682 matches
-
lucrării de față și, mai mult decât atât, unii trăiesc încă în Statele Unite. La prima vedere se prea poate să avem iluzia greșită a unei înșiruiri de relatări rebele aparținând unui personaj inedit, acest nea Mitică plin de surprize, prototipul cutezătorului neinhibat de explorarea necunoscutului și al autodidactului, avid de cunoaștere, încrezător în forța sa fizică dar mai ales în tăria psihică de a depăși obstacolele care îi barează vizibil drumul spre împlinire. În realitate însă, Octavian Curpaș, neobositul jurnalist de
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
trist, dar nici atunci nu ne plictisim, chiar dacă nu avem internet. Avem patefonul cu o singură placă: Non, je ne regrette rien”, avem radioul cu tranzistori, avem și tv-ul alb-negru... sau ne imaginăm fântânile arteziene și privim curcubeul, răsfoim Almanahul Cutezătorii... Tot înainte!, spunem baliverne și râdem cu gura plină cu dulceață de cireșe amare, bem apă rece și ne ștergem cu dosul palmei... Adormim fericiți. Covorul fermecat ne acoperă. Fire verzi se împletesc deasupra. Florile se apleacă. Păsările încep să
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
tot așa de măreț în vițiu ca și în virtute”. Pantazi este și el de viță nobilă: „sunt grec, și nobil, mediteranian; cei mai vechi străbuni ce-mi cunosc erau, în suta a șaptesprezecea tâlhari de apă, oameni liberi și cutezători, vânturând după pradă mările în lung și-n lat, de la Iaffa la Baleare, de la Ragusa la Tripoli. Pirgu este însă fundamental deosebit de cei doi. El este „lichea fără seamăn și fără pereche”, „soitar obraznic” , are „ suflet de hingher și de
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
spre case, mă gândeam că acolo îi așteaptă o soție împreună cu copii lor pentru a cina și a se bucura la sfârșitul acelei zile împreună. De asemenea urmăream copii zglobii ce alergau și se jucau prin acel cartier, și adolescenții cutezători ce începeau să descopere viața. Din locul unde eu locuiam străbătând acele străzi cam după douăzeci și cinci de minute de mers ieșeam afară din oraș, unde pe partea stângă se întindea o pădure de plopi pe care îmi plăcea să o
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
la Neptun, aglomerație, mulți turiști români de parcă erai pe litoralul românesc, corpuri tinere expuse la soare în bikini cât mai sumari, însă lipsea savoarea litoralului românesc și anume topless-ul. Cel puțin în zona lor de vizibilitate, nu au descoperit nicio cutezătoare. Dalia a gustat din sucul de fructe și a pornit spre apă. Dorea să vadă cum este apa mării în Bulgaria. A intrat cu picioarele până pe la glezne, ținându-și sandalele într-o mână. Pescarii cu lotcile lor ascuțite erau
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
furișând priviri peste umăr spre jocul de neînțeles al umbrelor peșterii, dar neînstare să atragă atenția și celorlalți asupra temerilor sale. Doar Patriarhul și Doc îi țineau isonul prin gesturi așijderea, în răstimpuri. Înfrigurați și înfricoșați, versiunile întinerite ale camarazilor cutezători porniră în șir de-a lungul apei clipocitoare. În aceeași ordine în care își începuseră urcușul pe munte, dar într-o liniște desăvârșită. Doar Miramoț se-ncumetă să spargă tăcerea la un moment dat: -Visatul palat de cleștar din pruncie
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
deci, mai în putere. Aceștia, adevărați cerberi, stăteau așezați de-o parte și de-alta a intrării pe câte un scăunel. El citea un tabloid, ea făcea un joc pe mobil. Nici nu-l văzură, nici nu-l auziră pe cutezător. Odată ajuns în dreptul celor doi niznai, tinerelul se poticni și dădu cu fruntea de geamul ușii. Năucit de izbitură, pică bolborosind ceva de ne-nțeles cuiva pe moment, seniorii fiind prea încântați de strategia cu lița de nylon care unise
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
s-au ridicat În bezna nopții și a fricii, fără a mai putea cerceta Lumina, care e mai presus de noi, de omul cel însetat. Fiindcă dorul tău se răspândește, fără ca tu să poți căuta. Deși prin gândul treaz și cutezător eu mereu am vegheat, Să-ți fie bine, chiar dacă inima îmi era plină de suspine. Viața te-a învățat, când mă cauți, Să simți aceea putere care te petrece La hotarul lumii ce nu mai trece, Iar această lume plină
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
conveniențele, se interpun între tron și popor comit un act anticonstituțional, prejudițiabil intereselor țării, prejudițiabil prestigiului Coroanei. Când fapte de asemenea natură se tolerează la noi fără a fi imediat reprimate ele servă ca un premiu de încurajare pentru acei cutezători cari, în disprețul sentimentelor țării, nu se dau îndărăt dinaintea niciunui mijloc pentru a se sui sau a se manține la putere. {EminescuOpXI 98} Succesul, ziceți d-voastră? Apoi succes au avut partidul tory în Anglia. A pus pe fruntea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-ar atârna de ei întru nimic mărturisim că cu milă am vorbi de dânșii. Ce sânt de vină că i-a făcut Dumnezeu cum i-a făcut, așa de târzii la înțelegere, așa de nerecunoscători de sineși, așa de cutezători chiar, căci desigur e o estremă cutezare din partea unui d. Giani sau Gheorghian de-a se crede capabili să fie miniștri în orice țară din lume, fie chiar aceea a zulușilor, necum în România, într-o țară de oameni c-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar fi numai un fel de meșteșugire inventată pentru a scăpa de încurcătură. Caracterul moral al d-lui Gladstone este destul de cunoscut și de stimat pentru ca să-și poată cineva permite o așa insinuare. Voim numai să arătăm că, oricât de cutezătoare ar părea, inițiativa luată de acest bărbat de stat nu este așa de compromițătoare și că ideile pe cari el pare a le pune în lucrare cu atâta energie ca o sistemă raționată cu îngrijire și coaptă îndelung s-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au fost singurele cari s-au alarmat de întinderea pretențiilor austriace și de consecuențele cari ar putea decurge din ele; Franța, România și Turcia au împărtășit surprinderea lor și au refuzat, până la un nou ordin, de-a sancționa o politică cutezătoare, care demasca deodată toate bateriile ei. Dunărea e o-mbucătură mare. Politica tradițională a puterilor occidentale consistase pîn-acum întru a înlesni dezvoltarea, a păzi neatârnarea micelor state dunărene, nu însă a da mâna la absorbirea lor. În adevăr, se plătea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui nobil francez, este primit de doamna casei, care-i declară: "Fiindcă ești englez și în țara ta obișnuiești să săruți toate doamnele și domnițele, fără să încapă supărare, deși în acest regat nu e la fel, voi fi destul de cutezătoare pentru a te săruta și la fel vor face toate duducile mele". Și cîte altele, evident mult mai importante, în această carte, scrisă parcă să irite apetitul campionilor de-acum ai unei Europe fără granițe! Cît de dureros e prețul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Apoi țîșnea în Hăul nopții și ale sale îndrăznețe mădulare 185 Prin fulgere, tunete, cutremure și izbituri, focuri, puhoaie, Căderea-n jos i-o stăvileau, trudea-mpotriva viitorului, Creînd Vîrtejuri multe, fixînd multe Științe în adînc 169, Si de acolo cutezătoare mădularele și le-aruncă în vastul neștiut, Iute, iute din Haos în haos, din neant în neant, nemăsurata cale170. 190 Fiindcă-atunci cînd ajungea-ntr-un loc unde-un Vîrtej lucrarea-și înceta, Nici jos, nici sus nu rămînea 171, atunci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acolo unde nu creștea nici un copac, nici nu curgea vreun rîu, 285 Nici om, și nici jivina nu erau, nici tîrîtoare, nici soare, nici nouri și nici stea; Și totuși el, cu globul sau de foc imens în mînă să cutezătoare, Nainte se purta prin văile Înfricoșate, urcînd și coborînd, Peste măsură istovit, sau cuteza să se avînte în zbor greu peste întunecoase crăpături, Ori în prăpăstii-ntunecoase, sau cu durere și-uriașă cazna suí 290 Pîn' ce văzu lumea lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
V, 238-39). 232 Cartea a II-a (p. 68): "Le stau alături Orcus și cu Hades,/ Demogorgon, cu numele-i temut,/ Rumoarea, Întîmplarea și Tumultul,/ Învălmășeala, încîlcita foarte,/ Discordia cu mii de felurite,/ Cumplite guri... Satan, de-a dreptul, însă,/ Cutezător, pe Haos îl întreabă: [...]." 233 Aceste lanțuri înfășoară centrul Pămîntului vezi Vala, V, 168. 234 Vala, ÎI, 423-424. 235 Cf. Theofil Simenschy, Gramatică limbii sanscrite, 1959, p. 56. 236 Klaus Mylius, Wörterbuch Sanskrit-Deutsch, p. 59. Similar, sanscritul áha (mai ales
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și tobe,/ Nu-și auzeau copiii cînd, prin foc,/ treceau la idolul necruțător./ Pe el îl adorară amoniții-n/ Rabbà și pe cîmpia ei jilava,/ Și-n Argob și-n Basan, pînă în undă/ Cea mai îndepărtată-a lui Arnon./ Cutezătoarea lui vecinătate/ Nemulțumindu-l, prin înșelăciune,/ Chiar pe preaînțeleptul Solomon/ L-a ispitit un templu să-i dureze/ În fața templului lui Dumnezeu,/ Pe muntele rușinii, închinîndu-și/ Pădure sacră-n valea lui Hinon,/ Gheena neagră și Tophet chemată/ De-aici, avînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în „Iașul nou”, și în volum, cu Neliniște în detașament, în 1956. Devine redactor la Studioul de Filme București (1951-1956), apoi la Editura Tineretului (1956), la Televiziune (1957-1960) și la „Scânteia pionierului”; redactor-șef (1967-1980) și redactor (1980-1990) la revista „Cutezătorii”. Colaborează la „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Tânărul scriitor”, „Viața românească”, „Luceafărul” ș.a. Adevăratul său debut editorial este însă romanul Seri albastre (1960; reeditat, adăugându-i-se un nou volum, în 1964 și apoi în 1968, 1985), marele său succes, tradus în
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
lui Dumnezeu, spurcându-se prin ucideri de oameni și alte blestemății de-ale lor, lăudându-se că vor supune jugului lor pe toți și mai ales pe creștini" (DIR C, sec. XI, XII și XIII, vol. I, p. 323). Foarte cutezători, mongolii au încercat, sub conducerea lui Kadan, să-l captureze pe rege, atacând Zagrebul, însă acesta s-a refugiat pe o insulă de pe coasta Adriaticii și ei au renunțat, neavând flotă. Dar este un fapt că, în acel moment, regatul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de a se converti la creștinism. Reușitele lumii catolice în spațiul cuman, rus apusean și baltic, la începutul secolului al XIII-lea, după cucerirea Constantinopolului, au inspirat papalității proiectul de a integra întreaga Europă răsăriteană sub autoritatea Romei. Dar incursiunile cutezătoare ale misionarilor latini până la marginile răsăritene ale Europei n-au rămas fără urmări: stepa nord-pontică în imensitatea ei, ca și lumea sedentară urmau a fi integrate în formele universalismului roman, dar, provocată, stepa a reacționat devastator, în 1240-1241. 5 "Secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Scutaru, Nicu Grădinaru. A mai colaborat la „Bugeacul” (Bolgrad), „Graiul satelor” (Cahul), „Cuvânt moldovenesc” (Chișinău), „Bacăul”, „Curentul literar”, „Prepoem”, „Vremea”, „Revista literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Argeș”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Tomis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Urzica”, „Rebus”, „Arici Pogonici”, „Luminița”, „Cutezătorii”, „Cadran”, „Cronica”. Format în perioada interbelică, C. a preluat motive și tehnici de versificație din poezia epocii. Sinceritatea exprimării și dramatismul nesofisticat conferă versului său o sobrietate tulburătoare, cu inflexiuni incantatorii. Spectrul tematic tradițional - poezie erotică, poezie patriotică și de
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
tânăr și viteaz și că va fi vai și amar de cei ce-i vor mai călca hotarele... Hanul a primit cuvântul lui Ștefan cel Mare cu mânie strașnică. A scrâșnit: Mă duc să-l Învăț minte pe puiul acesta cutezător... Și astfel, iar s-au aprins focurile de veste, din deal În deal, de la Prut până la zidurile Sucevei. Răzeșii Țării de Jos s-au strâns la Borzești, În preajma vadului mare al năvălirilor. A coborât și Ștefan, cu țara, de cum i
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Moldova arde-n urmele lor. {EminescuOpVIII 250} 3 2255 RĂZVAN Nu sunt eu Vodă. ARH[IEREUL] De ești Vodă este o mare deosebire între noi doi, voi, în brațele voastre - adulteriul încoronat; eu, în brațele mele - virtutea moartă. RĂZ[VAN] Cutezătorule! (vrea să dea în arh[iereu], care ține pe Mira înainte-i) ARH[IEREUL] Lovește! RĂZVAN (scapă fierul din mînă) ARH[IEREUL] Vedeți, boieri, nelegiuirea pe tronul Moldovei, Vodă strângând în brațe p-o țiitoare care a omorît-o pe fiica
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
toate trebuie să-ți spui că țin prea mult la garderopă, iaca vă aduc {EminescuOpVIII 431} numai o probuliță de marele meu garderop de haine. Eu cred că mai neci o ființă din lume n-a avut fantazii croitorești mai cutezătoare decât mine, eu îl urmăresc cu foarfecele și cu acul pe bietul poet cu mare fidelitate, încît nu-mi scapă neci o idee de panglică sau materie; nu-i așa, ce-ar mai fi bieții poeți daca le-ar lipsi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
chiar aghiazmă pe ferestrele pimniței. Zgomotul însă nu înceta deloc. II SERGENTUL În timp de o săptămână întreagă mulțimea parizienilor nu înceta d-a umplea stradele foburgului, îngrozindu-se și tot cerând noutăți. În fine, un sergent de poliție mai cutezător decât ceilalți se oferi a pătrunde în pimnița cea blestemată pentru o pensiune reversibilă în caz de moarte asupra unei cusătorese numită Margot. Acesta era un om viteaz și mai amorezat decât credul. El adora pe acea cusătoreasă, care era
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]