1,702 matches
-
legiferare a gradului militar ca titlu proprietate. Dar, dacă vom privi cu oarecare atenție, vom observa reminiscențe ale vechilor reglementări și destule rezerve în a acorda gradului militar statutul care i se cuvine. Vom întâlni astfel, efect al unei false cutume, prezentarea gradului militar al celor trecuți în rezervă, cu adăugarea acestei specificații. Spre exemplificare, ofițerul ieșit la pensie scrie și chiar se prezintă, cu formula: Maior (rez)... Sau general (ret.)... Este necesară o precizare! Specificațiile respective au doar caracter administrativ
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
Victor Hugo numit Mizerabilii. Romanul poate fi găsit în absolut toate bibliotecile lumii cât și într-un imens număr de biblioteci personale. El poate fi un document istoric pentru perioada Napoleon Bonaparte precum și unul care descrie foarte competent moravuri și cutume ale epocii medievale. Cei care au citit această carte pot înțelege mai bine tema și însăși necesitatea acestei meditații. Sărăcia este relativă și, de obicei, se pleacă de la o comparare. Un bogătaș sărăcit își permite un nivel mare al vieții
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1496825642.html [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
care munca este căutate. Referindu-mă la ei pot, literar, afirma: Mizerabilii, nu vor să lucreze. Semantic vocabula mizerabil îmbracă atât un nevoiaș cât și un bogat dar care, dintr-un anumit motiv, nu respectă o regulă socială sau o cutumă. Potrivit operei amintite a lui Victor Hugo un sărman care nu-și găsea loc de muncă a devenit mizerabil, furând o pâine să-și potolească stringenta foame. În roman, după executarea pedepsei, mizerabilul este convertit social de un ierarh ecleziastic
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1496825642.html [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
fost înfăptuit în Anul 1918. România Mare putea, trebuia să facă parte din comunitatea statelor occidentale, dar Biserica Greco-Catolica, unită cu Roma n-a trecut Carpații. Unirea cu Roma a fost subminata, Concordatul tărăgănat. La București s-au perpetuat apoi cutumele duplicitare, antioccidentale ale Fanarului, până la dezmembrare 1940. Apoi dictatura de dezvoltare ortodoxo-comunista a lichidat Biserica Unită și i-a decretat iluminiști atei pe corifei, când ei sunt cărturari ai Bisericii Romei, nu iluminiști anticlericali. În realitate moldo-valahii vor ca atât
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
să-i convingă pe naivi ca o formă fără fond, statul lui, o ficțiune dependenta de FMI, e în UE. Cam cum au eșuat sub sovietici și Ana Pauker & Tismăneanu cel Bătrân. Nouă clasă politica imita establishment-ul din vest. Cutumele turco-fanariote sunt însă reale. Voda e deasupra legii și cu boierii cei mari decid totul în Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Baronii locali, boierii mici și maziliții își cumpără imunitatea și suporte procese de corupție, acum la modă în
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1414587675.html [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
conceptului: unii vedeau în libertate starea la-ndemână oricui eliberat de constrângerile de orice fel, inclusiv de legile scrise ori nescrise ale vieții, alții îl asociau independenței în a se manifesta verbal și nonverbal în toate aspectele existenței, respectându-i cutumele. Pesemne, ei doi înțelegeau diferit și libertatea. Ea observase, curând după ce se căsătoriseră, că la partenerul ei lipseau manierele conviețuirii în doi. Nu era avertizată de nimic din ce se petrecea ori avea să se întâmple în viața așa-zisului
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1452412549.html [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
personal pe care-l etală cu discreția unei ființe educate. Ieșim din Sibiu.O cheamă Roaa și numele ei se pronunță aproape identic cu '' roua'', Roaa și „roua„ ce rezonanță! Are 26 de ani și studii universitare. Îmi vorbește despre cutumele musulmane. Neostentativ. Înțeleg și respect. Trecem de Sebeș și de Albă. Ne îndreptăm spre Turda .Roaa citește, eu ațipesc și tresar... 20,15. Într-un sfert de oră intrăm în Cluj. Roaa începe să se pregătească, își adună cursul, îl
ROUA ȘI ROAA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486542781.html [Corola-blog/BlogPost/383493_a_384822]
-
dată, salonul în care se desfășoară evenimentul a fost frumos decorat cu tablourile pictoriței Cătălina Drăgulin. Despre vernisajul expoziției, dar și despre artistul-pictor conferențiază scriitorul Mihai Antonescu în deschiderea ediției: „Cătălina Drăgulin nu vine să adauge frumos și valoare vechilor cutume - așa cum vedem la alți contemporani, ci regândește frumosul și valoarea după calapodul propriilor idei, până a deveni la rându-le cutumă.” Daniel Vorona urează „bun venit” invitaților și publicului. Sunt prezenți scriitori, artiști, jurnaliști, actori, oameni de radio, oameni de
SERBĂRILE REVISTEI „VAMA LITERARĂ” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Emilia_danescu_serbarile_r_emilia_danescu_1367201913.html [Corola-blog/BlogPost/361179_a_362508]
-
despre artistul-pictor conferențiază scriitorul Mihai Antonescu în deschiderea ediției: „Cătălina Drăgulin nu vine să adauge frumos și valoare vechilor cutume - așa cum vedem la alți contemporani, ci regândește frumosul și valoarea după calapodul propriilor idei, până a deveni la rându-le cutumă.” Daniel Vorona urează „bun venit” invitaților și publicului. Sunt prezenți scriitori, artiști, jurnaliști, actori, oameni de radio, oameni de cultură și artă, dintre care enumerăm: Florin Ciocea, Florian Silișteanu, Iacob Voichițoniu, Marcel Ion Fandarac, Dorel Istrate, George G. Daragiu, Adelina
SERBĂRILE REVISTEI „VAMA LITERARĂ” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Emilia_danescu_serbarile_r_emilia_danescu_1367201913.html [Corola-blog/BlogPost/361179_a_362508]
-
și cum suntem recompensați depinde de cum este structurată instituția, dar și de filosofia de lucru din spatele cifrelor de venit și profitabilitate. România este un caz aparte, pentru că în companiile multinaționale, cultura organizațională e- în multe cazuri- legată de regulile și cutumele organizației mamă, care derivă, în principal, din cultura țării de unde provine compania. În momentul în care alegi să schimbi locul de muncă, de regulă, te atrag posibilitatea de promovare, câștigul mai mare, pachetul de beneficii mai avantajos sau posibilitatea de
Ce se întâmplă în compania voastră când vine CEO în vizită? by https://republica.ro/ce-se-intampla-in-compania-voastra-cand-vine-ceo-in-vizita [Corola-blog/BlogPost/338029_a_339358]
-
unul sau mai mulți zei, la care se închină din convingere sau din tradiție. Și cultura se află în diferite stadii de evoluție, asta în măsura în care membrii societății unui popor au avut acces la învățătură și la informatizare. A susține niște cutume de acum două mii de ani și a le impune în societatea modernă mi se pare, și majorității cu care am dezbătut această problemă i s-a părut, un conservatorism de rea credință care este impus de anumite persoane pentru a
PLEDOARIE PENTRU CULTURĂ, TRADIŢIE, INFORMAŢIE ŞI ADEVĂR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1417685507.html [Corola-blog/BlogPost/360417_a_361746]
-
gol de rosturi și scârbit de farduri: „bine” - bărbierit de raze și-mpuțit de narduri... histrionii duc solia Minciunii Supreme ...rănit Criste - simți în coasta-Ți alifii și creme... ...mi-a-nghețat și verbu-n frază - delicată ciumă molime-n imperiul morții hotărăsc cutumă sacadat mi-aud la poluri inima-mi cum bate mi-a rămas suflet de-o glumă - dar și-aceea-n rate... CONSTATARE au rămas pitici și munții de-atâta osândă venerabilii-au dat lumea naibei în orândă păsări se târăsc cu viermii
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
împușcați în mămăligă, p. 9), «într-un eclectic / spațiu-timp» (p. 11), cu „ozeneu“, ori cu „verde bicicletă-rablă“ (nu fabricată de vreun alt poet, ca, de pildă, Al. Macedonski, cel născut la patru ani tereștri după Eminescu), câteodată, „rebel“ / „ieșit“ «din cutume» (p. 14), împins chiar «de o tristețe arogantă» (p. 12), bineînțeles, pe când e locuit (tot „arogant“) de «un demon cam perfid» (posedat, p. 13), „cu privirea-i hoață“ «prin cuante non locale» (când visez, p. 15), permițându-și, la petrecerea
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
în urma visului, încât nu făcea complet deosebirea dintre realitate și vis. Cu noaptea-n cap, căci nu apucară să mijească zorii zilei, se prezentă la maica stareță și, nici mai mult nici mai puțin, invocă ceva ce nu stătea în cutuma locului. Îi ceru mai marii sale în ale monahismului să-i îngăduie imediat să-și caute fratele pe câmpul de luptă, după indiciile din vis. Deși nu a primit încuviințarea, ceea ce satisface orice judecată legată de viața în mănăstire, ceva
VISUL PREVESTITOR AL MĂICUŢEI ANTONIA (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1434370753.html [Corola-blog/BlogPost/379706_a_381035]
-
în opoziție când s-a aflat, ca și în starea de semiopoziție în care se află acuma, PSD, cu electoratul său consecvent este cel care crează stabilitatea politică. Bine înțeles, în măsura în care este posibil la noi, cu exagerări de pretenții și cutume clientelare destul de dure, rămase negativ în opinia publică de pe vremea când, la putere fiind, nu era întotdeauna străin de tentative spre partidul unic. Dar, indiferent de câte rezerve am avea, el este partidul la care se poate vorbi, cât de
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (11) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1356737205.html [Corola-blog/BlogPost/341506_a_342835]
-
s-au duelat în versuri memorabile, care au dat o direcție, vorba romancierului Grigore Zanc, prezent la întâlnire „dincolo de vârste și generații”. Până la urmă la Zilele Poeziei putem vorbi de o școală poetică nonconformistă și avangardistă de la revista Tribuna, dincolo de cutume și ierarhii osificate impuse de Uniunea Scriitorilor. S-a discutat despre forța metaforei și lirism la poeții ardeleni, ca despre manifestul poetic ”intimist” de la Hotel Seven, că „poezia e dincolo de definiții și încorsetări” pentru o poezie pură și liberă de
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1455615915.html [Corola-blog/BlogPost/340401_a_341730]
-
la rândul lor publiciști fără să aibă habar de ce înseamnă publicistica. Într-un astfel de context, nu poți să vezi altceva decât mizeria culturii românești. DC News: De ce avem nevoie de cultură? George Lixandru: Știți cum e? Francezii au o cutumă. Ei spun așa: un popor fără suflet nu mai este un popor. Poporul român nu mai are suflet. Probabil nu a avut niciodată. Sunt foarte dur în această privință. Am scris un roman care se cheamă “Jurnalul unui sinucigaș”. L-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalist-in-greva-foamei/ [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt. Nu am murit! Nu am murit?” Rostirea lui rotunjește cu prisosință crezul: „Aflați: nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului,/ în pleava uitării înnoptează poeții!/ Cât despre Moarte,/nimic în rostire și cutumă de foc.” Evanghelia Cerului ‒ Zodii de poet, pe baza intertextualității, cultivă reflintextul. Sunt variate punctele din care pornește: privirea în oglindă, referențialitatea, redefinirea poeticului, subtilitatea metaforei, plăsmuirea unui univers propriu, insolitul imaginilor artistice, toate dobândind noi valențe estetice. Cei 144
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
poet sau prozator, Doar el decide ce pune-n a sa slovă! Chiar nu-nteleg de ce să vină, Un critic sau un cârcotaș, Să-ți spună el cum este bine, În ceea ce tu ai creeat. De vrea el ca să impună, Cutume, reguli sau idei, E liber și el să creeze, Lucrări sau opere de soi. E loc în lumea asta mare, Pentru tot ce e frumos sau nu, Unora le place arta, Altora le place drama. Unii sunt mai veseli, Și
”OK„ DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1460312021.html [Corola-blog/BlogPost/380759_a_382088]
-
mai optimiști, Alții sunt mai triști, Și mai pesimiști. Unii vor să râdă, Chiar de sufletul îi doare, Alții se jelesc, Chiar de au lumea la picioare. ”OK„ și care-i problema, Dacă-l folosesc pe ”OK„??? Ete că încalc cutuma, Nu vreau să fiu și eu ca ei!!! Eu vreau să fac așa cum simt, Nu am nevoie să cer voie, Să scriu frumos sau chiar urât, Voi face doar așa cum simt!!! Nu mi-am propus să mă bat în idei
”OK„ DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1460312021.html [Corola-blog/BlogPost/380759_a_382088]
-
Ori florile se sting fără culori. Nici foamea și nici frigul nu mai doare, Nici rătăcirea clipelor din zori. Eu nu mă plăng că m-ai adus pe lume, Iar astăzi, mamă, sunt al nimănui. In lumea asta... plină de cutume, De câte să-i mai pese, când... și cui !? Eu nu mă plâng că m-ai lăsat in stradă, Dacă ți-a fost mai bine fără noi. Mai sunt ca mine, mamă, o gramadă, La fel de mizerabili și de goi. N-
NU, MAMĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Nu_mama_marin_bunget_1368905934.html [Corola-blog/BlogPost/354898_a_356227]
-
ce răscoleau sufletul autoarei nu s-au sinchisit de opreliștea consacrată de poarta mănăstirii . Și liniștea după care tânjea doamna Becart - căci, în mod explicit, pelerinul își declină identitatea - a fost o nemiloasă deziluzie. Și asta nefiind doar efectul incompatibilității cutumelor ortodoxe cu ale catolicilor (autoarea e de confesiune catolică), ci mai ales contradicția dintre dogmele religioase (fără deosebire de cult) și raportarea personală la Demiurg, gândirea dumneaei existențialistă, influențată de lecturile din Kant, Schopenhauer, Nietzsche, Heidegger (aflăm de la naratoare). Pe parcursul
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1483811197.html [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
trăi omenește și a lăsa amintiri plăcute ca urmă a trecerii sale. Noi toți în ansamblul întregii omeniri sau în egoul individual specific trăim într-un pat al lui Procust, un tipar limitat de propriile concepții. Patul este dimensionat de cutume și legi. Ansamblul de cutume generează așa numita „educație” iar cel al legilor „dreptatea socială”, între care „drepturi fără obligații!. Societatea ne obligă să ne încadrăm în tipar neadmițând depășiri dar nici neîncadrări. Este o complicație care, în desfășurarea timpului
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1468238912.html [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
amintiri plăcute ca urmă a trecerii sale. Noi toți în ansamblul întregii omeniri sau în egoul individual specific trăim într-un pat al lui Procust, un tipar limitat de propriile concepții. Patul este dimensionat de cutume și legi. Ansamblul de cutume generează așa numita „educație” iar cel al legilor „dreptatea socială”, între care „drepturi fără obligații!. Societatea ne obligă să ne încadrăm în tipar neadmițând depășiri dar nici neîncadrări. Este o complicație care, în desfășurarea timpului devine din ce în ce mai pregnantă, mai definitorie
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1468238912.html [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
iar cel al legilor „dreptatea socială”, între care „drepturi fără obligații!. Societatea ne obligă să ne încadrăm în tipar neadmițând depășiri dar nici neîncadrări. Este o complicație care, în desfășurarea timpului devine din ce în ce mai pregnantă, mai definitorie în caracterizarea prezentului. Atât cutumele cât si legile evoluează în timp generând „schimbarea” iar omul se comportă diferit în legătură cu această schimbare evolutivă. Este interesant că omul, bogat sau sărac, analfabet sau titrat universitar, indiferent de categoria socială din care face parte este tributar numai situării
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1468238912.html [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]