1,658 matches
-
lână. Alte costume au șurț din mătase cu două fețe, cu cusătură de mătase pe ea, cu franjuri și dantelă, iar bătrânele purtau și rochie de lână groasă, cu modele aplicate. Iarna se purtau pieptare de lână albă sau cu cusătură, iar cele pentru femei bătrâne erau de culoare neagră și mai simple. Costumele bărbătești sunt alcătuite din: colop cu bentiță aplicată cu motive florale făcute din mărgele, cu pană de struț (pom ornamental, veșnic verde) sau mușcată, cămașă albă, încrețită
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mai simple. Costumele bărbătești sunt alcătuite din: colop cu bentiță aplicată cu motive florale făcute din mărgele, cu pană de struț (pom ornamental, veșnic verde) sau mușcată, cămașă albă, încrețită la gât, la poale și la mânecă are broderie sau cusătură simplă de culoare galbenă sau cu dantelă, modelul de la poale este diferit de cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Actorii sunt de partea inimii trupului acestuia omenesc, prin natura funcției lor relaționare. De fapt, actorii sunt chiar inima, într-un sens, iar în altul sunt dublajul fiecărui om, repetarea în formă spirituală a oricărui fapt, fenomen, trăire omenească, așa cum cusătura unei carpete poate aduce în odaie o câmpie cu flori. Unul din pleiada de actori ai Teatrului de Revistă „Cnstantin Tănase” din București adună și e în stare să expună cu un inegalabil talent o câmpie cu cele mai diverse
NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ŞI ARTISTULUI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350091_a_351420]
-
Articolele Autorului CONDIȚIA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI MELE PERSONALE Știm cu toții că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu s-a născut într-o peșteră insalubră, în mijlocul animalelor și întreaga sa viață a fost sărac, neavând altceva decât o cămașă, și aceea fără cusături. „Coborâtor din împăratul David, Iisus nu s-a născut printre bogați, nici în case luxoase și în paturi așternute cu puf și purpură; ci în sărăcie, ca să cheme la ospățul împărătesc pe toți cei umiliți, săraci și nebăgați în seamă
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
taraba Școlii Populare de Artă de la Nucșoara pot fi admirate sculpturi în lemn și pirogravură reprezentând lalele, linguri, furculițe, furcă de tors și personaje religioase: Maica Domnului și Iisus Hristos. Elevi de la Grupul Școlar Forestier Rucăr încearcă să își vândă cusăturile pe etamină: trăistuțe, semne de carte, lalele, cât și Tricolorul și șervete țesute în război. Fluierașii, membri ai Secției de Artă a Școlii din localitatea Jugur, comuna Poenari, județul Argeș, și-au arătat măiestria de a sculpta fluiere și de
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
pălăria mea, șezi frumos! am cîștigat de cînd mă știu un ochi mai plîns un șold mai durduliu certată consecvent cu simetria (pe toate le rezolvă pălăria!) viața cu două luni mai devreme ușa cam des deschisă la poeme o cusătură pe rotulă în fața evidenței o cagulă acum îmi tivesc pălăria cu aur o-mpodobesc cu os de brontozaur pană de vulpe-i atașez, discret să nu se vadă pana de poet încerc din răsputeri s-o-nvăț sanscrită ea-mi
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
C-o fi sau nu, e tot aceea Cum s-a mai scris și s-o mai scrie: Capcana-n care cad aceia Care bat cuie la sicrie Ai mai făcut o încercre Ești mai bogat cu un eșec O cusătură, un refec, La ultima încarcerare Și iarăși plouă cu-ntrebări Pe orizontul nostru trist Închide ochii: ascultă Liszt De la un altfel de serbări Un cer adânc în ochi de iezer Enigme-nchise-n câte-o sagă Averea ta într-o
PRAXISM de ION UNTARU în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365736_a_367065]
-
II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O căsuță din chirpici în forma literei L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile de la intrările de afară obligatoriu cu pânză
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
școli. La congresele de la Roma, Lemberg sau Budapesta și la expozițiile la care a fost prezentă punea întotdeauna la loc de cinste specificul rucărean. Discipolele ei au fost adevărate artizane în domeniu, făcând cunoscute lumii frumusețea tainică și policromatică a cusăturilor populare din Rucăr și din Muscel. A fost și colaboratoare valoroasă la revista "Albina". Virginia Arișanu - Smărăndescu (1913-2006 ) Profesoară născută la Rucăr în anul 1913 în familia Arișanu. Clasele primare le-a absolvit la Rucăr iar cele secundare la București
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
Arișanu - Smărăndescu (1913-2006 ) Profesoară născută la Rucăr în anul 1913 în familia Arișanu. Clasele primare le-a absolvit la Rucăr iar cele secundare la București, unde a obținut și gradul I ca profesoară la Liceul "Gheorghe Lazăr". Este autoarea albumului "Cusături populare românești", publicat la Editura Tehnică din București în anul 1978. Acesta cuprinde modele inedite de ii, fote și costume bărbătești. Ulterior l-a reeditat și a tipărit un altul la aceeași editură. Gheorghe Pârnuță (1915-2009) Profesor doctor universitar, născut
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
fiindcă-mi dai posibilitatea să-mi spun un ultim gand de tristețe amară în suflet, auzind că județul Botoșani, nu este trecut pe lista județelor în care să existe turism, case meoriale, multe obiective istorice sau tradiție populară autentică ( folclor, cusături și țesătiri, împletituri și ceramică ). În documentele lor, marii cronicari, scriu despre Botoșani, existând de prin secolul XIV. Mărturie stau bisericile Sf.ierarh Nicolae -Popăuți, și Sf. Hicolae din Dorohoi - ctitorii ale Voievodului Ștefan cel Mare. Sfintele Mănăstiri Agafton și
GOOGLE PENTRU ENESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352162_a_353491]
-
împrejur la șatesprezece dintre piese, iar cincisprezece dintre acestea prezintă rânduleț pe lângă altiță, uneori mai lat, alteori mai îngust.(P1265, P2723, P2786, P1273, P1189, P1134, P1261, P1384, P1182, P1171, P1248, P227, P1257). Ca element decorativ se mai întâlnește adesea, utilizarea cusăturilor principale în cheiță colorată (P1219, P230, P1265, P2723, P1273, P226, P1189, P1261, P1257, P1266) a festonului pe marginea mânecii, (P1219, P230, P1325, 1265, P1134, P1384) și a cusăturii ciupag, cusătură peste crețuri mai rar .( P226, P1266) Din punct de vedere
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
P1171, P1248, P227, P1257). Ca element decorativ se mai întâlnește adesea, utilizarea cusăturilor principale în cheiță colorată (P1219, P230, P1265, P2723, P1273, P226, P1189, P1261, P1257, P1266) a festonului pe marginea mânecii, (P1219, P230, P1325, 1265, P1134, P1384) și a cusăturii ciupag, cusătură peste crețuri mai rar .( P226, P1266) Din punct de vedere cromatic cele mai multe sunt monocrome negru, maro, grena. Cele cu decor negru, după părerea noastră fiind mai vechi sau în unele cazuri urmând o linie bătrânească, în sens de
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
P227, P1257). Ca element decorativ se mai întâlnește adesea, utilizarea cusăturilor principale în cheiță colorată (P1219, P230, P1265, P2723, P1273, P226, P1189, P1261, P1257, P1266) a festonului pe marginea mânecii, (P1219, P230, P1325, 1265, P1134, P1384) și a cusăturii ciupag, cusătură peste crețuri mai rar .( P226, P1266) Din punct de vedere cromatic cele mai multe sunt monocrome negru, maro, grena. Cele cu decor negru, după părerea noastră fiind mai vechi sau în unele cazuri urmând o linie bătrânească, în sens de tradițional. Cromatica
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
fiind prinsă de bucata mânecii cu râuri(P.1169). O altă observație pe care o putem face la unele ciupagele cu încreț din această zonă, ca și la unele din alte zone, este că după ce acesta a devenit dintr-o cusătură utilitară una cu un caracter strict estetic, reprezentată de o fâșie transversală pe mânecă, lucrată într-un punct special numit pe dos, preponderent cu motive geometrice romboidale, la o piesă dăsim o abatere de la această regulă ciupagul, P1265, care adaptează
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
în vrej, brodare pe fire trase. În colecția de ciupage de la Balta, de asemenea există și exemplare care poartă o caracteristică identificată de Elena Secoșan pentru cămășile femeiești bătrînești de Mehedinți în general și anume despicătura pe mijlocul pieptului, fără cusătură,.(P1169, P2786), amploarea mânecilor (P2786).6 Tehnica alesului în război, practicată și în trecut, se valorifica în perioada 1970-1980 în frumoase cămăși alese în cocleți, specifice zonei de munte 7, după cum arăta și E. Secoșan. Astfel și în arealul așezărilor
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
Îmi vine minte cazul unui poet talentat cu adevărat, care a început și el să se grăbească. Poezia este o decantare a trăirilor din sufletul poetului. Poezia este emoție, nu un discurs inteligent despre orice îi trece cuiva prin minte. Cusătura cu ață albă sare în ochi de departe. Poetul despre care vorbesc a început să tragă la poezii pe bandă rulantă. Am încercat odată să-i arăt că, pe lîngă metaforele lui sublime, și-a încărcat poezia și cu mult
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
deț după deț de jinars d'ăl rău dar era mult prea amărât ca băutura să se lege, ca muierea cea stricată, de el. A pornit caii la trap voios, dar glodul devenea din ce în ce mai vârtos, animalele osteneau, hamul pârâia în cusături și se lăsa și întunericul, smoală, peste ei. Nu-și mai amintea, când ne povestea, cum a nimerit în cel șanț. Cum roțile se învârteau singure în osiile care scrâșneau, se rupeau. A dat cu biciul în caii lui ‘ăi
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
de copii pe lângă școala din Rucăr. În perioada anilor 1938-1941, pe lângă școala din Rucăr s-a înființat și a funcționat și un centru permanent de gospodărie prevăzut cu trei cadre didactice. Se urmărea ca prin lucru de mână, în special cusături și gherghefe să se mențină și să se perpetueze deprinderea de a lucra aici cusături naționale și covoare cu specific local. Este de reținut că mai înainte, între 1927-1933, Aurelia Simionescu înființase la Rucăr un centru de gospodărie rurală și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
a înființat și a funcționat și un centru permanent de gospodărie prevăzut cu trei cadre didactice. Se urmărea ca prin lucru de mână, în special cusături și gherghefe să se mențină și să se perpetueze deprinderea de a lucra aici cusături naționale și covoare cu specific local. Este de reținut că mai înainte, între 1927-1933, Aurelia Simionescu înființase la Rucăr un centru de gospodărie rurală și un atelier de țesut covoare, conduse pe rând de Filofteia Simionescu-Bălăceanu și Ecaterina Simionescu-Popescu. Absolventele
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
o grijă sacră. Costumele de femei sunt alcătuite din: batic, cămașă din pânză sau din marchizet (pânză foarte subțire asemănătoare cu borangicul), încrețeală (dantelă lucrată din ață cu croșeta) cu canaci (șnuruleț cu ciucuri care se pot strânge la gât). Cusăturile de pe cămașă formează un joc de linii și contraste cromatice. Partea de sus a cusăturii de pe mânecă se numește altiță și este dispusă vertical, pe fond negru umplut cu mătase în două nuanțe: maro închis și maro deschis și are
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
marchizet (pânză foarte subțire asemănătoare cu borangicul), încrețeală (dantelă lucrată din ață cu croșeta) cu canaci (șnuruleț cu ciucuri care se pot strânge la gât). Cusăturile de pe cămașă formează un joc de linii și contraste cromatice. Partea de sus a cusăturii de pe mânecă se numește altiță și este dispusă vertical, pe fond negru umplut cu mătase în două nuanțe: maro închis și maro deschis și are aplicate mărgele. Partea de jos a cusăturii este cu rânduri de culoare neagră și maro
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
linii și contraste cromatice. Partea de sus a cusăturii de pe mânecă se numește altiță și este dispusă vertical, pe fond negru umplut cu mătase în două nuanțe: maro închis și maro deschis și are aplicate mărgele. Partea de jos a cusăturii este cu rânduri de culoare neagră și maro și cu umbreajă (rânduri de flori geometrizate) în culori deschise, alb, galben, crem). Pe piept sunt cusute rânduri cu umbreajă și pe spate rânduri fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
sub forma unei bentițe înalte) pe care se află flori negeometrizate, cusute cu mătase care nu se decolorează, cu nuanțe de maro și frunzele cu nuanță de verde și mov. Cămașa despicată un pic la gât are pe piept batuceală (cusătură identică sau asemănătoare cu cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
doamnei Paraschiva Țăran se află și fețe de masă, ștergare pentru coșul cu care se merge la biserică și pentru mort, lucrate pe etamină, lăicere (covoare) țesute în război pe fond negru cu trandafiri mari, mai ales de culoare roșie. Cusăturile de pe ștergare sunt simbolice. Pe ștergarul pe care se pun bucatele cu care se merge la Înviere sunt cusute masa, potirul pentru împărtășanie, flori în culori vii, este scris „Hristos a înviat”!. Pe ștergarele pentru mort cusăturile sunt realizate cu
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]