556 matches
-
bărbaților și una directă a femeilor, ceea ce bărbații nu vor fi capabili niciodată” (Jung, 1968 : 106). În timpul așteptării la rând, am fost cu adevărat surprins de modul în care femeile, indiferent de vârstă, se identificau cu viața, suferința și jertfa Cuvioasei Parascheva, direct și fără intermediari, ca și cum totul ar fi fost parte dintr-un Întreg pe care-l puteam percepe, dar nu-l puteam înțelege niciodată din „interior”. A două lectură esențială a fost cartea The Great Mother a psiholo gului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
români, pe care nu-i vom enumera aici, întrezăresc în trăsăturile Sfintei Parascheva - Sfânta Vineri reminiscențe și legături ale cultului mai vechilor Minerva, Junona, Venus. Chiar și un articol din ziarul Lumina aduce în discuție „transferul trăsăturilor și atributelor sfințeniei Cuvioasei Parascheva unei divinități ancestrale din mitologia autohtonă, și anume Sfânta Vineri”. Este semnalată existența în orașul Tram( ?) din nord-vestul Bulgariei, „a unei peșteri în care ar fi locuit Sfânta Petka, numele slavon al Paraschevei, iar la intrare s-ar mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ținută ca patron al casei și hram. Fără motivare” (Mușlea, Bârlea, 1970 : 402). Funcțiunea de patroană (ocrotitoare) a casei este mai răspândită în zona Banatului. Lansez încă o dată întrebarea : de ce „fascinează” și atrage atât de mult o sfântă cum este Cuvioasa Parascheva, printre alți sfinți din România ? Care să fie explicația succesului și atașamentului pe care i-o arată pelerinii de sex feminin ? Eric Neumann propune ecuația de bază a arhetipului feminin : femeia = corp, corporalitate = vas, recipient = receptacul. Corpul sfinților este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este principalul scop al pelerinajului. Căutarea lui este cea care definește comportamentul pelerinului de sex feminin, adesea fără constrângeri externe evidente, ci prin autoimpunere. „Haram” și religiozitate rromă Prezența rromă în cadrul marilor pelerinaje, mai ales cel ocazionat de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași (14 octombrie), se face imediat remarcată, din mai multe motive. Rromii sunt prezenți în grupuri compacte, familii întregi, toate vârstele fiind reprezentate, de la bunici la nepoți. Sunt îmbrăcați cu toții în cele mai bune haine de sărbătoare, bărbații
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cărămidă. Sparse cu un târnăcop zidul pe verticală, creând două deschideri, pentru sânii bisericii, care vor fi completați cu cărămida demolată și chirpici; apoi făcu un șliț la baza zidului pentru a-l prăbuși. A doua zi, 14 octombrie, era Cuvioasa Paraschiva. Se ruga: „Doamne, de ziua Căpitanului (Sfântul Corneliu Sutașul, 13 septembrie) m-am apucat să fac lăcaș de închinare pentru nevoile acestor suflete între care m-ai adus. Ajută-mi acum, pentru rugăciunile Sfintei Paraschiva, să termin demolarea zidurilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
59. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Acățari, satul Văleni Mureș h)60. Biserica de lemn Municipiul Piatra-Neamț Neamț Sfânta Troiță a fostului schit Cozla - Draga h)61. Biserica Schimbarea Municipiul Piatra-Neamț, Neamț la Față localitatea Văleni h)62. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Fărcașa, satul Fărcașa Neamț Paraschiva h)63. Biserica Adormirea Comuna Leleasca, satul Leleasca Olt Maicii Domnului h)64. Biserica Sfinții Comuna Socond, satul Soconzel Satu Mare Arhangheli h)65. Biserica Sfinții Comuna Hida, satul Baica Sălaj Arhangheli h)66. Biserica
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
75. Biserica de lemn Comuna Puiești, satul Cetățuia Vaslui Sfântul Nicolae a fostului schit Strâmba h)76. Biserica Sfântul Gheorghe Comuna Lipovăț, satul Lipovăț Vaslui h)77. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Solești, satul Știoborăni Vaslui h)78. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Vaideeni, satul Marița Vâlcea Paraschiva h)79. Biserica de lemn Adormirea Comuna Costești, satul Pietreni Vâlcea Maicii Domnului h)80. Biserica Cuvioasa Comuna Ruginești, satul Ruginești Vrancea Paraschiva h)81. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Valea Sării, satul Valea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
h)78. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Vaideeni, satul Marița Vâlcea Paraschiva h)79. Biserica de lemn Adormirea Comuna Costești, satul Pietreni Vâlcea Maicii Domnului h)80. Biserica Cuvioasa Comuna Ruginești, satul Ruginești Vrancea Paraschiva h)81. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Valea Sării, satul Valea Sării Vrancea Paraschiva ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i) Muzee etnografice în aer liber ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i)1. Muzeul Viticulturii și Comuna Ștefănești, satul Golești Argeș ��Pomiculturii i)2. Muzeul Etnografic al Municipiul Cluj-Napoca Cluj Transilvaniei i
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
dăruire în procesul de învățământ, se conferă Crucea națională Serviciul Credincios clasa a II-a: - doamnei învățătoare Ionescu Angela, Râmnicu Vâlcea; - doamnei învățătoare Ionescu Maria, București. Articolul 2 Pentru credință și strădania de a ridica Sfântă Biserică cu hramul "Sfântă Cuvioasa Teodora" de la Sihlea din București, se conferă Crucea națională Serviciul Credincios clasa a II-a: - domnului Petrescu Victor; - domnului Vișinescu Vasile. Articolul 3 Pentru spiritul civic și activitatea neobosita în promovarea democrației, se conferă Crucea națională Serviciul Credincios clasa a
DECRET nr. 589 din 11 decembrie 2000 privind acordarea Crucii naţionale Serviciul Credincios. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131761_a_133090]
-
62 6. Centrul de Sanatate Bechet Bechet 63 7. Centrul de Sanatate Dăbuleni Dăbuleni 64 JUDEȚUL GALAȚI ────────────── 1. Spitalul Județean de Urgență "Sfanțul Apostol Andrei" Galați Galați 65 2. Spitalul de Pneumoftiziologie Galați Galați 66 3. Spitalul de Boli Infecțioase "Cuvioasa Parascheva" Galați Galați 67 4. Spitalul de Urgență pentru Copii "Sfanțul Ioan" Galați Galați 68 5. Spitalul de Psihiatrie Ganesti Ganesti 69 6. Spitalul de Psihiatrie Cronici Nicoresti Nicoresti 69^1 JUDEȚUL GIURGIU ─────────────── 1. Spitalul Județean Giurgiu Giurgiu 70 2
HOTĂRÂRE nr. 867 din 16 august 2002 (*actualizata*) privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al judetelor şi în administrarea consiliilor judetene respective. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144272_a_145601]
-
Spiritualitatea creștin - ortodoxă este reprezentată prin existența a zece Biserici ortodoxe. Comuna Cotnari deține valori de patrimoniu. Monumente istorice: * Podul de piatră, sat Cârjoaia, comuna Cotnari - sec. XV-lea; * Ansamblul curții domnești, sec al XV-lea, sat Cotnari, cu Biserica Cuvioasa Parascheva și ruinele palatului domnesc - sfârșitul sec. al XV-lea; * Biserica Sf. Nicolae, sat Cotnari, 1617; * Ruinele Bisericii catolice, sat Cotnari, 1561 -1562. Alte instituții importante din comuna Cotnari : * Primăria *Poliția *Oficiul poștal *Kappa - unitate financiară Evenimente locale Ziua comunei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
strâns. Cu tot cu pământ, așa... Mi-a arătat o măicuță unde-a murit el. Am luat sângele în hârtie curată și l-am pus la Curtea de Argeș, la Sfântulița, în dreptul inimii.” Cu securea la picioare Aici, Elisabeta Rizea se referă la moaștele cuvioasei Filoteia de la Mânăstirea din Curtea de Argeș. Filoteia era româncă și a trăit prin secolul XII, la Trnovo, în Bulgaria. Pe când avea 12 ani, ea a fost ucisă cu securea de tatăl ei fiindcă dădea săracilor merindele pe care trebuia să i
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
măsuratul oilor -luna mai, formație de dansuri laureată, formație de cor; - m. n.: Peștera Mare (de pe Cerna); - colecție muzeală școlară - etnografie; - localitatea Îndeplinește condițiile pentru a fi declarată „sat turistic”; - animale rare ocrotite de lege - ursul; CORNEA. - m. arh. - biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1775) din satul Crușavăț; - m. de teh. pop. - mori de apă; - muzeu școlar de istorie și etnografie; DOMAȘNEA. - săpături arheologice - vestigii din neolitic, eneolitic romană și prefeudal - feudală; - ruinele cetății feudale; - m. arh.: biserica din piatră Sfîntul Atanasie, secolul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru; - pensiuni turistice. RĂȘINARI. - Săpături arheologice: obiecte din epoca romană; - ruinele unei cetăți construite Înainte de sec. XII; - m. arh.: biserica Cuvioasa Parascheva (1750) cu pictură original; - m. arh.: casa episcopilor; - m. m.: mausoleul Andrei Șaguna (1809-1873), mitropolit ortodox al românilor din Transilvania și Ungaria; - m. m.: casa memorială Octavian Goga, - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, centru artizanal (cojocărit și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
i.: monumentul eroilor din primul război mondial dedicat eroilor de pe Întreaga Vale a Lotrului; - m.i.: cimitirul eroilor din primul război mondial, aflat În satul Proieni-Călinești; - m. arh.: biserica de lemn din cimitirul localității (construită În 1801); - m. arh.: biserica „Cuvioasa Parascheva”, satul Călinești, sfîrșitul secolului al XVIII-lea - Începutul secolului al XIX-lea, cu pictură; - m. arh.: biserica „Toți sfinții”, sat Poieni cu pictură (sf.sec. al XVIII-lea), - formație de cor laureată; - tabără școlară; - Pensiuni turistice. BĂRBĂTEȘTI. - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
biserica „Sf. Voievozi”, cu pictură interioară și exterioară (1807-1808), sat CÎinenii Mici; - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae”, cu pictură interioară (1774), sat CÎinenii Mari; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, cu pictură interioară și exterioară (1819-1820), sat Robești; - m. arh.: biserica „Cuvioasa Paraschiva” (sf. sec. XVIII-Începutul sec. XIX), sat Greblești; - m. m.: Piatra de la Ganga - inscripție referitoare la inaugurarea „Viei Carolina” (drum prin defileul Oltului) În timpul ocupației austriece (1728-1729); - m. i.: două cruci dedicate generalului David Prapargescu, mort aici În timpul celui de-
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194), a bloca și a diftonga (Iordan & Robu, 1978, p. 208), a procea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
piesă, veșnicie, pieire; * mei,ursoaică, alcool, boală, ziua, diurn, abia, omenoasă, cuvios, sediu; * două, civilizație, mireasmă, contraatac, i-a lăudat, viu, inimioară, băiețel, euro; * deal, lupoaică, euforie, deasă, Eugenia, trei, voia, rai, știam, energie, aveau, piei; * floare, plăpumioară, voie, binevoitor, cuvioasă, eroină, salariu, știa, doi, comoară; * Andrei, aur, leoarcă, de-ai lor, înseamnă, fiu, vulpoi, argintiu, stilou, noi, suspiciune; * vii, prietenoasă, campioană, aici, inimioară, băiețandru, de-a dreptul, Eugen, vioară; * de-ai lor, perpetuu, iei, îndreaptă, știință, emisie, taină, cafea, opțiune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca și cum cel mort ar chema, vântul mișcă crengile copacilor, atrăgându-i atenția Vitoriei, încât Minodora o întreabă „La ce te uiți mămucă? îl vezi pe tata?”. Pentru clarificarea semnelor, în roman se recurge la „lămuririle” sfintei Ana de la mănăstirea Bistrița: „Cuvioasa Ana numai cât s-a uitat la mine și m-a străpuns până-n inimă”. Refăcând împreună cu fiul itinerariul lui Nechifor Lipan, de la Tarcău până la Dorna, „urme se găseau din semn în semn”. La hotarul dintre zi și noapte, umbra celui
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
a spus cum că este casa părintelui nostru Vasile: și puțină vreme este de cînd a venit aicea ca să vadă pe fiii lui". La insistențele lui se arată și Teodora care îl recunoaște și bucuroasă pune să se deschidă porțile. Cuvioasa îl întreabă: "Domnul meu Grigore, cine te-a adus aicea? au oare ai murit, și te-ai slobozit din înșelătoare lumea aceea și ai ajuns în locul acesta bine norocit și de veșnică viață? Și eu mă minunam de aceasta, și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
primit cei blagosloviți, priveam trupul meu și zăcea, fără de suflet, și mort nemișcat și nelucrător și mă supăram: și mă minunam ca unul ce își scoate haina lui și o aruncă jos și stă și o privește". Astfel îi narează cuvioasa Teodora ucenicului Grigore despărțirea sufletului de trup. Odată împlinită despărțirea, îngerii însoțesc prin vămi sufletul cuvioasei: "Deci ridicînd aceia picioarele lor cele în chipul fulgerului, au zburat la înălțime ca norii cînd îi gonește vîntul, și țiindu-mă au alergat sus
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mă supăram: și mă minunam ca unul ce își scoate haina lui și o aruncă jos și stă și o privește". Astfel îi narează cuvioasa Teodora ucenicului Grigore despărțirea sufletului de trup. Odată împlinită despărțirea, îngerii însoțesc prin vămi sufletul cuvioasei: "Deci ridicînd aceia picioarele lor cele în chipul fulgerului, au zburat la înălțime ca norii cînd îi gonește vîntul, și țiindu-mă au alergat sus spre răsărit. Și acolo am ajuns la vama grăirii de rău pre altul, adică a osîndirii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Despre Teodora, ne spune Grigore pe cînd vizitau cele ale Raiului: "mergea înaintea mea purtînd haină de in albă ca zăpada și-și avea capul acoperit cu o maramă roșie". Prin mijlocirea Sf. Vasile cel Nou, la rugămințile ucenicului Grigore, cuvioasa îi înlesnește descoperirea cea înfricoșată a judecății lui Dumnezeu. Și acum, tot din somn, este răpit întru uimire și preluat de un bărbat mare foarte îmbrăcat în veșminte albe ca zăpada, care ținea în mîini un toiag de fier. El
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Alege să fii cu noi solidar, Alege să fii voluntar!“ 2. PREZENTARE A ACTIVITĂȚILOR A. “PAȘII PELERINILOR“ Cu prilejul “ Zilelor Iașilor”, mii de pelerini din țară și din străinătate vin în fiecare an ca să se închine la Sfintele Moaște ale Cuvioasei Parascheva. Pelerinii așteaptă câte 10-12 ore ca să ajungă la racla Sfintei, uneori în ploaie, vânt sau temperaturi foarte scăzute. Voluntarii noștri au făcut colectă de bani și au preparat în laboratorul de patiserie al școlii cornuri cu nucă și gem
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
frontiere”, implementat de Spitalul de Boli Infecțioase Sf. Parascheva, Galați, Consiliul Județului Galați și Instituția Medico - Sanitară „Spitalul Raional Cahul”. Proiectul desfășurat în 2008 a susținut realizarea unor schimburi de experiență în domeniul medical între Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasa Parascheva” Galați și instituții similare din raionul Cahul, Republica Moldova și achiziția de bunuri și produse informatice specializate necesare asigurării managementului serviciilor medicale și a resurselor materiale utilizate. * „Tradiții și obiceiuri pe ambele maluri ale Prutului Inferior” (2008) implementat de Centrul
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]