495 matches
-
dacă s-a desfășurat în pas de vals sau de tango (înclin pentru a doua variantă, pornind de la lucrarea lui Vladimir Ilici Lenin, " Un pas înainte, doi pași înapoi", în care părintele Revoluției din octombrie, conform interpretării unui filozof popular dâmbovițean, ar fi pus bazele "tangoului modern"). Tangoul acesta modern aveam să-l dansăm, cu un pas înainte doi înapoi, până la 1 ianuarie 2007. La acel moment, reușisem să ne convingem partenerul că știm să ne mișcam suficient de bine pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Iliuță, care avea printre altele un stil original de interpretare a marxism-leninismului, modificase teza "în socialism baza o constituie relațiile de producție" în "în socialism baza o constituie relațiile". Având în vedere că formula sa era valabilă și în "capitalismul dâmbovițean", nu m-am dat bătut, fiind de felul meu din acei care "dați afară pe ușă intră pe fereastră". Director la Direcția relații externe a Camerei Deputaților era o bună cunoștință de a mea, fost diplomat. L-am sunat, i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la Bonn cu ani în urmă s-a trezit cu "amorezul" neamț "cuprins de patimă" sărind gardul ambasadei). Vă dați seama ce câmp liber de acțiune pentru serviciile secrete interesate să compromită și să racoleze "colaboratori", gen cazul focoasei "ziariste" dâmbovițene și al ambasadorului elvețian de la București. Știați că în conformitate cu un regulament de ordine interioară în MAE se permite "consumul moderat de alcool", ce înseamnă "moderat" nefiind specificat cantitativ, rămânând la latitudinea fiecăruia? Știați că uneori, cu tot secretul corespondenței, corespondența personală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am amintit foarte viu această scenă acum câteva zile, în momentul în care Corneliu Vadim Tudor anunța, cu surle și trâmbițe mediatice, noua achiziție de imagine a Partidului România Mare. Intrarea în politică a Oanei Zăvoranu, divă sexy de telenovelă dâmbovițeană, a fost o scenă de zile mari. Vadim o avea de-a dreapta sa pe noua „consilieră cu imagine”, după prototipul finalului filmului cu haiduci: „Zestrea Domniței Ralu”. „Asta ți-a rămas, Domniță: două țîțișoare, două buzișoare!”, spunea haiducul Șaptecai, jucat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
trimise la „cratiță” sau pe „centura” politicii. Se mai trezesc atunci când un Orban sau altul își dă arama pe față și produce scandal public. Adică, pe scurt, când „arde casa”. Nu acționează preventiv și nu au strategie comună. Estul nostru dâmbovițean este mai asemănător uneori cu Estul ucrainean care oferă pe Internet pentru piața vestică, sătulă de femei autonome, mirese cuminți, ascultătoare și gospodine sau, alternativ, ca soluție de avarie, aceleași mirese pot deveni „supuse” și „fierbinți”. Suntem o combinație de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
mai mult cancan politic, bârfă de pe marginea șanțului despre ce fac sau cum sunt politicienii, picanterii parlamentare. Se vede treaba că jurnaliștii noștri știu să abordeze lumea numai întrun singur mod - așa cum o fac și cu vedetele, marile noastre vedete dâmbovițene. Cine cu cine sa mai cuplat, ce mașină scumpă mai are blonda X, unde a petrecut vacanța de vară cuplul Y. Stilul acesta de jurnalism, adaptat la lumea politică, dă naștere unor discuții interminabile în jurul declarației unui personaj, aruncată pe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
zi de caniculă, și își ciocneau halbele de bere. (2009) Cotcodăceala politică Când am avut la un moment dat ocazia să stau mai mult în străinătate, am realizat cât de neînsemnate și de penibile sunt zgândărelile politice care însuflețesc presa dâmbovițeană. Privite de departe, toate dezbaterile stârnite de nu știu ce replică aruncată de vreun politician român - despre ce a mai zis Băsescu, despre ce ia mai răspuns Tăriceanu - își dovedeau ridicolul. Am încetat să urmăresc presa din țară, iar când mam întors
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
toate lucru rile care inflamează presa de la București și nasc dezbateri peste dezbateri își capătă exact dimensiunea reală. Adică sunt minuscule și derizorii. A urmat un an întreg în care nu m au mai interesat furtunile din paharul cu apă dâmbovițean. Țin minte că, în momentul în care am plecat în străinătate, era mare tevatură pe la noi că Băsescu îi zicea nu știu ce lui Tăriceanu (pe vremea aceea premier), iar Tăriceanu îi răspundea la rândul lui nu știu ce. Din amploarea pe careo dădeau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
merităm. Noi suntem cei care votează sau fac puncte de audiență. Atunci când mai ies din discursul ăsta cu nuanțe de „cerc vicios“ și „destin implacabil“, mă hrănesc cu amintirea experien ței mele când nu ma mai interesat ce zicea presa dâmbovițeană. Miam amintit de aceasta și vinerea trecută, când ur măream la Al Jazeera online transmisiunile live de pe străzile din Cairo sau Alexandria, în timp ce marile noastre televiziuni de știri aveau studiourile pline cu analiști care se ocupau de veș nicele miuțe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
un subiect de fapt divers - dispariția unei avocate anonime din Brașov, Elodia Ghinescu - a fost transformat, prin același procedeu al picăturii chinezești, în problemă de interes național. Acest parcurs la dus și pe Dan Diaconescu în brațele primitoare ale politicii dâmbovițene. Televiziunea are mare slăbiciune pentru demagogi și întotdea una are grijă de ei, să le facă un viitor. (2011) Până unde se poate ajunge Cât am stat departe de țară, realizând cât de mici și de ridicole se văd de la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
demagogi și întotdea una are grijă de ei, să le facă un viitor. (2011) Până unde se poate ajunge Cât am stat departe de țară, realizând cât de mici și de ridicole se văd de la distanță vedetele care inflamează peisajul dâmbovițean, miam jurat în barbă că, în momentul în care o sămi reiau rubrica despre televiziune, nu o sămi mai pierd timpul cu ele. Ce rost are să ridiculizezi ceva ce este de la sine ridicol? Ajuns în București, însă, mam trezit pur
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de vorbitor are de exemplu o Monica Tatoiu, de se înghesuie toate televiziunile so invite în platourile lor și so pună săși dea cu părerea despre absolut orice, de la divorțuri mondene la criza economică, de la problemele amoroase ale vreunui personaj dâmbovițean la chestiuni de geopolitcă? Este inteligentă, informată sau măcar decorativă și numi dau eu seama? Mare mister! Sau Bogdan Chirieac... Jurnalistul curat, dar care a avut grijă să facă afaceri dubioase cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, omul integru, dar care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Nu este, însă, deloc așa. Ca telenovelă, Numai iubirea e absolut OK. Respectă toate regulile și clișeele genului, acțiunea și personajele sunt exact ca în producțiile sud-americane, iar adaptarea acestora la clima românească nu pare deloc forțată. Pepe - latin loverul dâmbovițean - interpretează melodia de generic ca la carte, Oana Zăvoranu, deși nu e actriță, se descur că bine în rolul ei de mala mujer (este perfectă în replici de genul „Jur că o să mă răzbun pe Victor!“), iar Corina Dănilă șia
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
măsură a agramatismului său funciar sau a puținătății ideilor carel vizitează (asta dove dește, printre altele, că el singur nu ar fi fost în stare săși or ganizeze o campanie publicitară atât de bine articulată). Acum, Piedone este o vedetă dâmbovițeană în adevăratul sens al cuvântului (faptul că e cu mult mai vizibil decât șeful său, Dan Darabont, nu trebuie să ne mire deloc). Cei care lau plămădit îi pregătesc, cu siguranță, un viitor politic de invidiat. Ai putea zice, însă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
seduce din start la cel îndeobște știut ca "omul care aduce carte" sunt, cred, focurile de artificii ale unui limbaj ce sfredelește urechea și scoate mintea din poziția de off-side al lenevelii contemporane de a gândi. Cum singur se numește, "dâmbovițeanul ludico-logoreic" știe să seducă și să abandoneze, să fie sincer și să disimuleze, să înțepe și să mângâie, să vorbească și să asculte, să scrie și să citească. Alte dovezi în acest sens, în dialogul de mai jos. Domnule Mihăilescu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
credeți că reprezintă ea în "economia întregului" literaturii române? Mulțumesc de vorbă bună. Să știți că la Casa Pogor n-am prea fost în apele mele. Locul are realmente blazon, este așa de încărcat de istorie, faimă și aură, încât dâmbovițeanul ludico-logoreic, mai ales când este un cvasi-diletant ca mine, se simte ușor stânjenit. Cu toate că nu sunt chiar lipsit de contacte cu publicul (am conferențiat la Teatrul Național din București și la "Cuvântul", am vorbit la multe întâlniri cu liceeni și
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sacră a mezinei și a împăratului. Cu totul impresionantă este lunga serie de caracteristici divine ale celor trei feți logofeți. Petru Caraman consideră această enumerație aglutinantă o caracteristică a variantelor românești pentru motivul european al copiilor cu emblemă astrală. Basmul dâmbovițean adaugă mărcilor uraniene simboluri spirituale și vegetale: condeiul științei stă după ureche, buzele preiau frumusețea rodnică a florei și, poate, sunt capabile să cânte ca din frunză. Seria completă de însemne „tatuate” apare și întrun basm din Purcăreni, Argeș, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în seamnă „noi și-ai noștri“. N-am întâlnit, în nici una din taberele politice, politicieni care, din când în când, să facă, inteligent, haz de ei înșiși! Aș semnala o singură excepție: Toader Paleologu, care a adus, în peisajul public dâmbovițean, un ton nou: destins, ușor relativist, politicos, străin de îndârjire și de patos militant. Dar pentru genul lui de politician nu avem încă, cel puțin așa cred, un electorat pe măsură. În orice caz, dl Paleologu îmi provoacă, adesea, sănătoase
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
GRECEANU, Șerban (? - c. 1710), cărturar, traducător și autor de versuri. Este de fel - ca și fratele său, cronicarul Radu Greceanu - din satul Greci, aparținând ținutului Vlașca. I se mai zicea și Dragomirescu, după numele satului dâmbovițean unde a ctitorit o biserică. Ilinca, prima lui nevastă, era fiica marelui vistier Papa Greceanu și se trăgea dintr-un sat ilfovean ce se numea tot Greci. Tatăl soției a fost socotit de unii cercetători drept părinte al cărturarului. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
articole de istorie literară, poezie la "Viața Românească", "Ramuri", "Astra", "Luceafărul", "Contemporanul-Ideea europeană", "Argeș", "Calende", "Literatorul", "Zburătorul", "Contrapunct", "Art Panorama", "Jurnalul literar", "Poesis", "Nord literar", "România. Kilometrul zero", "Filocalia", "Citadela", "Lumina", "Manuscriptum", "Litterae" (din Canada), precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", "Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană", "Târgoviștea Literară", ș. a. Să ne oprim puțin în această perioadă: este momentul când ați cunoscut mari valori românești, ați colaborat cu reviste și redacții importante. Ce nume v-au marcat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Luceafărul", "Contemporanul-Ideea europeană", "Argeș", "Calende", "Literatorul", "Zburătorul", "Contrapunct", "Art Panorama", "Jurnalul literar", "Poesis", "Nord literar", "România. Kilometrul zero", "Filocalia", "Citadela", "Lumina", "Manuscriptum", "Litterae" (din Canada), precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", "Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană", "Târgoviștea Literară", ș. a. Să ne oprim puțin în această perioadă: este momentul când ați cunoscut mari valori românești, ați colaborat cu reviste și redacții importante. Ce nume v-au marcat, ce prietenii literare v-au legat peste timp? (exemple de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
activitate la catedră, a funcționat, după 1990, timp de opt ani, ca inspector școlar de specialitate, ocazie cu care a cunoscut foarte bine realitățile sociale din localitățile județului Suceava, pe care le-a raportat mereu la evenimentele și viața politică dâmbovițeană, care, volens-nolens, se reflecta (la bine și la rău!) asupra fiecăruia dintre români în parte. Acesta trebuie să fi constituit imboldul care îl va fi pus în fața hârtiei de scris pentru a-și așterne gândurile care-l frământau cu privire la viața
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de la indignare la revoltă, de la ironie la sarcasm, mai ales când constată că multe dintre apucăturile aleșilor noștri stau sub semnul lui Auri sacra fames (Blestemata foame de aur), aceștia fiind „cei care se bălăcesc cu folos personal în capitalismul dâmbovițean, guraliv și tembel, păgubos și trădător, distructiv și hoț” (Sub imperiul necesității). Dovedindu-se a fi un viguros pamfletar, I. Cernat ar putea amenința, odata cu N. D. Cocea că „... nu vom uita niciunul din cei care trăiesc din mizeria
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
insista asupra dreptului, până atunci refuzat, de a face comerț cu statele capitaliste de pe continent, pe întemeiatul motiv că odată cu utilajul nu se importă și ideologia capitalistă. Indivizii dubioși de la „Chirpicul”, plini de zel și de vigilență în apărarea capitalismului dâmbovițean, cred prostește că structurile de rezistență din Casa Poporului se sprijină pe ideologia comunistă. M-aș fi așteptat să facă un efort de a găsi soluții pentru a amortiza cheltuielile făcute cu întreținerea ca, de exemplu, să fi propus și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ai voștri! Noi rămânem tot ca proștii”. (din lirica postdecembristă) Dacă n-aș fi avut confirmarea că istoria se repetă, bineînțeles, la altă scară și cu alte personaje, n-aș fi dat nici o atenție evenimentelor care au incendiat spiritele politicii dâmbovițene, fiind datorate, după cum mulți afirmă, tușind cu subînțeles, pionului cu fustă, mâței blonde care-și ascute ghearele de grilajul de la Cotroceni, căreia toți în spun Elena Udrea, numai eu îi spun Ileana lui Cocoș, spre a o deosebi de „Ileana
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]