466 matches
-
Stat puternic, autoritar. Discursul lor devine tot mai naționalist și mai xenofob. Bineînțeles că poporul nu este consultat și atunci nu-i rămîne decît să invoce Cerul. Nu-i rămîne decît să deschidă Canonul daoist, retipărit recent și să citească: "Dăinuirea este mai curînd mișcare săvîrșită după legi precise, închisă în ea însăși, reînnoindu-se fără încetare, o mișcare a unui tot organizat și puternic, centrat pe el însuși, o mișcare în care orice sfîrșit este urmat de un nou început
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
națională, basmele și legendele populare. În cinstirea „zugravilor anonimi”, care au „înmoldovenit” veșniciile, precum și în păstrarea tradițiilor și a continuității spirituale, poetul, „virtuoz al unui grai de tonalitate moldavă [...] cu iz de limbă sfântă” (Dumitru Micu), întrevede unica șansă de dăinuire a neamului. Dreptul la eroare (1993), Lacrima care vede (1994), Oul de piatră (1995), Fotograful de fulgere (1998), Cerul lăuntric (1998), Poezia, bucuroasă tristețe (1998) ș.a. includ versuri pătimaș angajate (până la patetism) în frământările social-politice ale momentului. Dacă în unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
aceste structuri diferențiate, pe care microscopul le arată În diversitatea lor nesfârșită, sunt subordonate unității centrale a individualității. Căci la Început a fost această forță de organizare, de integrare, acest principium individuations. Întregul preexistă părților, cărora le dă vitalitate și dăinuire În linia aceleiași continuități vitale. Această concepție organică și sintetică a individualității a fost cunoscută de la Început de naturaliști; importanța jucată de celule În arhitectonica organismului, ca și o analogie de suprafață cu fenomenele mecanice, au făcut pe primii cercetători
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
un echilibru Între energetica internă și mediul exterior. Organismul ne apare astfel un sistem energetic În permanentă adaptare la ambianța fizică. Între modul energiilor din afară și funcțiunile dinăuntru se mențin În fiecare moment o rezonanță armonică menită să chezășuiască dăinuirea vieții. Ca urmare, individualitatea nu trebuie să fie considerată o realitate biologică și spirituală rigidă, invariabilă, și nici ca un cerc Închis fără corelații sau prelungiri În mediul exterior cosmic sau social. Individualitatea e devenire. Cuprinderea ei În actualitate nu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pe scara biologică. Fiecare din aceste diferențe anatomice condiționează sau este condiționată de un număr atât de mare de factori corelativi, Încât ele reprezintă În totalitatea lor o schimbare fundamentală a vieții omenești În raport cu cea strict animală. Funcțiilor biologice, de dăinuire a vieții și de orientare În lume, s-a adăugat la om o realitate sufletească diferențiată, dependentă de viața În societate și de dezvoltarea sistemului nervos central. Realității somatice i se adaugă o realitate spirituală. În prezent, asistăm la forma
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
un ideal originar din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea și practicile specifice mass media audiovizuale electronice din secolul al XX-lea6. Voi trece intenționat cu vederea alte probleme din relatarea lui Garnham, ca de exemplu ignorarea apariției și dăinuirii controversei publice din sectorul dominat de piață al mass media tipărite sau audiovizuale sau întrebarea dacă "o politică rațională și universalistă" descria țelul intențional sau practica propriu-zisă ale serviciului public de difuziune, la apogeul său. Mă voi concentra, în schimb
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
R, 1984, 9; Dan Brudașcu, Un caz literar - I. Peltz, I.C. Vissarion și D. Ciurezu, R, 1985, 10; Valentin Tașcu, Semnături în contemporaneitate, ST, 1987, 4; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 107-108; Victor Petrescu, I.C. Vissarion. Între uitare și dăinuire (în colaborare cu Ștefan Ion Ghilimescu), Târgoviște, 2001; Dicț. scriit. rom., IV, 760-762; Opriță, Anticipația, 44-46. C. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
decât emisarul Iadului, cobaiul menit să se perfecționeze, o dată cu depozitarul său, în teologie, predestinare și liberul arbitru. Straniul menaj al lui Don Juan, al sufletului său cu acel Mefisto italian, "un diavol fericit de aparența lui umană", îi garantează însăși dăinuirea în feluritele sale succedanee, inclusiv puterea de fascinație, chiar dacă în viața lui femeile au avut un rol exclusiv instrumental, de revoltă față de Dumnezeu. Excepțională este ponderea dată de romancier coabitării eurilor (Don Juan Leporello narator), înte care există un cerc
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
comune sau activarea uneia deja existente. Pentru ca relația dintre cele trei fete să nu dispară, ele se pot concentra asupra unor alte valori, care nu au legătură cu relațiile de iubire, precum reciprocitatea și comunicarea creativă, care au contribuit la dăinuirea în timp a relației lor. Diversitatea valorică este o caracteristică importantă a oricărei societăți, întrucât în cadrul unei culturi funcționează valori foarte diferite, chiar opuse. Fiecare cultură este definită de un set de valori, dar acest lucru nu presupune ca fiecare
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
-i spună bătrânului rege de acasă tot ce-a văzut. Peleu este în Iliada și în raport cu Ahile simbolul vieții trăite ca viață, într-un șir de generații care se urmează, legate prin dragostea firească dintre părinți și copii și prin dăinuirea aceleiași lumi: casa, avuțiile, pământul, muntele (Pelion, în cazul lui Ahile, muntele împădurit unde se ducea adesea să-l vadă pe centaurul Chiron, să învețe de la el rosturile buruienilor de leac), poveștile, trecutul. Tetis abia apare în această lume: amintirea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
adaugă și manuscrise vechi, toate constituind rodul osârdiei sale și inima acestui străvechi pământ vasluian. Reflectarea rezultatelor acestor cercetări istorice o putem găsi în sumedenia de studii și articole publicate în reviste de specialitate, dar mai ales în celebrul volum Dăinuiri dăneștene (coautor: Eugenia Buraga) apărut la editura ieșeană Junimea, în 1977, în colecția Humanitas. Cu părul albit de dorința cunoașterii a tot ceea ce era simplu, natural și de demult în zona DĂNEȘTILOR, colecționarul COSTACHE BURAGA și-a desăvârșit cercetarea prin
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
economiile materiale, mergând până la a-și sacrifica familia. Muzeul creat de el era un punct de atracție al comunei DĂNEȘTI, iar bătrânul colecționar se mândrea cu această casă-muzeu, rodul muncii epuizante a întregii sale familii. Amprentele trecutului au căpătat o dăinuire dăneșteană! Străvechile exponate din ceramică, os, metal și lemn, adunate în casa părintească, constituie rodul cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de familia învățătorului COSTACHE BURAGA. De multe ori, pentru copiii familiei, solurile de tot felul au reprezentat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
toată familia, soția și copiii, aceștia din urmă nebănuind ce înseamnă copilărie... Aproape an de an venea pe lume alt copil și tot așa până la zece, un buchet frumos, rodul dragostei dintre Costache și Eugenia Buraga. Iată ce scria în ,,Dăinuiri dăneștene“: ,,Plăcute miroazne prelung ne țintuiră prin mijlocul marelui cîmp al culturii strămoșilor toți... Iară noi, migălind, am tot strîns floricele smerite și le-am potrivit într un zmoc ce împrăștie o anumită cîntare șoptită în metru dactil... Descîntarăm zvonirea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
erau motive să nu fim obligați să muncim din greu la toate capriciile tatei pentru ca dorința lui să se împlinească, adică să-i rămână numele în nemurire după cum s-a și întâmplat cu realizarea acelui muzeu și prin publicarea cărții ,,Dăinuiri Dăneștene “ tipărită la editura Junimea - Iași unde coautor a fost mama, Eugenia Buraga. Iată un fragment din scrisoarea fiicei mele Giniola, nepoata lui C.B., trimisă pe data de 25 ian. 2000, domnului Octavian Paler pe atunci director onorific la ziarul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nemăsurată e ceața ce crește pe timpuri...Și grea e cum negura... încă și deasă cum pîcla...Și multă ...Și una ea știe: de una să-ntindă, într-una s-aștearnă, oriunde ajunge, cu poala ei moale, o neagră uitare... “ (Dăinuiri dăneștene 1977) Din acel muzeu frumos și bogat până la urmă s-a ales praful, a rămas doar o legendă ce dăinuie verbal din om în om. Atâtea obiecte prețioase au dispărut de parcă le-ar fi înghițit fantomele , mare rușine și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
au mai fost găsite în bâjla-muzeu au fost aduse la Vaslui. Directorul Muzeului Județean din Vaslui, pe atunci domnul Ioan Mancaș, cât și muzeograful din acea vreme, doamna Doina Rotaru, sau zbătut foarte mult pentru acest lucru care totuși pentru dăinuire a fost o semirealizare. După ce au fost restaurate, o parte dintre obiecte au fost expuse în Sala Arta a Muzeului Județean Ștefan cel Mare din Vaslui cu ocazia celei de-a XXIX-a Sesiune Națională de Comunicări Științifice ,, Acla Moldaviae
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Beinat pentru susținerea morală și încurajarea pe care mi-a dat-o zi de zi. Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru puterea pe care mi-a dat-o... Efortul mamei mele Eugenia Buraga și al tatălui meu Costache Buraga a fost pentru dăinuirea tradiției satului Dănești. Costache Buraga a fost un om, a fost o idee, a fost gândire contopită cu a celei ce i-a fost jumătatea lui, având mereu aceleași dorințe și idealuri, dar acum când nu mai sunt printre noi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
plachetei de versuri ,,înălțimi“, editată de Casa de creație Iași. Dar consacrarea lui Costache Buraga se realizează la apariția cărții ,,Dăiniri dăneștene“, scrisă împreună cu soția sa, Eugenia Buraga și apărută la Ed. Junimea din Iași în 1977, în colecția Humanitas. ,,Dăinuiri dăneștene “ nu este o simplă monografie a unei localități, ci o inegalabilă operă literară prin modul cum este structurată și după mesajul ei absolut original. Cartea este un poem închinat unei așezări umane care a dat țării minți strălucite, o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Ștefan cel Mare din Vaslui. Referințe bibliografice: V. Grigoraș, ,,Fragmente de spiritualitate...2001“; Petru Necula, Mihai Ciobanu, ,,Dicționarul personalităților...2001“; Neculai N. Maftei, Constantin GH. Radu, ,, Fii ai comunei Dănești, jud. Vaslui, 1981“; Ioan Baban, ,,Dicționar literar “2008. Note 1. ,,Dăinuiri ... “ , p.3 BURAGA EUGENIA 1909 - 1975 învățătoare Eugenia Acasandrei din satul Pleșești, județul Suceava, absolvind școala primară în anul 1920, și-a continuat studiile la Școala normală de fete din Dorohoi ( 1920 -1928 ). în perioada 1928-1939 a lucrat ca învățătoare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Și-a înțeles soțul ca nimeni altul, fiind alături de el, înconjurîndu-l și îngrijindu-l în toate momentele grele din viața lui. Este coautoare a muzeului de arheologie și etnografie pe care l-au amenajat în locuința lor și a lucrării ,,Dăinuiri dăneștene“. A crescut cu dragoste zece copii care la maturitate au devenit: Elena Darie, educatoare, Oșești -Vaslui; Maria Blănaru, muncitoare Fabrica de confecții Vaslui; Mărioara Obreja, muncitoare Fabrica de confecții Vaslui; Florica Hușanu, învățătoare, Iași; Gheorghe Buraga, lucrător la întreprinderea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
se găsește în casă, ne spune Costache Buraga, »mai am prin păduri, adăpostite bine, multe materiale«. Ierbarul regiunii Dănești, așa cum îl numește cel care 1-a adunat, se află și el, în ordine, riguros clasat.” Luând cunoștință și de volumul „Dăinuiri Dăneștene", reporterul nota cu aceeași aplecare : ”Cartea impresionează prin bogăția și diversitatea informației, prin căldura prezentării, ca și printr-o altă însușire aproape incredibilă: întregul tom Î cu conținut documentar și științific ! Î se înfățișează în haină de proză ritmată
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cald pe o asemenea vreme. vârtelnițe , împletituri și țesături, unele ciupite sau chiar ciuruite de molii în sipetele bunicilor unde zăcuseră ani buni, dar cu modele și culori vii. Purtau etichetele locului de provenință , întregite de povestirile gazdei și reprezentau dăinuirile peste veac ale străvechiului Dănești. De unde poate și titlul „Dăinuiri Dăneștene” ce avea să-l ia volumul cu „crâmpeie monografice” și duioase evocări , scris împreună cu soția, Eugenia Buraga, apărut în anul 1977 la editura „Junimea” și închinat copiilor, cărora, datorită
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ciupite sau chiar ciuruite de molii în sipetele bunicilor unde zăcuseră ani buni, dar cu modele și culori vii. Purtau etichetele locului de provenință , întregite de povestirile gazdei și reprezentau dăinuirile peste veac ale străvechiului Dănești. De unde poate și titlul „Dăinuiri Dăneștene” ce avea să-l ia volumul cu „crâmpeie monografice” și duioase evocări , scris împreună cu soția, Eugenia Buraga, apărut în anul 1977 la editura „Junimea” și închinat copiilor, cărora, datorită devotamentului autorilor pentru istoria țării , nau putut să le lase
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și cartofi din spuza de la sobă. Păreau oameni de treabă și ospitalieri. Chiar dacă casa lor era sărăcăcioasă, în schimb, era bogată în omenie și credință. Oboseala și căldura din casă și-au spus cuvântul încât cred că am adormit instantaneu. „Dăinuirile” din ograda veacurilor de demult. Venind într-o zi , să le revăd , cuprins de nostalgia amintirilor, avem să constat îndurerat că duiosul lor cuib, realizat cu truda, strădania și cheltuiala lui Moș Costache, a consoartei și a copiilor care și-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
avem să constat îndurerat că duiosul lor cuib, realizat cu truda, strădania și cheltuiala lui Moș Costache, a consoartei și a copiilor care și-au adus cu prisosință obolul, s-a spulberat. Mi-a rămas doar fotografia intrării la „Casa Dăinuirilor”, cu ctitorul ei pe prag scriind neostenit despre cele din jur . I-am făcut-o într-o zi caldă de vară, prin 1988 , când l-am vizitat cu băiatul, dornici de o reîntâlnire cu străbunii . Ioan Mitican scriitor ,,Unul dintre
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]