1,698 matches
-
nopți agitate, vise și reverii, în care trupul inanimat și frigid al lui D. era implicat în cele mai senzuale și complexe dispoziții erotice. Și Tanti Eugenia se abandona total acestor stări din ce în ce mai exacerbate și nestăvilite. Atât că ele erau curmate brusc de vizita ce-o făcea duminica părintelui-confesional. Oprobriul și tonul punitiv ce răzbătea prin vocea de bariton a părintelui, flagelarea conștiinței ei vinovate, biciuirea fiecărei fibre ce a participat simbolic la păcat aveau aerul s-o proiecteze din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
organic cum cădeau picăturile de ploaie pe podeaua autobuzului și atunci se trezea brusc, mergea la baie, se întorcea în pat și încerca să-și reia somnul. Eșua mereu în același gen de coșmaruri legate de recuperarea umbrelei, care îi curmau somnul brusc, ca și cum ea ar fi vrut o confirmare că visul ei manifest și inocent de copil ar putea fi aievea. Câteodată, trezirea se producea când ea era deja jos din autobuz și cineva se repezea cu umbrela spre ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ei răzbătu pînă la el odată cu zgomotul făcut de capacul veceului pe care îl trînti pentru că abia se mai putea ține. Fusese cît pe-aci să se scape pe ea în timpul coitului, dar se abținuse numai pentru a nu-i curma lui plăcerea. Îl dăduse de gol, de unde știa ea ce căuta el, de cînd îl ținea sub supraveghere, o fi oare și ea o turnătoare la fel ca Părințelul, Curistul, Tușica și Angelina, care la spartul petrecerii se prefăcuseră a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Imediat după ce a încetat focul general, soldații aflați în dispozitivele de apărare ale Aeroportului i-au încercuit pe supraviețuitorii în majoritate răniți și plini de sînge, și făcînd un ultim gest de mărinimie demn de niște adevărați eroi, le-au curmat pe loc suferința slobozindu-și în plin ultimele cartușe din încărcătoare. — Am sărit gardul, zise Dendé. — Ai sărit gardul, repetă Roja uitîndu-se pe pereți, și Sena? — A cedat psihic, zise Dendé, nici măcar să țină de volan n-a mai fost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Parcă v-aș cunoaște... Adică, o faci pe-a nebunul, nu? Omulețul era foarte determinat, părea să stea solid pe picioare și nu exista nici un dubiu că avea chef de harță. Ceva îl irită pe Ilarion și îl îndeamnă să curme discuția. Controlați-vă limbajul. Un sfat gratuit și deloc formal. Nu, zău! Ai prins curaj? Omulețul rînjește și, enervat la culme, ridică tonul astfel încît aproape că răcnește. Ilarion își dă seama că popenchiul din fața sa este capabil să scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
MACHIAVELLI Traducere de Lăcrămioara PETRESCU PRELUDIU Lui Machiavelli Într-o zi, mi-a sosit din Imola vestea unui dar: o spadă avînd gravată pe ea maxima lui Machiavelli: "Nu eu vorbe se păstrează statele." Faptul avu darul de a-mi curma ezitările și de a mă face, pe loc, să aleg subiectul pe care vi-l propun astăzi. Aș putea să-l formulez astfel: Comentariu din 1924 la Principele lui Machiavelli, la cartea pe care aș numi-o Vademecum al omului
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din spusele acesteia. Petru, „politicos”, reia aserțiunea fratelui său: „Oare șDomnulț să fi vorbit în taină unei femei fără ca noi să știm nimic?” Conflictul dintre Petru și Andrei, pe de o parte, și Maria Magdalena, pe de altă parte, este curmat de intervenția fermă, de adevărat gentleman, al lui Levi, care-i amintește lui Petru de irascibilitatea temperamentului său, tăindu-i-o scurt: „Dacă Mântuitorul a făcut-o vrednică șpe Maria Magdalenaț, cine ești tu ca să o tăgăduiești? Nu e nici o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
altul. Matei însă nu se oprește aici. Tocmai am vorbit despre pecete și destin. Destinul presupune un final, un punct terminus care-i conferă sens, care-l aureolează întru câtva. La Matei, pentru prima dată, Iuda apare pocăindu-se, apoi curmându-și singur viața. Fragmentul este puternic și sugestiv. Propun următoarea traducere, cât mai aproape de original: Atunci, văzând Iuda, cel care L-a predat, că a fost condamnat (katekrithe), fiind cuprins de îngrijorare/părându-i rău (metameletheis), le-a înapoiat (estrepsen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
balamalele-i ruginite. Adormi. Când deschise din nou ochii, el își dădu seama că nu mai ploua și prin ferestruica nu mai mare decât palma de deasupra lui zări luna, ivindu-se printre norii răzlețiți. Dar nu sfârșitul ploii îi curmase somnul. De dincolo de ușă se auzea limpede scârțâitul unor roți de căruță, așa că, fără să stea pe gânduri, Culae se repezi pe ușă afară. O căruță se vedea apropiindu-se încet pe drum, cu un felinar bălăngănindu-se între roți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mult noroc, și îi dădu de înțeles că o viitoare căsătorie a sa cu Felicia era în asentimentul ei. Dar când anume urma să aibă loc această căsătorie, ea îi lăsă pe ei singuri să hotărască. 7 Toamna anului 1956 curmă toropeala verii cu ploi reci și cu vânt aspru de la răsărit. La câteva zile de la începerea cursurilor, Victor avu sentimentul că atmosfera obișnuită din universitate era pe cale să se schimbe. În săli și pe coridoare studenții se adunau în grupuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
bine conservată. Fațada vestică pare o pictură ajurată decupată din vechi cărți sfinte. Brâul de sub cornișă este ornat cu mici icoane de email cu reflexe verzi, adevărate smaralde precum ochii celor două Ane și ai lui Dragoș. Un sunet grav curmă liniștea. Este urmat de o dezlănțuirea armonioasă de clinchete. Sunt clopotele bisericii care anunță terminarea serviciului divin. Sătenii încep să iasă doi câte doi pentru a se opri apoi în grupuri mici, în care cuvinte molcome par a pune la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
emoția care o stăpânește să nu fie vizibilă, și-a tras scaunul puțin mai în spate, dar în așa fel încât să vadă bine profilul și degetele pianistului. Închide ochii, inima a luat-o iar la galop. Sunetele cristaline care curmă liniștea așteptării sunt ca niște atingeri ușoare făcute de un spiriduș care pășește pe diamantele de gheață ale unei nesfârșite întinderi albe. La un moment dat, spiridușul începe să facă salturi și tumbe care încheagă o melodie de o armonie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vechile mele amintiri. Ziua a doua Aici, în camera asta, pe pridvorul cuptorului, am adus-o pe lume pe sora ta, pe Minodora. Deși pregătită sufletește pentru a primi această mărturisire, Dora simte că firul respirației e pe cale să se curme. Se străduiește să respire adânc și să nu întreabă nimic, iar Teodora își continuă povestirea de parcă ar fi spus niște cuvinte oarecare. Pentru Dora, epoeea Teodorei pare să se desfășoare pe un fundal violet, așa cum era veșmântul pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
zilei, ea doarme cu gura căscată, cu copilul alături, iar roiul de muște îi punctează obrazul și nasul în voie. Și așa vacile îmi înțarcă înainte de vreme și trebuie să le schimb după primul vițel. Deși îi aduc lemne gata curmate din pădure, în loc să le despice, ea arde ostrețele din gard. Cât despre temele fetițelor mai mari, nici pomeneală... încât învățătorii le etichetează drept prostuțele mazilului Zimbru, făcute la beție. Dar lasă-lasă că de la anu' le scot din cloaca asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fel și cu biserica... așa că pot să stau liniștit fără nicio sminteală... Deștept bărbat și bulibașa ista al nost! Șiret nevoie mare! El știa că ai noștri mai degrabă rămân fără cârciumă decât să se spele... și așa a mai curmat beția între țigani, cu toate că nici bani de băutură aproape că n-au... Pe acasă, dacă se mai bea ceva sfecleancă sau câte o bere de doi jumătate pentru doi... și cam atât... Asta-i toată băutura lor. * * * Voi să știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în familie, nu ca la moartea tatălui când a fost răpus de bâtele unor oameni călări care au apărut ca din senin pe plantația de la Golf ca să facă rânduială printre cei care au început să cârâie, ziceau. Șapte vieți au curmat nelegiuiții atunci, printre care și pe cea a tatălui acestei numeroase familii, care l-a bocit și l-a jeluit îndelung. În schimb, la moartea fetiței, nimeni nu a schițat nici măcar un gest de regret, fie el și cât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în răstimpul ce a urmat, totul revenise la starea inițială în viața mea. Devenisem din nou teribil de pustiu pe dinăuntru, fără reguli și rece ca gheața, căci începuse curând să dospească în mine aceeași veche...” Dintr-odată, însă, își curmă șirul gândurilor (care, probabil, ar mai fi continuat multă vreme, dacă vorbitorul nu sar fi simțit stânjenit de cineva) și, cu un gest repezit, mă fixă cu o privire învăpăiată, tăioasă și plină de venin, ce sfredelea mai crâncen chiar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
egoiste văd, în orice fac, un beneficiu personal. Privind din nou la carnetul cu însemnări, am văzut că mai erau doar câteva rânduri până la final, dar n-am mai citit; era fără niciun rost. Pentru mine, totul era limpede: invidia curmase o viață și condamnase, fără cruțare, pe o alta. M-am întors de unde luasem carnetul, m-am aplecat și l-am așezat întocmai în poziția în care îl găsisem mai devreme. Apoi, trăgând adânc aer în piept, m-am îndepărtat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de altul, de ajunsese acum să nu mai aibă pace cu propriile-i gânduri și numai la asta să stea și să cugete. Și ea chiar dorea, cu tot dinadinsul, să se liniștească, dar nu mai reușea deloc să-și curme zbuciumul și să și găsescă liniștea din interior. Ea nu mai era în stare să-și trateze propria viață în mod firesc, luând-o drept una cu totul normală, ca „o viață ca oricare alta”, și nimic mai mult. De
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pași înainte, dar mult prea greu îi era, se vede, căci căi de mii de ani treceau în tot atâtea clipe 1 pentru dânsa! Nu în fiecare zi îți este dat să oprești pe cineva de la gestul de a-și curma zilele - acesta-i adevărul! Totuși, într-un sfârșit, ea se deplasă mai spre Adriana și, abia găsindu-și vorbele, rosti vizibil marcată și transfigurată toată: - Doamne ferește, Adriana, mă sperii! Mi s-a încrețit pielea de pe mine și încă tremur, îți
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
al doilea război mondial). Motivul este acela că, după moartea tatălui sau a mamei, odrasla ar rămâne singură pe lume, ceea ce ar demonstra cruzime din partea părintelui! Mai mult, există chiar un nume pentru acele mame care se sinucid fără a curma în prealabil viața copiilor lor: ființă demonică (oni no yo na hito). În al doilea caz (fudaraku tokai), sinuciderea este generată de convingerile etico-religioase dominante ale unui individ sau ale unui grup social. După adoptarea budismului (mijlocul secolului al VI
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nu s-a gândit la asta? ci și sufletul, incapabil să șteargă tăietura sângerândă a acestei dualități. Nu trebuia să mă ridic, să strig, ca singură posesoare a adevărului numai eu capabilă să retez capul hâd al minciunii și să curm această înjosire a demnității umane, fie ea liber consimțită și consfințită prin zâmbet? Această imolare de sine, pe ce altar grotesc și nenumit? Sau poate că nu. Nu înțelegeam eu, nu înțelegeam nimic, era evident, și, de aici, revolta sisifică
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Percepeam prin ușa închisă o încordare nefirească. Momentul inevitabilului nu mai putea fi întârziat. A trebuit să ies, învinsă. Am ieșit, deci, cu capul plecat, în tăcerea pe care doar țipătul de uimire, ascuțit și firav, al lui Reiko, a curmat-o brusc. Reiko s-a repezit acum ea, stăpâna, gazda sub al cărei acoperiș nu putea fi tolerată o asemenea calamitate, pe ușa pe care mâna mea continua să o țină, timid, întredeschisă. Oricum, știam deja ce va urma. Iată
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de azi. Nutriționiștii s-ar revolta, pe bună dreptate, dacă ar citi umilele și neinspiratele mele rânduri, dar nu aceasta este miza. Viața este palpitantă și plină de surprize până când intervine un fenomen dizgrațios și tezist, moartea, ca s-o curme. În scurtul interval pe care îl are până în clipa în care dă cu piciorul la găleată (cum desemnează, plastic, englezii marea trecere), este bine, cred eu, ca omul să se bucure, să râdă, să spere din răsputeri. Cultura japoneză, cu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o nouă frumusețe și splendoare și să pună-n fiecare fir de iarbă și insectă pulsul vital al energiei divine. Omul, scânteie din Cugetarea supremă, a fost de la însăși crearea sa chinuit de enigma morții, care într-o clipă îi curmă toate năzuințele spre mai bine și pune barieră tuturor aspirațiunilor sale. După o-ndelungată intuiție, însă a mersului firii și a necurmatei sale prefaceri; din convingerea lăuntrică a rațiunii sale și a instinctului de viată, omul ajunse a nimici puterea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]