463 matches
-
vase din secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 198; Teodor 1997c, p. 123. 85. Oncești (comuna Oncești), județul Bacău a) Poarta Țarinei (Dâmbul lui Gologan): cu ocazia unor periegheze, efectuate pe terasa inferioară de pe versantul drept al Pârâului Berheci, din marginea estică a satului, s-au descoperit fragmente de vase medievale. Ulterior, s-a întreprins un sondaj arheologic (1967) care a confirmat prezența
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o bagă în audiență cu diverși homosexuali, formă de divertisment reprimată de Codul vostru Penal. După penitenciar, pentru a-și face mâna, sustrage și depozitează acasă, în balcon, 400 de litri de benzină. Infracțiune de tot râsul. Pentru că, sub un dâmb afânat din codrul Cernica, putrezește și se lustruiesc oasele minorului Miluță Cioroslan, trei ani, călcat cu mașina, îngropat în taină de către aceeași călăuză a ta. Care, eliberată după viol... se reangajează, prin mită, la coloana auto "Cățelu", primește ecusonul 853
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
grădinile cu zarzavat, un pârâiaș, ca și cum un băștinaș ar fi strâns un fir de orzoaică între măsele. În contul izvorului, care atâta îl înfrigura, însemnă lacul Bulindroiului, o baltă cu apă posacă și puturoasă. La vărsare, cârmi o cruciuliță peste dâmbul din vecinătatea cârciumii lui Laharie Tralala. Unde pișca pergamentul cu vârful creionului, locul atins se sucea ca o piele uscată de găină și fumega. În vinilinul plafonierei Daciei 1300, după atâtea pișcături, mai-mai se impregnase miros de friptură. Genel nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dumnealui... Hoții râseră cu înțelegere. Spre seară, o promoroacă aurie scălda fundul gropii. Vântul, ca briciul. Au plecat câte unul. În urmă rămăseseră Gheorghe cu ucenicul. Noaptea veni repede, umedă și senină. Își împărțiră locurile. Paraschiv ținea tira la un dâmb, în drumul căruțelor, lângă rampă. Sub ei se vedea lumina bordeiului și în țarcul întunecat se mișcau umbre mari. Armăsarii sforăiau înfiorați. Pungașii auziră copitele potcovite bocănind și nechezatul unuia mai neastâmpărat. Apoi se lăsă liniște. Așteptară așa, vreme de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mult. Fratele mortului apucase între niște femei și întrebă prostit: - Unde-l duceți? Unde-l duceți? - O să vezi tu, acuși... Nu-l lovea nimeni, nu-l privea nimeni, deși lui de asta u era foarte frică. Mulțimea ajunsese pe un dâmb în spatele cimitirului. De acolo de sus se auzea văicăreala cioclilor, care priveau dricul spart și fărâmat și caii deshămați care o luaseră razna pe câmpul înghețat din jur. Aici domnea o liniște încremenită. Bătea un vânt ascuțit și pașii se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ca într-un nămol. Strigătele se potoliseră. Patru bărbați cărau cu pași măsurați lada de lemn, privind când și când la chipul lui Bică-Jumate, abia văzut sub seara cenușie. - Atârnă greu! spuse careva. Mulțimea se destramă. Femeile urcau cu greutate dâmbul acoperit cu zăpadă. După ele rămâneau găurile mari de ghete în care se scufundaseră ceilalți. La urmă de tot pășeau milogii, orbii și ciungii, cântând fără să știe de ce: "Primește-l, Doamne, în pământul tău!" Aveau niște glasuri dogite de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
au furișat la buza apei. Soldații atinseseră fundul. Se uitau. Întuneric beznă. Pungașii au intrat în apa rece, care le pișcă pielea. Abia dase trestia, și lintița aluneca, umedă, pe degete. - Stați aici, le-a spus Bozoncea. Ajunseseră la un dâmb uscat și se odihniră. Era liniște, nu se auzea nici vântul. Până dimineața au cotrobăit jandarmii groapa. N-au pus mina pe ei. În zori, hoții au auzit motoarele mașinilor păcănind pe drumul Cuțaridei. - Scăparăm! a oftat Sandu ușurat. Toată
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
acest spațiu provocator: „În cea pădure veche, grozavă infernală, Cărarea-i Încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stînci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dîmburi, de șerpi ascunși În găuri, De toate-acele feare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă, Copacii Întind brațe, amenințătoare, Nălțînd pe toată culmea cîte-o spînzurătoare Și stîncile, fantasme pleșuve, mute, oarbe Deschid largi, negre peșteri menite de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
jumătate de oră înainte, în mașină, cu secretarul și feciorul. Nu i se îngădui să vadă pe Hangerliu de aproape. Însoțită de un ofițer și tratată cu mult respect, ca și când ar fi fost un personaj oficial, fu condusă pe un dâmb la un scaun, de unde se vedea bine locul execuției, lângă un zid, fără a fi posibilă o comunicare între ea și osândit. Ofițerul stătu lângă prințesă până la sfârșit, invitînd-o cu mare deferență să ia loc pe scaun, care era de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
grădini și cordele de stânci și de ape: "Numai o Tîrnovă este, și nimic mai mândru nu-mi văzură ochii, încît abia îndrăznești să iei caietul de schițe, pentru a însemna pe hârtie măcar aproximativ minunata icoană". Formația stîncelor și dâmburilor orașului, petrecut în curbe fantastice de râul Iantra, e atât de labirintică și aventuroasă încît nu există punct din care ar fi cu putință de a cuprinde unitatea părților orașului, încuibate la răzămătorile deosebitelor terase de var. Amestecul de case
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
afară, Și veseli vom trece noi iară Prin suliți și foc înainte. Să ție potrivnicii minte Că-s vii, când e vorba de țară, Și morții-n morminte! Călăreții spătarului Coman Cetatea de la Marienburg se înălța, trufașă, sus pe-un dâmb, O ocupaseră cavalerii teutoni, dușmanii polonilor. O întăriseră zdravăn cu arme, cu provizii și cu mulți ostași, iar acum din umbra zidurilor împroșcau cu ocări pe polonii, ruși și românii care încercau s-o cucerească și nu puteau. Bine înarmați
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
străzile perpendiculare - răspunzând spre lacul Floreasca - și zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân și de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită și de putrefacție acră [...]. Deasupra dâmbului, ședea dezolată ruina roșie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavată și canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca și celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite de gust. [...] Pe drum [...], venea întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
11); sus (11); colină (9); flori (9); a urca (9); urcă (8); verdeață (8); abrupt (7); vîrf (7); copaci (6); pămînt (6); urcat (6); culme (5); drum (5); lung (5); oboseală (5); pădure (5); podiș (5); acasă (4); efort (4); dîmb (4); peisaj (4); plimbare (4); sat (4); urca (4); zăpadă (4); (3); ascensiune (3); deal (3); frumos (3); liniște (3); mic (3); obositor (3); priveliște (3); provocare (3); relaxare (3); aer (2); animale (2); bunici (2); casă (2); formă de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trandafir (2); absentă; agitație; agonie; alerga; alergare; alunec; aluneca; alunecă; Ana; anevoiasă; ascensiune; bădiță; baston; bucurie; cărare; în cale; casă; cascadă; căzătoare; să cobori; coborît; colb; colină; copaci; curge; curgere; curs; dea; deasă; degradare; deluroasă; denivelări; depresie; deschidere; descreștere; devale; dîmb; drum anevoios; drum nesfîrșit; drum, uliță; drumeție; Dunăre; dus; efort; eliberare; energic; floare; formă de relief; formă joasă de relief; frumos; fugi; fum; grătar; haină; haos; iaz; imaș; înălțime; interes; întindere; întinsă; inundație; inundații; lan; largă; lărgime; libertate; lînă; luneca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în fața Anului Nou: S-a pornit într-o joi, / Cu plug cu doisprezece boi, / Boi-bourei, / În frunte țintăței, / În coadă codălbei... / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / Și-au arat lunile, / Luncile, / Marțile / Coastele, / Miercurile / Piscurile / Joile / Văile, / Vinerile / Colinele, / Sâmbetele / Dâmburile. Și-ndată s-au apucat / De semănat: / Grâu de vară, / Să răsară / Până-n sară, / Până mâine, / Să fie pâine! / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / La luna, / La săptămâna, / Troian și-a umplut / Cu aur mâna / Și s-a dus să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ceva mai minunat pe lume? Și nu ești de părere că face cât cealaltă? SGANAREL: Face, stăpâne... (Aparte) Alta la rând! DON JUAN: (Charlottei) Cui să mulțumesc, frumoaso, pentru întâlnirea asta, atât de plăcută? Cum e cu putință că pe dâmburile acestea de țară, la umbra copacilor și a stâncilor de pe-aici, să se nimerească făpturi ca dumneata? CHARLOTTE: Se nimeresc, de ce să nu se nimerească? DON JUAN: Ești din satul de colo? CHARLOTTE: De colo, domnule. DON JUAN: Și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
străzile perpendiculare - răspunzând spre lacul Floreasca - și zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân și de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită și de putrefacție acră [...]. Deasupra dâmbului, ședea dezolată ruina roșie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavată și canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca și celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite de gust. [...] Pe drum [...], venea întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
localitate. Et.: adv. deasupra d. de + asupra (lat. de + ad + super ) + ap. școală, cu etimologie multiplă (bg., scr., rus., pol.) - škola. DẦMBUL MORII, ridicătură de teren din satul Răcăuți, pe care altădată a existat moara lui Constantin Pletea. Et.: ap. dâmb d. mag. domb + ap. moară d. lat. mola. DRUMUL MANGALULUI, drum comunal care leagă localitatea Blidari de satul Căiuți. În această zonă, se fabrica, altădată, cunoscutul cărbune de lemn, numit popular mangal. Et.: ap. drum d. grecescul dromos (prin filieră
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din vorbirea curentă. Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
copil fiind vedeam / întins pe pietrele râului Platani / Silabisind în întuneric rugi (Reîntoarcerile).328 Există numeroase puncte de contact între experiență descrisă de creatorul romantic în Viață solitara și imaginea quasimodiană amintită: Din când în când m-așez pe-un dâmb, la malul / însingurat al unui lac, de frunze / încununat și plante taciturne. / În el, în crucea-amiezii-și oglindește / domoala față Soarele. Sub boare / nici frunzele, nici iarbă nu tresaltă, / nici valuri unduind sau cânt de greieri, / bătăi de aripi fâlfâind prin
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
spala auru. Precum în Ungaria, așa și în Moldova, pe vremea cumanilor, nemții au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de sare pentru aceea s-au numit și satul acela Holda sau groapa Holda (adică un dâmb mic, format din pământul scos din groapă); asemene, numele satului Holdița sau Holda mică. Aceste băi, desigur, că în veacul al 12-le au fost desființate prin invazia tătarilor, în care epohă, rămăița de cumani părăsiră pe atunci Moldova și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și pe terenul toponimiei producînd o adevărată odisee a căutării panicate între strada Pacienții și Sapienții (Căldură mare); uneori situarea toponimică sugerează un spațiu ireal, între oniric și absurd (Urbea Târgul de munte se află așezată pe malul stîng al Dâmbului Sec) iar acumularea de amănunte parazitează informația parcă desprinsă dintr-un film suprarealist: Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Indigene et Streine cu firma "La trei struguri tricolori"; e de amintit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Învățător decât să slujească În rit ortodox. Orele de religie se făceau cu preotul greco catolic Ioan Pop care era foarte exigent, dar care a sădit În sufletele elevilor credința În Dumnezeu. După câțiva ani, s-a construit aici pe Dâmb, În locul clădirii din lemn (care a ținut loc de școală mulți ani) o altă clădire mai spațioasă pentru Învățăceii din aceste cătune mărginașe: o parte din Părăul Gălăuțașului, Preluca și Zăpode. Țin minte că după Ion Petraș a urmat Învățătorul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
atunci. Ei mergeau să se Închine lui Dumnezeu, care este unul singur În trinitatea lui, fie că spunem Sfântul Duh sau Sfântul Spirit. Biserica fiind mică, puțini ajungeau Înăuntru pentru Închinăciune, dar stăteau acolo În pridvor și În curte pe Dâmbul unde se slujea În Mănăstirea Doamnei. Probabil că În Toplița să mai fi fost astfel de bisericuțe din lemn În acea vreme. Bătrânii mergeau cu căruțele trase de cai ori de boi, alții rămâneau acasă să Îngrijească de gospodărie. Ei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mamă mamă! Eram un copil fericit, cu pantaloni scurți rupți și răspeticiți în fund, îmbrăcați direct pe piele, cu o cămășuță putredă de atâta spălat căci numai una aveam, cu diverse zdrelituri, începând cu zona degetelor de la picioare și până la dâmburile din creștetul capului și pentru că pantofii din vitrina lui Herșcu mă strângeau, preferam să-mi port picioarele goale; mama se uita cu îngrijorare la mine: - Hm, parcă ești un pui de bogdaproste, de atâta mers desculț ai să-ți faci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]