556 matches
-
este o biserică ortodoxă construită în anul 1640 în orașul Ștefănești (județul Botoșani). Potrivit tradiției locale și unor opinii ale specialiștilor, această biserică a fost zidită pe fundațiile unei biserici mai vechi, construite de Ștefan cel Mare (1457-1504). Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva" din Ștefănești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015 la numărul 476, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: În legătură cu momentul istoric al ctitoririi acestei biserici circulă două opinii: prima
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
cel Mare (1457-1504) sau a lui Ștefăniță Vodă (1517-1527); cea de-a doua, susținută de către specialiști pe baza caracteristicilor arhitectonice actuale ale construcției, afirmă că lăcașul datează din secolul al XVII-lea. Cercetările arheologice efectuate în ultimii ani la Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ștefănești au scos la iveală faptul că actualul lăcaș de cult a fost construit pe fundația unei biserici mai vechi. Localitatea Ștefănești apare menționată documentar pentru prima dată la 26 mai 1435 sub numele de Gura Bașeului, într-
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
Gura Bașeului, într-un document emis de domnitorul Ștefan II. Aici se afla unul dintre vadurile râului Prut. În vremea domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), exista în localitate o rețea de tuneluri subterane. Potrivit legendelor locale, pe sub actuala Biserică "Cuvioasa Parascheva" se afla o poartă de acces într-un tunel subteran, suficient de larg și de înalt ca să poate fi străbătut călare, iar celălalt capăt al său se afla la Lehnești, unde erau adăpostite hergheliile domnești. Satul Lehnești a fost
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
se cară pietre și alt material”". Din relatarea solului polonez se poate trage concluzia că biserica a fost construită anterior domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), acest domnitor refăcând un lăcaș de cult mai vechi. Prima atestare scriptică a bisericii închinate Cuvioasei Parascheva datează din anul 1640. Tot cercetările arheologice au demonstrat că vechiul lăcaș de cult a fost demantelat până la 20-25 cm față de nivelul de călcare al constructorilor lui din secolul al XVII-lea (aflat la o adâncime de 0,60
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
1868-1934) a tras concluzia că biserica veche de la Ștefănești a putut fi construită în ultimii ani de domnie ai lui Ștefan cel Mare, după un plan asemănător celui al bisericii Mănăstirii Dobrovăț sau al bisericii de la Volovăț. În prezent, Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ștefănești, în forma ei actuală, este datată de specialiști ca fiind construită în anul 1640. Primul studiu despre această biserică (însoțit de ilustrația necesară) a fost realizat de către Gheorghe Balș și Radu Bolomey și a fost publicat în
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
o biserică de zid cu acoperișul ars, un iezer lângă oraș, dar stricat, a fost odată acolo o moară de zid"". Târgul Ștefănești s-a aflat o lungă perioadă în proprietate domnească, timp în care toate cheltuielile privitoare la biserica "Cuvioasa Parascheva" erau suportate de vistieria domnitorilor Moldovei. Domnitorul Ioan N. Mavrocordat (1743-1747) dăruia la 20 iunie 1745, marelui vistiernic Teodor Paladi o parte din hotarul Ștefăneștilor, împreună cu heleșteul domnesc. Localitatea “a fost cu totul distrusă” cu ocazia războiului ruso-turc din
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
străin care a trecut prin Ștefănești la 1780. Este posibil ca și biserica să fi suferit unele distrugeri. Biserica a fost reparată în anii 1794 și 1828 , după cum atestă cele două pisanii amplasate deasupra intrării de pe latura de sud. Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ștefănești a fost reparată în 1794 cu cheltuiala vel vornicului Constantin Paladi, proprietarul moșiei Ștefănești. Reparațiile au fost efectuate în exterior și în interior, ceea ce presupune efectuarea unei simple zugrăveli sau poate chiar pictarea lui. Deasupra intrării în
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
Internet o ofertă de vânzare a frumoasei catapetesme sculptate a bisericii din Ștefănești, pentru prețul de 1.000.000 lei noi. El spera să cumpere un iconostas nou cu 100.000 lei, iar cu restul banilor să renoveze biserica. Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ștefănești este un monument arhitectonic moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Dimensiunile ei sunt următoarele: lungime - 32 m, lățime - 10 m, înălțime până la cheile arcurilor naosului - circa 15 m și grosime a zidurilor - circa 1,5 m. Biserica
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Miroslovești, a fost construită în anul 1756. Această biserică de țară prezintă trăsăturile specifice stilului moldovenesc, distinse aici în cupola boltită peste navă și în absidele laterale. Biserica este cuprinsă în noua listă a monumentelor istorice sub codul
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
centrală a Iașului. În 1928 Fundația a decis cumpărarea unui teren viran situat pe strada Carol colț cu strada Păcurari, teren a cărui suprafață a fost extinsă ulterior prin cumpărarea a aproximativ 1200 m.p. din terenul aflat în proprietatea Bisericii „Cuvioasa Parascheva”, aflată în vecinătate. În imediata vecinatate a acestui teren era situat grupul statuar Monumentul Unirii din Iași, realizat de principesa Olga Sturdza și inaugurat în anul 1927. Pentru stabilirea planurilor clădirii a fost inițiat un concurs la care au
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
Chiojdeni. În Chiojdeanca, s-au născut Andrei Rădulescu (1880-1959), jurist și Eugen Simion (n. 25 mai 1933), critic și istoric literar, președinti ai Academiei Române. În comuna Starchiojd se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”-Gârbească (1780) și (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Starchiojd. Tot de interes național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de pomenire din piatră din incinta bisericii „Sfântul Nicolae” din același sat, cruce datând din
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
secolului al XIX-lea) și Victoria Nedelcu (începutul secolului al XX-lea) din satul Valea Anei. Celelalte două, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, sunt două cruci de pomenire din piatră din satul Starchiojd, una din 1781 aflată în fața bisericii „Cuvioasa Paraschiva”, și alta din 1797 aflată pe proprietatea lui Roger Stănescu la intrarea în sat în dreptul drumului spre Valea Anei.
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
Biserica „Cuvioasa Parascheva” (Mitocul Maicilor) din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în anul 1819 de către postelnicul Mihail Pascu, pe locul unor biserici mai vechi cu același hram. Lăcașul de cult este situat în centrul orașului
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
de cult este situat în centrul orașului Iași, pe str. Pasajul Trianon nr. 1, în spațiul dintre Bulevardul Independenței și strada Lăpușneanu, lângă fosta reședință domnească a lui Alexandru Ioan Cuza (astăzi Muzeul Unirii din Iași). Ea are hramul Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie). Numele de „Mitocul Maicilor” provine de la faptul că în chiliile din jurul bisericii au locuit o perioadă călugărițele mutate de la Mănăstirea Socola, în 1803, la înființarea seminarului teologic. Pe timpul domniei lui Alexandru Moruzi, maicile sunt mutate la Mănăstirea
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
în 1803, la înființarea seminarului teologic. Pe timpul domniei lui Alexandru Moruzi, maicile sunt mutate la Mănăstirea Agapia. Biserica mai este cunoscută și sub numele de „Biserica lui Cuza” pentru că a făcut parte din curtea palatului domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” (Mitocul Maicilor) din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În secolul al XVII-lea, târgul Iași avea în partea dinspre nord o mahala ce se numea Muntenimea
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
dovadă a vechimii satului o reprezintă existența în cimitirul de la Moldova a doua cruci ale eteriștilor, luptători greci morți în timpul revoluției de la 1821 și îngropați în gropi comune. De asemeni, în 1819 există în Maluri Moldova o Biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva" zidita în 1802. Biserică de la Maluri Munteni este zidita de boierul Robescu și soția sa și are hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae", datând din 1819, după moartea ultimului domn fanariot din Muntenia, Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului o
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
ca în 1968 să fie construit localul actual al școlii). În prezent, în școala de la Maluri funcționează 4 clase simultan și grădiniță. În istoria satului au fost identificate mai multe biserici, cea mai veche atestata documentar fiind Biserică cu hramul"Cuvioasa Parascheva" din Maluri Moldova din 1802. Acum pe ruinele acestei Biserici a fost construită o capelă pe care o putem vedea și astăzi, decorată cu icoane vechi de sute de ani și cu o cruce mare care a aparținut troiței
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
artă bisericească" înființată în parcul Mănăstirii Curtea de Argeș. Durată din temelie în anul 1786, de către dascălul cărturar Ilie Drăgănuleanul, pe moșia sa, din imediata apropiere a importantei stații de pe vechea cale de olac ce lega Piteștiul cu Râmnicu-Vâlcea, Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Drăganu-Olteni a dăinuit vreme de peste două veacuri în locurile de tainică frumusețe scăldate de firul argintiu al Băscovelului. De la întemeierea ei între datina străbună, biserica a luminat cu adevăruri eterne sufletele locuitorilor din Drăganu, până când un nou altar
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
se află în localitatea Optășani din județul Olt, poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva” și este datată din 1911. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În cimitirul din spatele bisericii se află o capelă ridicată din bârnele bisericii anterioare, ce păstrează detalii sculpurale, decorative și fragmente de inscripții de
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
sfârșitul secolului 17. Conform pisaniei de peste intrare biserica cea nouă din Optășești a fost ridicată în anul 1911. Pisania este reînoită în anii din urmă însă reține din cea originală următoarele date: "„Această sfântă și Dumnezeiască biserică cu hramul sfânta Cuvioasa Paraschiva s-a ridicat din temelie în anul 1911 în zilele [regelui Carol I al] României, episcop eparhiot p.s.s. d.d Calist Ialomițeanul, econom p.c.s.c. A. Popescu. La acest sfânt locaș au contribuit întreaga obște a satului
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” din Mitocași este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Mitocași din comuna Mitocu Dragomirnei aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul vechi al satului și are hramul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
Parascheva” din Mitocași este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Mitocași din comuna Mitocu Dragomirnei aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul vechi al satului și are hramul "Cuvioasa Parascheva", sărbătorit la data de 14 octombrie. Ansamblul bisericii „Cuvioasa Parascheva” din Mitocași a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 301, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Mitocași din comuna Mitocu Dragomirnei aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul vechi al satului și are hramul "Cuvioasa Parascheva", sărbătorit la data de 14 octombrie. Ansamblul bisericii „Cuvioasa Parascheva” din Mitocași a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 301, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul Mitocași se află la aproximativ 12 km nord de municipiul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
(Buciulești) a fost o mănăstire ortodoxă (acum ruinată) cu hramul Cuvioasa Parascheva, ridicată în 1629 de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia Edificiul este situat pe teritoriul actualului județ Neamț în arealul administrativ al comunei Podoleni, pe partea stângă a Bistriței între vechea albie a râului și actualul canal de
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
al acestuia, care le separă de zona locuită. Accesul se poate face pe un drum sătesc, ce se desprinde din DN15 din apropierea podului ce desparte comunele Zănești și Podoleni și merge limitrof canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicat în 1629 (1630 după alte surse) de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia și, ruinat de o viitură care a surpat terasa Bistriței în 1832. Originea hramului Sfânta Paraschiva, se justifică - astfel cum scrie Melchisedec
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]