680 matches
-
vârsta noastră și esperiența ce dă vârsta (vorbă să fie) nu ne permit elanurile sublime cari fac eroismul junimii, eroismul nostru este sângele rece; sângele rece nu este nepăsarea, el este resemnațiunea conștiinței de a nu recula înaintea nici unui sacrificiu.... Cutează! cutează, cutează fiu al lui Friderich cel Mare, al lui Ștefan cel Mare și al lui Mihai Viteazul... Europa, împreună cu noi, cu venerațiune și cu amoare va saluta în Măria Ta pe marele rege al României. Din literă în literă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastră și esperiența ce dă vârsta (vorbă să fie) nu ne permit elanurile sublime cari fac eroismul junimii, eroismul nostru este sângele rece; sângele rece nu este nepăsarea, el este resemnațiunea conștiinței de a nu recula înaintea nici unui sacrificiu.... Cutează! cutează, cutează fiu al lui Friderich cel Mare, al lui Ștefan cel Mare și al lui Mihai Viteazul... Europa, împreună cu noi, cu venerațiune și cu amoare va saluta în Măria Ta pe marele rege al României. Din literă în literă stau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și esperiența ce dă vârsta (vorbă să fie) nu ne permit elanurile sublime cari fac eroismul junimii, eroismul nostru este sângele rece; sângele rece nu este nepăsarea, el este resemnațiunea conștiinței de a nu recula înaintea nici unui sacrificiu.... Cutează! cutează, cutează fiu al lui Friderich cel Mare, al lui Ștefan cel Mare și al lui Mihai Viteazul... Europa, împreună cu noi, cu venerațiune și cu amoare va saluta în Măria Ta pe marele rege al României. Din literă în literă stau lucrurile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partide din alte țări, fără a-și da seamă că aceste numiri n-au în România aceeași rațiune de a fi. Aiurea ele se reazimă pe tradițiuni. La noi nu sânt nici pretendenți de tron (și dacă sânt nici nu cutează a-și afișa pretențiile lor, pentru c-ar fi ridicoli înaintea opiniei publice), nici particulariști, nici clericali, nici republicani convinși, nici retrograzi înăspriți. Prin urmare deosebirile însemnate și bine definite cari există între partizile altor țări aici se spălăcesc și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
statului francez și de-a readuce instituțiuni din domeniul trecutului, sânt într-un chip oarecare reacționare. Dar ce voiește dreapta la noi? Avem vrun candidat de domnie, voim măcar reintroducerea Reglementului Organic? Până și copiii știu că asemenea imputări nu cutează nimeni a ni le face, nici adversarii noștri politici. Știind însă aceștia că termenul "reacționar" e odios în unele părți ale Europei, fac sport cu această poreclă, atribuind-o nouă. Daca noi zicem despre liberali că sânt radicali, avem dovezi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regulat mandatele si dobânzile datoriei publice, a ridicat creditul țării de la 21, 18 și 15 la sută, cum era sub ministerele liberale din '66, '67 și '68, la 7 și jum. la sută, cota de emisiune a rentei. Cum dar cutează "Romînul" a spune că guvernul conservator împrumuta cu 11 și 12 la sută, când cel din urmă împrumut făcut de acel minister a fost cu 7 și jum. la sută? Dar astăzi renta, de la 65, s-a urcat la 75
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dată s-au aflat destui pretinși români care să facă toate prestațiunile de cărătură și altele mai grele și mai ruinătoare decum au fost vreodinioară. Să vorbim - precum face însuși d. C. A. Rosetti - de acuzarea ce chiar astăzi opozițiunea cutează a face. D. Ioan Brătianu a cedat Rusiei la Livadia reîncorporarea Basarabiei. D. C. A. Rosetti o numește o acuzare atât de ridicolă încît ea singură desconsideră și sfărâmă cu totul pe cei cari desprețuiesc atât națiunea prin îndrăzneala lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe d. V. Boerescu, principalul austro-maghiar din fostul guvern conservator, nu ne-am mira să ne vedem acuzați că am împărtăși simpatiile d-lui Nicolae Crețulescu, un recent coleg al d-lui Brătianu, cunoscut prin broșura sa asupra Basarabiei. "Romînul" cutează chiar a spune că " Timpul" stă în relațiuni cu "Le Nord", cu organul cancelariei rusești, deși ziarul guvernamental știe bine că, foarte blând vorbind, această acuzare gratuită e cel puțin o infamie. Față cu cititorul nostru n-avem într-adevăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
război. Despre opiniile bandei sîntem lămuriți; rămâne cestiunea dacă diplomația noastră face ceva pentru a provoca aceste sentimente de bună vecinătate, dacă se silește a demonstra așa-numitelor cabinete din Cetinie, București, Belgrad și Sofia însemnătatea monarhiei ori dacă haita cutează a ieși la maidan pentru că diplomația noastră nu-i arată biciul!! {EminescuOpXI 369} Despre călătoria prințului Bulgariei la Belgrad foaia din Pesta zice că între motive se poate cita și scârba de-a asista la grijirea și măturarea palatului din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi împărtășită, pe tăcute măcar, de d. ministru de război, generalul Slăniceanu și de Coroană. Când sânt la mijloc personaje atât de înalte, c-un rol atât de esențial în viața statului, se-nțelege că o biată gazetă mai nu cutează a avea o opinie a ei proprie, ci cată din contra să se închine înaintea înțelepciunii și tăriei care ne guvernează. Noua teorie a fidelității cătră suveran care reiese din acest fapt poate că nu e cu totul ademenitoare pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atentat asupra ministrului prezident. Iată însă ce scria "Romînul" de la 15 ianuarie 1876 asupra acestui atentat: Oricât de reprobabil este faptul, dacă vreodată cuvintele ale tale dintru ale tale și-au găsit o exact aplicare este acum, la adresa primului-ministru. Cum cutează "Monitorul" a spune că acest funcționar a delapidat când delapidatorul n-a fost dat judecății, astfel ca să nu mai aibă cuvânt de-a cere slujba, nici îndrăzneală de-a mai călca pragul primului-ministru? Deci ale tale dintru ale tale. D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
CRĂCIUN, în vârstă de 68 de ani, agricultor, domiciliat în comuna Măldeni, necunoscut cu antecedente politice, afirmă că ceea ce se întâmplă în Cehoslovacia este o poruncă dumnezeiască, că se apropie sfârșitul lumii și că se împlinesc cei 2.000 ani. Cută C. Marin, din comuna Măldăeni, în vârsta de 62 ani, membru P.N.L., s-a exprimat vulgar la adresa poporului sovietic, deoarece din cauza lui va începe un nou război, că rușii spun că iubesc pacea și vor ca toate popoarele să fie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și tu că Vala? astfel te-azvîrl afară! Nepăsătoarea fericire a femeii, a slăbiciunii sine îngăduitoare, 115 Pasivul trîndav somn, enormă noapte și întunecime-a Morții Se înălța-vor oare ca să-și dea legile virtuții-active a bărbatului? Fărîma ne-nsemnată care cutezi să-mi fii pereche, Pasivitatea ta, legile supunerii și-ale fățărniciei tale Sînt groază mea. De ce ai luat chipul acela limpede? 120 De unde ți-este dată puterea-aceasta? Cîndva erai în sînu-mi Leneș curent de-ntunecoase113 ape; la țărmul lor cel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rărunchi". Așa începu el să facă din aur și argint și fier 230 Și-aramă, vaste instrumente de măsurat noianul 173 și de fixat Totul într-alta lume mai potrivită de voința-i Să asculte, în care nimenea să nu cuteze voința-i s-o afrunte, fiind el însuși Rege Peste Totul, și-n care viitoru-ntreg să fie ferecat în vastu-i174 lanț. Științele fost-au fixate și Vîrtejurile lucrarea-și începură 235 Asupra tuturor fiilor oamenilor, si toate sufletele omenești, înspăimîntate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de fier, în urma astfel răsunătoarele-i cuvinte se-auziră: "Chip de groază, de unde ești? de unde-i locul ăsta jalnic? 45 De unde sălbaticele focuri, daca nu din tine? Nu văd vreo altă vietate În Hău-acesta tot. Și nici o altă vietate Nu cutează năprasnica-ți mînie s-o îndure. Aicea zăvorit îți risipești plin de durere Substanță vieții-n aste focuri ce se revarsă iar și iar În jurul tău, precum o ploaie mare uneori, si alteori precum o stîncă 50 De suferințe vii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și-ale vieții; fiindcă-așa cum e Persoană, deopotrivă viața sa e rînduita. Lasă-l pe Lúvah să răcnească în sumbrele străfunduri, chiar pîn' la Mistuire, Căci dacă nu-i hrănești mînia, se potoli-va-n pace. Dar daca încăpățînat cutezi aspra-mi porunca s-o refuzi, 145 Îți lua-voi sceptrul și coroană, și-mi rîndui-voi toate mădularele Cu aprigă asprime, si in nedeslușire te-arunca-voi, Unde nimic nu viețuiește 312, să rătăcești acolo; și dacă ostenit te-ntorci, Plîngînd la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-namorat de lumina ochilor tăi albaștri a devenit albastru; soarele e puntul revoluționar care n-a vrut să devie albastru, din cauza [aceasta] e-n veci alungat de ceruri și trebuie să fugă-n perpetuu. Noaptea, când închizi ochii tăi, lumea cutează a te uita și începe a-și ivi în stele coloarea ei primitivă - dar n-are timp să-și esecute planul ingrati[tu]dinei sale, căci, când îi deschizi, recade iar răpită în estazul contemplațiunii sale și, în furia sa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i) ARH[IEREUL] Lovește! RĂZVAN (scapă fierul din mînă) ARH[IEREUL] Vedeți, boieri, nelegiuirea pe tronul Moldovei, Vodă strângând în brațe p-o țiitoare care a omorît-o pe fiica lui... Da, ai omorît-o, spune că nu, spune că nu daca cutezi. ROX[ANDA] Nu crede. III. GLASURI FĂRĂ INTERLOCUITOR A. GLASUL LUl TOMA NOUR 1 2255 Și eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om. 2 2254 Minunați * ginii ai pământului cari Iuciți în fier, cari pâlpâiți [în] flăcări
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de-ai ști, ce-ai folosit? Numele [mi-e] Chalkidias și n-am fost decât păstor În Tessalia. (s-aruncă pe patul de repaos) LAIS Prea bine, nu-i nimic înjositor. PSAMIS Când stăpînu-tău e față cum se poate să cutezi Cu atâta îndrăzneală înaintea lui să șezi? Scoală-te de-acolo! CHALKIDIAS (culcîndu-se) Dragă, mai târziu, abia desară Voi fi sclavul tău. BOMILKAR Pe Joe, de-o îndrăzneală foarte rară E nemernicul acesta. CHALKIDIAS (liniștit și leneș) Dar nemernicul îți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
respingă el atâtea frumuseți? LAIS (încet) Am să-ți spun ceva. BOMILKAR Chalkidias, fii așa de bun și du-te, Căci am de vorbit cu Lais tainic câteva minute. {EminescuOpVIII 465} CHALKIDIAS Eu mă mir cum n-ai rușine de cutezi a-mi da porunci, Nu sunt încă sclav la tine, mai așteaptă pîn-atunci. BOMILKAR Uite iar se întărîtă craterul să verse foc. Liniștește-te, eu numai te-am rugat a-mi face loc, Daca nu preferi ca Lais să se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
espunerea principiilor sistematice cari dovedindu-se odată [că] trebuie să fie așa cum se statuează și nu altfel, servesc pentru a deduce din ele toate regulele disciplinare și praxa artei precum și negațiunea a ce e rău în (arte) ea. PREVORBIRE Cine cutează a face o încercare (primă) întîie spre a ridica o activitate din regiunea atitudinei sale instinctive, a observațiunilor (de pe ici de pe colea) presărate și a scrutațiunilor risipite în cugetări, cine cutează zic a o concepe ca un întreg organic, îi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a ce e rău în (arte) ea. PREVORBIRE Cine cutează a face o încercare (primă) întîie spre a ridica o activitate din regiunea atitudinei sale instinctive, a observațiunilor (de pe ici de pe colea) presărate și a scrutațiunilor risipite în cugetări, cine cutează zic a o concepe ca un întreg organic, îi e permis cel puțin de-a-și promite o primire favorabilă din partea acelora cari esersă acea activitate (profesiune). Maestrul în arte vede în țesătura legilor cari le reprezintă știința în coeziunea sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu cât mai puțin face o arte de condițiune necesară a aparițiunei sale stăpânirea materiei printr-o măsură (Maas) oarecare de abilitate cu atât mai mult se grămădesc în domeniul ei (stîngăcia) husilagiul* totală și insolența în esecuțiune. Cine nu cutează d-a ieși în ziua de azi la lumină d. e. cu poezii lirice cari nu-s făcute doară pentru plăcerea sa proprie sau pentru urechea indulgentă a unor amici răbdători, ci se adresă lumei întregi sub pretențiunea de a-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la cari trebuie câștigarea și manipularea (Bewaeltigung) unui material avut. Aci colportează el cu unele figuri retorice stătut[e], amestecate într-un jargon cari se câștigă așa de ieften și cari se pun în circulațiune atât de fără osteneală. Cum cutează cineva în artea dramatică să se apuce de lucru fără cultură (preliminară) prealabilă și fără tecnică, sprijinit numai pe un vioi instinct de imitațiune, și cum își espune lucrul său sub ochii lumei, tot așa e și critica teatrală singura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să intre toate minuțiozitățile în dreptul lor. Prin asta însă reprezintarea se-nclină de sine înspre adevărul individual. A doua direcțiune își are însă și ea greutățile ei proprii. Fiindcă artistul aicea elaborează întregul pîn-în năuntrul minuțiozităților sale și fiindcă nu cutează a se abandona inspirărilor momentului, de-aceea cade adeseori în pericolul de-a nu {EminescuOpXIV 275} reda în momentele cele mari, în puntele cardinale (Wendepunkt), cum am zice, priveliștea deplină a vieței nemijlocite, asemenea celor ce reprezintă direcțiunea prima, cad
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]