2,349 matches
-
păstrarea acestui loc de vis. Această zi va rămâne în mintea mea ca un vis de demult spre a-mi arăta că odată, pe când eram copil, am fost și am văzut cum natura face minuni și că aceste locuri vor dăinui spre bucuria îndrăgostiților și a iubitorilor naturii care ar face orice pentru a o păstra așa cum este ea, sau poate mult mai frumoasă. Diana Ganciu, Clasa a VII-a C Delta Dunării Delta Dunării este cea mai frumoasă rezervație naturală
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
negativă. Moartea din Miorița este o calmă reîntoarcere lângă ai săi. Moartea Meșterului Manole este creatoare. Românul nu caută moartea, nici n-o dorește, dar nici nu se teme de ea, pentru că supraviețuirea acestui popor este miraculoasă. Am continuat să dăinuim aici pe acest Plai mioritic, grație unor artiști de talia lui Manole. Meșterul Manole, după cum spunea Tudor Arghezi, este fiecare creator de artă și de acțiune, fiecare zămislitor și întemeietor, care trebuie să îngroape în efortul lui tot ce are
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Amintirile rechinului Lui Stanley Hall 19271998 Un gentleman și un cărturar UNU Herbert Ashe, inginer la Căile Ferate din sud, dăinuie încă sub forma unei amintiri vagi și șterse în hotelul din Adrogue, printre caprifoii înmiresmați și-n profunzimile iluzorii ale oglinzilor. Jorge Luis Borges 1 Relicva unui lucru năruit în proporție de nouă zecimi Eram inconștient. Încetasem să respir. Nu știu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de pe aripile fluturilor care mi se scutură de pe degete și apoi e luat de vânt. Cred că lui Clio i-a plăcut ideea unui tatuaj pentru că ar fi fost ceva al ei, ca și simțul umorului, ceva care ar mai dăinui măcar puțin timp după ce trupul ar muri și s-ar răci. Ar fi fost ca o mică înșelătorie. Înțelegi ce vreau să spun, nu? Să nu-ți pierzi credința în mine, Eric. Regret și speranță, E (Primită pe 12 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
altul și ne adulmecăm cu privirea. Desigur, momentele astea sunt cele mai plăcute și nu avem prea des parte de ele. Ce este remarcabil în relația noastră este că, menținându-ne în această stare de latență neexprimată și neîntâmplată, ea dăinuie și nu e nimic care s-o poată perturba sau deteriora. Serviciul celular și de internet și chiar cel al metroului par să meargă de la sine, fără prea mult efort din partea noastră. Totul pare împietrit și legătura noastră nu evoluează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și instrumentele noastre. Gestul lui Maurizio mi s-a părut mișcător și, cum am intuit că el nu se va întâmpla decât o dată, am simțit nevoia să-l eternizez, așa că m-am gândit că trebuie făcut ceva ca floarea să dăinuie. Deci, Pulcheria s-a îndrăgostit de bărbatul ce putea să urmărească cu orele trupul ei suplu și frumos de odaliscă, mișcarea precisă, sigură și hotărâtă. Bârna era singurul univers peste care Pulcheria stăpânea, în care se simțea puternică și sigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ce pot atinge aceasta sunt de cele mai multe ori fazi și lineari, sau plictisitor de onești și invariabili cu ei înșiși. "Lumea devine vis, visul devine lume", spunea Novalis. Am sperat să mă topesc într-o zi în acea puritate ce dăinuie în noi din copilărie și care nu se poate epuiza niciodată, oricât de tare o bălăcărim cu nesăbuința și insolența noastră. Mă gândesc adesea la acea puritate și o scot timid la iveală dintr-o cutie prăfuită cu jucării stricate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fi prilej de fructuoase și compensatoare reverii; memoria ce însoțește actul fericirii este deosebit de vie și precisă. Ea captează cele mai nesemnificative detalii, care, adunate, dau formă fericirii și o prezervă în cele mai vii culori. Este o memorie ce dăinuie și recitirea ei ne conferă o palidă retrăire a actului fericirii... Există o zonă a creierului nostru atinsă de grația divină de care uitarea cu greu se poate atinge. Să slăvim acest spațiu tabu, să-l folosim la maximum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sunt foc, brațele foc, trupul e un miriapod-flacără, iedera roșie se cațără pe razele de soare până-l sufocă, face Luna ghem de iederă, bolțile se rup de iedera sălbatică a viilor, brațele copacilor îndoite de rod și parfumul rămas dăinuie în frunze, în scoarță, în ramuri, în puful aripilor, în cașul ciocurilor, încât și șerpii au veninul parfumat, vinul murdărește smalțul dinților, caldarâmul străzilor, capilarele rădăcinilor, pe Dunăre curge vin în loc de apă, peștii își depun icrele în copaci, printre ziduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
am înțeles cu tânărul înrobit după fata de miere și am îmbrăcat-o de asemenea în straie de grâu. E drept: când mergeau împreună prin oraș, roiuri de albine întunecau cerul, mai ales în preajma uneia, mai ales, pentru că mătasea broaștei dăinuia din dragoste pe trupurile lor, mirosul creând pârtie zeițelor prin mulțimi. * * * P entru prima oară, în lume era pace. Avioanele, submarinele și cuirasatele părăsiseră teatrele de război, cui le vrea să se spele pe cap cu ele. Portavioanele, mașinile blindate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sfat care să te ajute să răspunzi mai ușor. Imaginează-ți că ai mai avea de trăit numai șase luni. Ce ai vrea să faci în acest răstimp? Ce locuri ai vizita? Ce lucruri ai vrea să faci care să dăinuie și după plecarea ta? Este sigur faptul că vei trăi mai mult de șase luni, dar trebuie să fii la fel de conștient și de faptul că nu vei trăi o veșnicie. Ce te împiedică să faci tot ce ți-ai dori
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
referă la îndeletnicirea de bețiv: „Te strâng în brațe / Cu ardoare / CA un boschetar / O sticlă de tărie / Mare.“ (Îmbrățișare) „Sorb / Cu voluptate / Dintre coapsele tale / Plăceri nemăsurate / CA un bețiv / Din sticlă / Vise deșarte.“ (Voluptate) „Aroma / Trupului tău / Mai dăinuie / În memorie / CA pe gâtlejul ud / Al unui bețiv / Mirosul de tărie“ (Aroma) etc. Singura surpriză oferită cititorilor constă în aceea că uneori „ca“ este înlocuit cu „precum“. Dar substituirea se produce rar. Ioan Hada, autoproclamat în titlul volumului „faraon
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dăm seama însă dacă acestea din urmă sunt destul de numeroase pentru a constitui un morman... Mult zgomot pentru (aproape) nimic „Mihai Posada preconizează răspicat o ființare românească chezășuită de actul branșării spiritului identitar la potențialul istoric al românilor de a dăinui, în consonanță cu valorile imanente tradițiilor multiseculare: lingvistice, spiritual religioase sau culturale în sens larg, antropologic, al nației.“ În fraze de acest fel, răsunătoare ca un discurs rostit la megafon, îl caracterizează Ștefan Stoenescu pe autorul volumului de „poesii“ Acasă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
există deci, pe lume, cel puțin trei limbi!) În rest, poemele, scrise cu o cerneală roz și cu o anumită sfială-stângăcie, nu promovează deloc „o ființare românească chezășuită de actul branșării spiritului identitar la potențialul istoric al românilor de a dăinui, în consonanță cu valorile imanente tradițiilor multiseculare“. Iată un exemplu dintre zecile posibile: „ca și când / ți-ar putea aparține ceva în cuvânt / sentimentul factice că lenjeria / de corp este furată în timp ce o porți / (sau corpul furat lenjeriei?) /: sintagma regăsită la prieteni
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fost ei. Trandafirul Deșertului Se lăsase seara. Vuietul străzii se domolise încet-încet, apoi se stinsese cu totul. Se stinseseră și luminile. Doar susurul apei pe pietrele multicolore când vesel, când suav, când plin de bucurie ca un clopoțel de vacanță dăinuia în liniștea încăperii. Și chiar așa era: vacanță. A doua zi era duminică. Până luni, nimeni nu mai intra în magazin. Așa că pietrele puteau să se odihnească, să mai schimbe o vorbă între ele, sau pur și simplu să tacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
culoare și simfonii, merii, înșirați în linii drepte până către lizieră, găzduiau în coroanele lor cu veșminte de mireasă roiuri de albine lucrătoare, ispitite de polenuri și parfumuri discrete ale florilor albe-rozii. Câmpurile de brândușe de la margine de codru mai dăinuiau cu sclipiri albastre. În stejarii de alături o pasăre își striga numele. Rândunelele harnice săgetau văzduhul. Berzele din vârful unui stâlp de înaltă tensiune clămpăneau în liniștea înserării. Găinile cotcodăceau, curcanii tușeau, grăsunii guițau ca protest la unele intenții ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
brațe, ferecată în argint, prădate de la Suceava și Sucevița pentru a săvârși minuni în viitor, în folosul pospoliților. Își mai amintea craiul cum și-a scrijelit adânc numele în fresca de pe zidul de la soare-răsare al Suceviței, Jan Sobieski-Rex, spre a dăinui acolo drept mărturie olografă peste veacuri ca băștinașii să-și amintească de mila creștinească și de faptele glorioase ale Măriei Sale. Vezi, hatmane Turculeț, ce țară minunată îți ofer pe tavă? Da, serenisime! O văd și îngenunchez spre a-i săruta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lozinci în bună parte mincinoase. Dacă, din întâmplare, s-ar fi aflat acasă, cu siguranță, s-ar fi adresat organelor raikomului sau și mai sus, la regiune ori la țenter pentru eradicarea grabnică a fenomenului rușinos al sărăciei ce mai dăinuie încă în anumite comunități sovietice. Și, dacă nu găsea înțelegerea cuvenită, era în măsură să defecteze niște circuite, bine de ea știute ca fizician, la navele cosmice garate pe astrodromul de la Baikonur, să oprească din cursă un submarin atomic la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
culoare și simfonii, merii, înșirați în linii drepte până către lizieră, găzduiau în coroanele lor cu veșminte de mireasă roiuri de albine lucrătoare, ispitite de polenuri și parfumuri discrete ale florilor albe-rozii. Câmpurile de brândușe de la margine de codru mai dăinuiau cu sclipiri albastre. În stejarii de alături o pasăre își striga numele. Rândunelele harnice săgetau văzduhul. Berzele din vârful unui stâlp de înaltă tensiune clămpăneau în liniștea înserării. Găinile cotcodăceau, curcanii tușeau, grăsunii guițau ca protest la unele intenții ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
verde de acasă/ Să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă... Totdeauna, totdeauna... Frumos, dragi colegi! Minunat! Mâine după prânz ne vom prezenta pe scena căminului cultural din localitate cu repertoriul complet al formației noastre corale. Frumosul din noi mai dăinuie încă în adâncuri. Îl vom aduce la suprafață spre încântarea celor însetați de adevărata artă... a hotărât cuplul sărbătorit fără să fi receptat vreo te miri ce împotrivire sau observație. Noi vom dirija cu rândul, a mai adăugat doamna. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Lună mai luminoasă sau natură mai fioroasă. Nu erau spiritele rele cele care mergeau, era Universul întreg împotriva a două entități separate, care, prin voință, nu s-au distrus. Ele n-au luptat, ei au supraviețuit, existând mai departe și dăinuind universal împreună. Au mers în alt colț al Nimicului și au format acolo un alt Univers. Au devenit Soarele și Luna și sprijinul unei noi Veșnicii. Pentru că au fost Nemuritori. Idei (Aventura III) De la capăt: India, ce speram să găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
personaj care să nu te aibă. Fă astfel încât să dai tot ce ai mai bun din tine. Poți alege ce vrei. Însă trebuie să alegi. Și ceea ce vei crea să trăiești atunci, cine vei vrea să fii, acel ceva va dăinui veșnic. Va înfrumuseța Veneția cu încă un vis frumos, cu încă un alt ideal. De privești atent, dincolo de oamenii fericiți, care celebrează gloria vieții, se află toate idealurile pierdute, toate acele speranțe neîmplinite și toate acele alegeri greșite. Primele urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
la prima greșeală, a făcut-o cu foc și i s-a adresat să audă și ceilalți, în special Cecilia. Am să te recuceresc dragul meu și o să ne iubim cum ne-am iubit întotdeauna. Iubirile mai și mor, nu dăinuiesc o veșnicie. Nu ai simțit asta? — Am să reaprind flacăra dragostei, iubitule! — Vezi să nu te arzi, a replicat Matei calm și ironic. Toți au început să râdă în hohote și să facă glume. — Georgeta, nu-ți merge cum ți-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
m-am lăsat pe sofa. Ajuns în anticamera morții, în timp ce mă acomodam, am aruncat o privire pe o pajiște de un verde crud. Mai încolo se întindea un tăpșan plin cu flori. Am plănuit o plimbare și, dacă lumina va dăinui fără vreo boare de vânt, poate voi culege flori de coada șoricelului și sunătoare. Mângâiam iarba pufoasă și parfumată, când după o denivelare își desfăta corpul o divă. Am ocolit locul mi-am continuat plimbarea prin iarba verde spre tăpșan
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cunoștință. Sarcina se realiză întocmai cum a gândit și trimise vorbă că el, Alcoolul dorește să stea la un carcalete cu Ceaiul. Ieșiră amândoi odată, fiecare din magazinul lui și se întâlniră în stradă. -Sus tăria! salută Alcoolul. -Aroma să dăinuie ! răspunse la salut Ceaiul. Și-au ciocnit porțelanurile, după care începu prin a se tângui Alcoolul: -Dragă concurent, îmi pare nespus de rău, până la fundul paharului dacă se poate, dar trebuie să-mi vărs lichidul în fața ta, pentru că nu mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]