aflați sub suzeranitatea Turciei din 1417 și reprezentanții lor pe lângă Poarta otomană. Domnii Țărilor Române au întreținut legături cu cârmuitorii multor țări, fie prin corespondență, fie prin alte mijloace
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pericolului otoman, a determinat pe domnul Moldovei la un schimb prelungit de corespondență cu străinătatea. Scrisoarea lui Ștefan din 20 iulie 1475, adresată solilor săi, ce mergeau să-i întâlnească pe cei ai regelui Matei al Ungariei, dovedește existența unor curieri speciali: “Să trimiteți un curier grabnic cu scrisorile voastre și cu acelea ale solilorăunguri n.a.) care vin către noi, împreună cu voi, care curier trebuie să zboare ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre despre acești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
domnul Moldovei la un schimb prelungit de corespondență cu străinătatea. Scrisoarea lui Ștefan din 20 iulie 1475, adresată solilor săi, ce mergeau să-i întâlnească pe cei ai regelui Matei al Ungariei, dovedește existența unor curieri speciali: “Să trimiteți un curier grabnic cu scrisorile voastre și cu acelea ale solilorăunguri n.a.) care vin către noi, împreună cu voi, care curier trebuie să zboare ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre despre acești dușmani ai creștinătății”. În altă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
solilor săi, ce mergeau să-i întâlnească pe cei ai regelui Matei al Ungariei, dovedește existența unor curieri speciali: “Să trimiteți un curier grabnic cu scrisorile voastre și cu acelea ale solilorăunguri n.a.) care vin către noi, împreună cu voi, care curier trebuie să zboare ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre despre acești dușmani ai creștinătății”. În altă scrisoare, datată 9 iunie 1480, se adresează brașovenilor cu aceeași rugăminte, de trimitere rapidă a veștilor: “Să ne
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cererea sa era motivată și de existența unui sistem de legături, bine pus la punct și în sens invers, serviciul poștal executându-se după aceleași norme ca în trecut. Cu siguranță, Ștefan cel Mare trebuie să fi dispus de mulți curieri în acest scop. Relațiile cu țările vecine s-au întins, determinate mai mult de pericolul otoman. Turcii, după ce au supus pe rând teritoriile grecești, bulgare și sârbe, după ce au cucerit țaratele bulgare și despotatul sârb și s-au așezat la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se afla la fiecare trecere. La ivirea dușmanilor străjerii trăgeau clopotele și dădeau foc paielor, care datorită rășinei ardeau vreme îndelungată răspândind mult fum. Când pericolul era mare, porunca domnească pentru mobilizarea armatei se făcea cunoscută în toate părțile, prin curieri speciali și prin dregători locali ai administrației de stat. Aceștia foloseau cai foarte buni pentru a se deplasa ușor și repede, diferite semnale, ca sunete de clopote, de buciume, dar mai ales, focuri aprinse pe înălțimi. Cu asemenea mijloace, porunca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să se efectueze cu ajutorul solilor, reprezentarea, negocierea, încheierea și ratificarea tratatelor. Totodată se ivește funcția de reprezentant al Țării Românești și Moldovei la Istambul “capuchehaia”, care asigura legătura permanentă cu conducerea otomană. După apariția acestei funcții, s-a întețit circulația curierilor între Țările Române și Turcia. Prin scrisori, acești reprezentanți informau cu regularitate pe domnii români despre intențiile turcilor. La fel procedau și cei aflați în cetățile turcești de pe malul Dunării: Giurgiu, Brăila, Silistra și altele. Pe lângă curierii interni obișnuiți, mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a întețit circulația curierilor între Țările Române și Turcia. Prin scrisori, acești reprezentanți informau cu regularitate pe domnii români despre intențiile turcilor. La fel procedau și cei aflați în cetățile turcești de pe malul Dunării: Giurgiu, Brăila, Silistra și altele. Pe lângă curierii interni obișnuiți, mai funcționa un serviciu de curieri speciali, care făcea legătura între Galați și Iași, pentru transportul corespondenței din Constantinopol, fiindcă turcii nu aveau voie să treacă granița Moldovei. Tratatul încheiat în 1529, între Moldova și Turcia prevedea: “Turcii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Turcia. Prin scrisori, acești reprezentanți informau cu regularitate pe domnii români despre intențiile turcilor. La fel procedau și cei aflați în cetățile turcești de pe malul Dunării: Giurgiu, Brăila, Silistra și altele. Pe lângă curierii interni obișnuiți, mai funcționa un serviciu de curieri speciali, care făcea legătura între Galați și Iași, pentru transportul corespondenței din Constantinopol, fiindcă turcii nu aveau voie să treacă granița Moldovei. Tratatul încheiat în 1529, între Moldova și Turcia prevedea: “Turcii pe care Poarta îi va trimite cu scrisori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care Poarta îi va trimite cu scrisori adresate Principelui, nu vor trece Dunărea, ci se vor opri pe malul opus al acelui râu, dând depeșele în mâna guvernatorului de Galați, care le va trimite Principelui și asemenea se vor da curierilor Înaltei Porți și răspunsul de la acesta”. O perioadă îndelungată, din corpul de curieri ai domnilor moldoveni au făcut parte și “umblătorii”. Voievodul Moldovei, Ștefan cel Tânărăștefăniță) trimisese la Constantinopol în anul 1521, trei “îmblători” pentru a-i aduce la timp
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ci se vor opri pe malul opus al acelui râu, dând depeșele în mâna guvernatorului de Galați, care le va trimite Principelui și asemenea se vor da curierilor Înaltei Porți și răspunsul de la acesta”. O perioadă îndelungată, din corpul de curieri ai domnilor moldoveni au făcut parte și “umblătorii”. Voievodul Moldovei, Ștefan cel Tânărăștefăniță) trimisese la Constantinopol în anul 1521, trei “îmblători” pentru a-i aduce la timp vești de la turci. Umblătorii sunt întâlniți pe întreg teritoriul Moldovei. Aflat pe drumul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
schimb de cai, pe la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost un pas înainte pentru buna funcționare a poștelor. Serviciul poștal, organizat la început numai pentru nevoile statului, admite acum călătoria persoanelor particulare, dar cu autorizația domnului. În acest timp, curierii interni se mai numesc lipcani. Cei pentru străinătate, călărașii, realizau legătura între Țările Române cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Austria. Tot călărașii asigurau tranzitul de corespondență prin Țările Române, între ambasadorii străini acreditați la Constantinopol și țările respective. Domnitorii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Domnul Munteniei, Constantin Brâncoveanu, favoriza schimbul de scrisori între Austria și ambasada ei din Constantinopol, iar Domnul Moldovei, Constantin Cantemir(1685-1693), între ambasadorul Franței la Constantinopol și Polonia. De asemenea, domnii români permiteau trecerea prin Țările Române a consulilor, a curierilor și trimișilor străini, punându-le la dispoziție cai și olace după trebuință. Din porunca Domnului Munteniei, Gheorghe Duca(1673-1678), doi curieri din Ungaria, care duceau scrisorile la Adrianopol, au primit în anul 1674, “din conac în conac, câte doi cai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
între ambasadorul Franței la Constantinopol și Polonia. De asemenea, domnii români permiteau trecerea prin Țările Române a consulilor, a curierilor și trimișilor străini, punându-le la dispoziție cai și olace după trebuință. Din porunca Domnului Munteniei, Gheorghe Duca(1673-1678), doi curieri din Ungaria, care duceau scrisorile la Adrianopol, au primit în anul 1674, “din conac în conac, câte doi cai de olac și bucate atât la ducere, cât și la înapoiere”. La fel, poruncise în anul 1638, Vasile Lupu(1634-1653), să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
seamă ale vremii. Iată ce a consemnat Paul de Alep, despre călătoria patriarhului Antiohiei, prin țările române, pe la mijlocul secolului al XVII-lea: “De cum am sosităla Galați-n.a.), sa dat de știre domnului printr-un călăraș sau olacăeste vorba de curierii gălățeni-n.a.), care transmitea știrile în interiorul țării și în afara ei, folosind cai de olac”. Ajuns la Tecuci “... pârcălabul acestui oraș ne-a făcut rost de căruțe și de cai de beilic, ne-a dat și un conacar. Cel care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
el și alta pentru șeaua și geamantanul său, ceea ce face ca în o asemenea ocaziune sunt întrebuințați 70-80 cai. Prințul ia caii de la țărani pe un preț de nimica, ceea ce înmulțește serviciile, silniciile și asupririle. Prinții au două feluri de curieri, unii numiți călărași, cari fac drumul la Constantinopol, și alții lipcani, care nu se întrebuințează decât în interiorul țării, pentru a duce ordinle guvernatorilor și altor funcționari. Cei din urmă sunt plătiți după distanțele pe care le fac și după un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune, aducând știri însemnate, și lumea, când vedea că trece un asemenea călăraș, părăs’a drumul mare și se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune, aducând știri însemnate, și lumea, când vedea că trece un asemenea călăraș, părăs’a drumul mare și se ascundea în păduri, se înfunda în șanțuri: pentru că obiceiul era să se schimbe calul obosit
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de autoritățile locale în comune. Pe la menziluri se întâmplau multe abuzuri și nereguli: menzilgii “dând cu foarte mare ușurință atât caii, cât și căruțele”, curierii “luau cu dânșii persoane străine, lucruri și mărfuri”, “ caii nehrăniți, necurățați”, “epistații casei menzilurilor erau adiafori” etc. Numeroase conflicte se produceau între conducătorii menzilhanelelor și mahalagii, care reclamau stricăciuni pe terenurile lor. Pe drumul spre Câineni, ca exemplu, conflictele au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
parveneau ambasadorilor celorlalte state acreditate aici”. Este o dovadă că serviciul poștal cu străinătatea funcționa foarte bine. De altfel, acest lucru rezultă și dintr-un raport, din anul 1793, al reprezentantului Franței la Istambul, care arată că a sosit “un curier din Valahia, de unde Poarta ... este informată înaintea tuturor asupra evenimentelor din Europa ... În ambele Țări Române, caii de poștă alergau numai în galop. Schimbați la relee, cu alți cai odihniți, se realizau deplasări rapide. Iată, descrierea unei călătorii cu căruța
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la est de Carpați, punând astfel bazele statului moldovenesc de sine stătător. Sub Bogdan(1359-circa.1365), recunoscut de feudalii locali ca voievod și domn, începe organizarea administrativă a statului și odată cu aceasta, apare desigur și necesitatea înființării unui serviciu de curieri călări, care să transmită poruncile domnești și să primească știri din diferite părți ale țării. Mai târziu, când circulația curierilor sa intensificat și numărul lor a crescut, concomitent cu sarcinile ce le reveneau, ca urmare a organizării statale, s-a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ca voievod și domn, începe organizarea administrativă a statului și odată cu aceasta, apare desigur și necesitatea înființării unui serviciu de curieri călări, care să transmită poruncile domnești și să primească știri din diferite părți ale țării. Mai târziu, când circulația curierilor sa intensificat și numărul lor a crescut, concomitent cu sarcinile ce le reveneau, ca urmare a organizării statale, s-a simțit nevoia utilizării unor căruțe mici, la care se înhămau mai mulți cai, numite "olace", așa cum se numeau și cele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
puțin prin Ghimeș, se făcea legătura cu Brașovul. Pe drumurile respective cu ramificațiile lor, au circulat în toate direcțiile carele cu mărfuri ale negustorilor moldoveni și străini, tot felul de călători, soli și de bună seamă trimiși ai Domnului și curieri. Aceste trasee au înlesnit desfășurarea comerțului, schimburile de mărfuri între diferi te așezări, contribuind la creșterea și prosperitatea orașelor. Baia, Siretul și Suceava, au ajuns în a doua jumătate a secolului al XV-lea însemnate centre de tranzitare a mărfurilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]