467 matches
-
influența este considerabilă. 62 Menționarea românilor în istorie Tăcerea izvoarelor istorice (argumentul "ex silentio") în legătură cu populația romanică din nordul Dunării, a cărei existență și deplasări (migrări) sunt evidențiate de cercetarea istorică și lingvistică, a fost des invocată spre a contesta dăinuirea românilor în vatra lor proprie. Să vedem care este sensul exact pe care relatările și textele medievale îl atribuie denumirii populației de la Dunăre și din Balcani: este unul etnic sau unul geografic? Ultima știre despre romanitatea nord dunăreană, înainte de venirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca Talaba-jud. Fălciu (Vaslui), Turtaba-jud. Mehedinți. Cum trăiau românii sub dominatorii turanici în aceste secole ? Închegați ca neam creștin încă din secolul al X-lea, ei și-au continuat existența istorică, sub conducerea cnejilor lor româno-slavi, în vechile vetre de dăinuire ale obștilor. Ei duceau o viață simplă, mai curând patriarhală, de păstori și plugari, încadrați în uniuni de obști, cnezate și voievodate, așa cum apucaseră din vechime, de la începuturile neamului românesc. Aflați sub dominația neamurilor turanice de nomazi asiatici, ei plăteau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Iorga), ei nu sunt alții decât acei "chorepiscopi" de prin schiturile de lemn, menționați înainte de anul 1000. Pe acești stareți-episcopi (vlădici) nu-i puteau așeza cumanii, pe atunci încă păgâni. Ei proveneau dintr-o evoluție organică a populației locale, însă dăinuirea lor era cu neputință fără ocrotirea și îngăduința căpeteniei turanice. Episcopul, de orice caracter ar fi fost, presupunea și pe conducătorul politic (voievodul) și ceata sa militară. Stăpânirea turanică (cumană) nu-l putea înlătura, hoarda neavând un caracter așezat și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în ultimă instanță spirituale. Spre exemplu, cel intitulat Pelerinajul la Râm vizează un gest pe care literatura noastră veche l-a impus: „pelerinajul simbolic la Râm”, mișcare a conștiinței de care sunt legate sentimentul apartenenței la romanitate, al duratei, al dăinuirii și devenirii ulterioare, elogiul Italiei etc. - toate, topoi ai literaturii naționale, constante care cristalizează o istorie interioară a spiritului românesc. Lucrarea aduce observații cu „caracter de noutate în bibliografia critică a domeniului” (Laurențiu Ulici). Un spirit analitic similar, riguros informat
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
națională, basmele și legendele populare. În cinstirea „zugravilor anonimi”, care au „înmoldovenit” veșniciile, precum și în păstrarea tradițiilor și a continuității spirituale, poetul, „virtuoz al unui grai de tonalitate moldavă [...] cu iz de limbă sfântă” (Dumitru Micu), întrevede unica șansă de dăinuire a neamului. Dreptul la eroare (1993), Lacrima care vede (1994), Oul de piatră (1995), Fotograful de fulgere (1998), Cerul lăuntric (1998), Poezia, bucuroasă tristețe (1998) ș.a. includ versuri pătimaș angajate (până la patetism) în frământările social-politice ale momentului. Dacă în unele
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
cele săvârșite în zilele lui tac și analiștii pământeni și istoriografii străini. Dar, după cât se vede, pare că Bogdan-Dragoș să fi ajuns la adâncă bătrânețe, căci curând după dânsul stătu domn Lațco, un vrâstnic nepot de fiu al lui. Puțina dăinuire a domniilor celor dintâi opt voievozi ai Moldovei {EminescuOpXIV 190} dovedește în orice caz că era încă slab tocmită puterea statului și că existau fatale sfâșieri dinastice. Sass Voievod. Sass Vodă, fiul și succesorul lui Bogdan-Dragoș ce-ntemeiase statul, domni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în paradă, din circulară 'n circulară, din Carada 'n Carada, teamă ni-i că veți trezi lupul din el și că-și va întoarce cojocul pe dos și - atunci ține-te pânză să nu te rupi! Constatat rămâne însă că dăinuirea la guvern a roșiilor începe a deveni un pericol social pentru țară. Când ideile cafenelei Procope vor intra în capetele țăranilor, nu știu zău unde ajungem, căci ele se combină cu caracterul pilos și cumpătăreț al rasei române, care e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ridică la 11,4 trilioane de dolari, ceea ce înseamnă 1.675 de dolari de la fiecare locuitor al acestei planete.147 Criza, după cum se știe, a plecat din Wall Street. Putem crede că Wall Street continuă să fie un loc grozav? Dăinuirea visului american depinde fundamental și de ceea ce fac cei care au fost selectați de criteriile meritocratice ale societății americane și au ajuns în vârful ierarhiei sociale. Dacă societatea americană a devenit așa de performantă, de atractivă, este și pentru că elitele
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
2. al-B"q (2.1.3.2.), deși este în toate listele tradiționale, nu se află ca atare în Coran, ci sub formă de verb la imperfect, persoana a III-a singular (yabq"). Ideea existenței neschimbătoare a lui Dumnezeu, a dăinuirii lui infinite este exprimată și în Biblie, de pildă în Psalmul 102/101,27: „Ele (i.e. cerurile și pământul) vor pieri, dar Tu rămâi și toate că un veșmânt se învechesc și ca pe o haină ce o schimbi le
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
SCRIERI: Figuri ale romanului, Târgoviște, 1997; Figuri ale imaginarului poetic, Târgoviște, 1999; Dinastia de cărturari a Ciorăneștilor (în colaborare cu Mihai Gabriel Popescu), Târgoviște, 2000; Lola, Lolita, Bonita, București, 2000; Proximitatea lui Eminescu, Târgoviște, 2000; I. C. Vissarion între uitare și dăinuire (în colaborare cu Victor Petrescu), Târgoviște, 2001; Grădina lui Athis, Pitești, 2002. Ediții: Marin Bucur, I. L. Caragiale. Lumea operei, Pitești, 2001; Costache Olăreanu, Fals tratat de petrecere a călătoriei, Târgoviște, 2003. Repere bibliografice: Ionel Necula, Ștefan Ion Ghilimescu și plăcerile
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
deschidere reală spre cultură, încercând să accentueze dimensiunea spirituală a imaginii turistice a țării. Faptul se reflectă chiar în rubricile sale: „Creion”, apoi „Homo viator”, cuprinzând scurte editoriale, evocări și însemnări de Pop Simion, „Vatra”, „Datina și dorul”, „Etnos și dăinuire”, consacrate obiceiurilor și tradițiilor populare românești (ultima rubrică fiind susținută de Vasile Vetișanu), „Ochiul cinematografic”, al cărei titular a fost multă vreme Romulus Rusan, „Limba noastră-i o comoară”, semnată, în 1988-1990, de Dan Slușanschi, „Musafirul nostru”, unde pot fi
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
desparte însă radical prin absența dezgustului de a trăi. Dimpotrivă, este dominat de propensiunea spre ironie și autoironie, ceea ce subminează absurditatea gesturilor sisifice, prezente mereu în lirica lui. Frecventă, metafora ploii are menirea de a reliefa o coexistență stranie, a dăinuirii și a extincției, sentimente perpetue, consolidate de convingerea, inspirată de Parmenide, după care ființa umană este constrânsă să accepte imuabilitatea universului și să renunțe la confortul relativității: „eșafodul/ proaspăt adunat în cuie/ cu scândura însetată/ se înalță/ pieziș pus cu
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
a)gorodnicŭ neamului său; săvârșindu-să la alŭ optulea anŭ a domniei sale...” 53. Când ambițiile erau mari - și mă întorc la Neagoe Basarab (hrănitor - s-a spus- de năzuințe „imperiale”) și gândul mai înalt, elementele (ctitorii, danii, ajutoare) ce putem asigura dăinuirea „numelui bun” și „pomeana” erau semănate pe un spațiu mai întins, echivalent cu zonele esențiale ale Ortodoxiei. Este lung șirul domnilor români dăruitori la Locurile Sfinte. Donațiile generoase, ajutoarele, înzestrările trimise la Athos sau în țara Sfântă de un Alexandru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
R, 1984, 9; Dan Brudașcu, Un caz literar - I. Peltz, I.C. Vissarion și D. Ciurezu, R, 1985, 10; Valentin Tașcu, Semnături în contemporaneitate, ST, 1987, 4; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 107-108; Victor Petrescu, I.C. Vissarion. Între uitare și dăinuire (în colaborare cu Ștefan Ion Ghilimescu), Târgoviște, 2001; Dicț. scriit. rom., IV, 760-762; Opriță, Anticipația, 44-46. C. Pp.
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
mare discreție pe eternele teme: viața, moartea, ciclicitatea anotimpurilor, istoria neamului. Ardealul se regăsește nu atât în peisaj - deși pastelul stă mereu la îndemână - cât în duhul lui, prin sufletul jelalnic al îngemănării cu natura, cu istoria, ca însemne ale dăinuirii: „Lângă morminte stau - de-un ceas? De-o zi? - / Oh, mut eu stau acolo ca pământul / Pe dealuri iarba vălure-se lin / Și zăvorât în mine stă cuvântul” (Lângă morminte). Structural, R. este un bard, un cântăreț, avându-și ascendența nu
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
atinge echilibrul între tensiunea spiritului și vibrația lirică. Evadând din contingență, poeta se concentrează asupra esențelor, pătrunde într-o lume în care mișcarea e „un dar al neclintirii”, întunericul - „insomnia/ Luminii când dispare ora”, uitarea - „liniștea memoriei care-și contemplă dăinuirea”, iar „ființa e năpădită de neființă.” Este intuită ordinea metafizică a lumii, însă întrebările rămân în plan secund, precumpănitoare fiind sugestia unor stări care surprind evanescența realului într-o ființare imaterială și mai ales linia fragilă dintre cele două lumi
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
manifestării unor direcții literare în cultura română. Cu o informație temeinică în domeniul istoriei culturii, Clasicismul românesc (1971), reluată în Clasicism și tendințe clasice în literatura română (1979), analizează, din perspectivă evolutivă, preluarea și adaptarea clasicismului de către scriitorii români, studiind dăinuirea tipologiei clasice până în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Paginile din Clasicism și romantism (1973), Studii și evocări (1974), Scriitori și direcții literare (I-II, 1981-1984) aduc precizări și clasificări de natură istorico-literară și teoretică privitoare la opere
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
istoriei și explică lectorului său principalele trăsături ale proceselor culturale petrecute în vechime la români (romanizarea este pentru el o veritabilă opțiune pentru un tip de istorie culturală), toate desfășurate într-o remarcabilă unitate, temelie a „specificului românesc” și a dăinuirii într-un cadru - teoria „cadrelor de cultură” explică apariții și dezvoltări identice - guvernat de Bizanțul ortodox și de Europa Centrală. SCRIERI: Contribuții la o biografie a lui N. Bălcescu, București, 1923; Un manuscript al „Efemeridelor” lui Constantin Caragea banul, București
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
manifest-program, într-un text care deschide C. de d. este relevată atitudinea publicației, ce refuză categoria politicului: „Caietele acestea sărace apar fără un «cuvânt de început» pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care în libertate și râvnă probează vrerea de dăinuire a cuvântului și gândului românesc. Celor care se străduiesc să vadă în spiritualitatea românească realitate, tâlc și valoare. Acelora, mai cu osebire, care aici și acum, inaugurează o altă prezență în vreme, aceea de a substitui categoriei politicului, dimensiunea de
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
niște amănunte ale istoriei culturii, așa cum mulți cercetători, deși cu o tehnică și cu un instrumentar de lucru ireproșabile, riscă să afirme. Istoria culturii are implicații extraordinare la toate nivelele de exprimare. Ea este un suport temeinic, deoarece vorbește de dăinuirea vieții și creației omenești. Nu degeaba cartea tezaurizează conținutul ei. În expoziția de istorie modernă a Muzeului Unirii din Alba-Iulia se află o foarte reușită schiță a drumurilor parcurse și a contactelor stabilite de cărturarii blăjeni cu centrele de cultură
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
textelor lui Alexandru grafica unui alt bun prieten ce ne privește dinspre veșnicie, Sabin Ștefănuță, pentru care copilăria a însemnat, o să vă dați imediat seama, linia subțire și fermă ce ne face să descoperim inefabilul în noi, în dumneavoastră, în dăinuire... Cătălin Bordeianu Post-scriptum - Trec des prin Vaslui. Din 1997 însă, telefonul pe care îl dădeam de fiecare dată să-l anunț pe bunul meu prieten că sunt acolo, mă trezea la realitate: „... Da, familia Poamă. Bine ai venit! Păcat că
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pe tema degringoladei, demolării și înmormântării sistemului de sănătate românesc, de către o brigadă de șoc ungurească, adusă hoțește la cel mai criminal mod, de un guvern corupt, imoral și trădător de neam, în fruntea celei mai sensibile funcții ale dăinuirii unui stat, sănătatea membrilor comunității. Mai grav nici nu ar fi putut face cineva acestei țări, decât punând la sănătate reprezentanții unei nații, care de foarte multă vreme au în doctrina lor militară (!!!) folosirea îmbolnăvirii popoarelor adverse, prin infectarea lor
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
care și-au urmărit și atins scopul , de a face o țară, în altă țară (fiindcă Harghita și Covasna, asta este la ora aceasta) și nu numai atât, au ajuns de a ne controla două din ramurile publice, care garantează dăinuirea noastră ca popor, sănătatea și cultura. Deci nu am nimic special cu maghiarii și cu atât mai puțin cu maghiarele, la care să le dea Dumnezeu sănătate, că al dracului mai sunt. Eu, nu am decât un dinte contra dobitocilor
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mai dăinui pe fata acestui pământ? Sau, poate altul e rostul întârzierii noastre aici. Scrie-mi numai mie: Ce-ai simțit când ai plecat de aici, când ai ajuns acolo în Tara Sfântă unde au fost primite Tablele Legii din dăinuirea ta de mii de ani. Noaptea îl visasem și pe el și pe fiică-sa, dar fiica, simțind asta, își ținea capul aplecat pe umărul meu, era în dreapta mea, preluată bărbăteștii mele puteri; ne aflam în Ierusalim desigur, acolo la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
inima nopții, nedormiți, în veșnică pândă, un fel de stafii venite din însuși pământul pe care îl lucrau, din adâncimile tainelor de lut și ierburi în care își duceau morții și în care credeau ca ultim semn al statorniciei și dăinuirii lor în timp. De multe ori, privindu-i, aveam halucinanta certitudine că, odată cu ei, veneau în acele târziuri de noapte și moșii, și străbătrânii lor și stăteau cu toții la taifas, în lumina palidă a felinarelor din piață, într-o devălmășie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]