388 matches
-
de lucru. Printre artiștii care au lucrat la finisaj se numără Constantin Baraschi, Alexandru Călinescu, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea și Costin Petrescu, toți nume cunoscute în perioada interbelică. Pe fațada sudică, sculptorii Mac Constantinescu și Constantin Baraschi au dăltuit fiecare câte o reprezentare simbolică a "Victoriei". Amplasate identic pe fațada de nord se găsesc alegoriile "Bărbăție" de Ion Jalea și "Credință" de Constantin Baraschi, precum și alte două "Victorii" create de Cornel Medrea și Dimitrie Onofrei. Lucrările decorative de la vechiul
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli). Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restrînsă față de celelalte (aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului rîului, dăltuit în aval de satul Lepșa, în formațiuni predominant gresoase de vîrstă paleogenă. Este accesibilă pe DN 2D, la aproximativ 71 km depărtare de Focșani, sau 3 km aval de centrul satului Lepșa. De la motelul situat în imediata sa vecinătate pornește
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
anului 1810 pînă î(n) anul de acum curgătoriu 1836, din mila lui Dumnezău de 26 de ani pe al 27-le (un cuvînt indescifrabil n. n.) perțeptoriaște". Nu se cunoaște meșterul constructor ai acestui splendid edificiu, el nu și-a dăltuit numele nicăieri. Prin tradiția orală ni s-a transmis amintirea unui singur cioplitor - Lupu Dolha - pe atunci cârstnic și clopotar. Dar răstocenii au fost întotdeauna buni lemnari; mulți trebuie să fi cioplit aici stejarii care au dat lăcașului suplețe și
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
de pe cuprinsul regiunii Meseșului și a Transilvaniei de nord. Casa este ridicată din bârne rotunde de stejar, încheiate la colțuri cu cheotori simple, scobite semirotund și cu capete lungi de încheiere ieșind afară din pereți. O parte din bârne sunt dăltuite cu barda, într-o tehnică mixtă de lemn parțial lăsat rotund și parțial fățuit. Izolarea se face printr-un strat de lut aplicat pe pereți atât în interior cât și în exterior. Încăperile sunt podite iar pe jos sunt unse
Muzeul din Cizer () [Corola-website/Science/312484_a_313813]
-
de la 1848, iar în statistici apare pentru prima dată în anul 1869.5 Deși s-au făcut mai multe precizări scrise despre prima atestare documentară a localității Lunca Bradului, cea mai veche dovadă despre existența comunei, se află în pisania dăltuită în lemn de stejar, sculptată de un meșter pe intrarea în vechea Biserică Ortodoxă. Pe această placă este încrestat în litere chirilice următorul text: „S-au făcut această sfântă Biserică în zilele înălțatului Francisc și al luminatului arhiereu Vasile Moga
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de 26 de ani. A fost fără nici o îndoială o figură legendară, care a intrat definitiv în istoria picturii românești moderne, ca "Margareta Sima", imortalizată în multe tablouri de soțul ei, ea însăși fiind un tablou trăitor. Figura ei pare dăltuită în piatră de granit, este de altfel reprodusă aproape fotografic de Maestru în 1957, unde apare îmbrăcată într-un halat alb care-i mărește și mai mult aerul marțial. Prin voia Destinului tabloul avea să dispară după moartea Maestrului, nu
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
cleios al pădurii..., tăcerea ierbii se sufocă, în fuga ei nebună înfrântă de flăcările clocotitoare ale Iadului... Am ațipit sub roua dimantină a dimineții, memorând tăcerea ierbii și, răvășit de dorința revederii, îmi scald setea de vis în rana amintirilor dăltuite în iernile trecute ale vieții mele... Unde se duce oare iarba când zăpada înroșită de durere îi inundă viața, încătușând-o în amintire? Tăcerea ierbii ne învață să murim frumos, risipiți între sânii iubitelor noastre, goi pe dinăuntru, goi pe
Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
durerea pietrelor aruncate de-a valma în calea vieților voastre... Dar eu, rătăcesc pe drumul necunoscut al Pustiului, scriind poeme de dragoste, lăcrimând între păsări de fum însângerate, sub potcoavele cailor sălbatici cu coamele lor săltând în vânt..... Mi-am dăltuit o umbră de sânge... Iată, sunt Omul cu două umbre, ce se caută sub ploile de stele căzătoare! Iată, sunt Omul cu o umbră încătușată! Sunt Omul însingurat în tăcerea umbrelor lui, îndoliate și răpuse de dragostea viforoasă a Vieții
Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
până la 9 m. Întreg ansamblul a fost înconjurat de un puternic zid de apărare, al cărui traseu este urmat de actuala împrejmuire a bisericii. Cetatea Țărănească din Saschiz este situată pe dealul de lângă biserică. Pe o piatră a cetății este dăltuit anul 1343. Cetatea a avut șase bastioane și o fântână adâncă de 60 m (care astăzi mai are numai 1-2 m). Legenda spune că din fundul fântânii ar fi pornit un tunel ce duce până în centrul comunei.
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
Monumentul, un obelisc înalt de 3,50 m, este amplasat în fața bisericii. În partea superioară se află un vultur cu o cruce în cioc, cu aripile desfăcute anii: „1914 - 1919”. Pe laturile din față și din spate ale obeliscului sunt dăltuite numele a 51 de eroi din localitate, căzuți în Primul Război Mondial. Pe soclu se găsește sculptată o cască model „Adrian” și două ramuri de stejar încrucișate. Pe o latură este gravat textul: „Acest monument s-a ridicat de locuitorii
Berzovia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301071_a_302400]
-
autoritățile din Remetea și organizația din Remetea a UDMR. Este opera sculptorului Emil Burján Gál din Gheorgheni. Pe partea superioară se află portretul în basorelief din cupru al lui Tibor Cseres, iar pe partea inferioară se află o placă comemorativă, dăltuită de către cioplitorul în piatră, Béla Barabás, din Lăzarea. Pe pe inscripție se poate citi: "„CSERES TIBOR, scriitor 1915 - 1993 marele fiu al Remetei”". A fost comandat la cererea bisericii romano-catolice de prelatul papal László Orbán și finanțat din donațiile credincioșilor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
condusă de generalul Subotai "bahadur" a asediat Sibiul și a incendiat mănăstirea. Ea a fost refăcută la scurtă vreme după acest tragic eveniment. În anul 1417 sculptorul austriac Peter Lantregen a sculptat un crucifix monumental, înalt de 7,30 m, dăltuit dintr-un singur bloc de piatră. El a fost amplasat în biserica dominicanilor, deasupra altarului. Meșterul sculptor a ajuns în Transilvania la începutul secolului al XV-lea și a realizat lucrări și în alte orașe ale sașilor: Brașov, Sighișoara sau
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
anii Domnului 1723“, latura cu inscripția fiind tăiată în partea de jos (pentru a da înălțime intrării. Presupunem că data se referă, de fapt, la înființarea parohiei unite, căci, în mod obișnuit la bisericile de lemn, actul de edificare este dăltuit în pragul de sus al primei intrări. Pereții, din brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi și partea de vest a pronaosului de asemeni poligonală, cu trei laturi, tip de
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
Veselovski era după 1960 cel mai consistent sub aspectul melodic căci purta în fantezia sa un arsenal foarte generos care îi permitea să găsească formula plastică cea mai fericită pentru un anumit vers. De la el ne-au rămas nenumărate șlagăre dăltuite cu migală. Si cu simțul poeziei.(...) Figura lui charistmatică, ce oferea în permanența un zâmbet discret, rămâne în amintire peste decenii.”" (Prof. Dr. Octavian Lazăr Cosma: Cuvânt înainte la CD- ul „Strada Speranței”, EDC 442). "„Artist al melodiei, Vasile Veselovski
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
este o căpetenie geto-dacă din secolul al III-lea care-și exercita autoritatea în Dobrogea, peste un timp după moartea lui Dromichaetes. În 1959, la Histria a fost descoperit dăltuit în piatră un decret cu următorul conținut: Misiunea celor trei era să elibereze cei 60 de ostatici histrieni ținuți în captivitate de și să „deblocheze” veniturile pe care orașul le obținea din pescuit și exploatarea pădurilor din delta Dunării, și
Zalmodegikos () [Corola-website/Science/305874_a_307203]
-
împreună cu soția sa. Mormintele celor doi ctitori au existat în biserică, acum greco-catolică, până în anul 2001, când au fost desființate, iar lespezile de mormânt au fost scoase afară. Mărturii stau: tabloul votiv din sec. al XVII-lea și pisania originală dăltuită în piatră, în limba slavonă cu blazonul Rácz de Galgó și numele lui Mihail Rácz II., al treilea ctitor al bisericii. Membrii familiei Rácz s-au împărțit în două mari ramuri: cea de Galgó (Gâlgău), maghiarizată, și cea de Tӧvis
Petru Racz () [Corola-website/Science/328814_a_330143]
-
Comana: coloanele, arcada și capitelurile. Inițial, în criptă au fost depuse osemintele a 564 de eroi, din care 24 identificați, iar 540 neidentificați. Numele militarilor identificați au fost inscripționate pe plăci din marmură, iar la intrarea în mausoleu au fost dăltuite, în marmură albă, câteva versuri ale poetului Mircea Rădulescu: Ultima statistică privind numărul eroilor din mausoleu datează din anul 1943, menționându-se că osemintele a 762 de militari au fost depuse în criptă și în firide individuale. După 2008, conducerea
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi. Monumentul avea, în total, 11,20 metri înălțime. Soclul era compus din 5 pietre monolite și avea 6 metri înălțime. Statuia are 5,20 metri înălțime. Pe fațada principală a soclului era dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare - Domnitor al Moldovei. 1457-1504 După ultimatumul sovietic din 1940 statuia a fost transportată la Vaslui, unde a fost instalată lângă biserica Sfântul Ioan, ctitorită chiar de marele voievod. În august 1942, statuia a fost reinstalată la
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
și așezat pe un soclu de piatră, bustul a fost dezvelit în anul 1976, cu prilejul aniversării a 105 ani de la nașterea marelui istoric și cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înființarea Institutului de istorie. Pe soclu este dăltuită următoarea inscripție: Nicolae Iorga (17 ianuarie 1871 - 27 noiembrie 1940) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. Acesta a avut un sfârșit tragic, fiind ridicat de către legionari
Bustul lui Nicolae Iorga din București () [Corola-website/Science/332646_a_333975]
-
a celei ungurești, "Szaszregen"). Într-o diplomă emisă în anul 1228 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, localitatea este menționată cu denumirea de "Regun". În anul 1555, pe un pilastru al zidului de incintă a orașului Reghin, fusese dăltuit următorul text, în limba germană: ""Kein Heil kommt vom Krieg, den Frieden erbitten wir alle"" (De la război nu vine nimic bun, ne rugăm cu toții pentru pace). Ioan Kemény a fost ales ca principe al Transilvaniei în orașul Reghin la data
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
câteva considerații de natură estetică și istorică: ""Frumusețea Banlocului o dă parcul ce ia o bună parte din aripa dreaptă a satului, sfârșindu-și zidurile înconjurătoare - ca de cetate - spre centru. La răscrucea aleilor veghează statui și inscripții lapidare romane, dăltuite în primele decenii după cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetuza, după cât mă lămurește un studiu german de paleografie. Printre liniile de brazi, stă legat în cercuri și cu rănile cimentate, unul din cei 100 de acați, aduși din America sub Maria
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
fabricarea tăblițelor pentru școlarii începători, se numește ardezie . În Europa, exploatarea gresiei este concomitentă cu apariția activităților cotidiene ale omului primitiv, faptul fiind lesne explicabil prin relativa usurință a prelucrării acestui tip de material. Mărturie sunt numeroasele figurine de gresie, dăltuite în formă de idoli, sau alte reprezentări, găsibile în diversele muzee ale civilizației sau artei pe tot cuprinsul continentului. Unul dintre cele mai edificatoare exemple în acest sens este Muzeul Pietrei (Streinmetz Museum) din Zogelsdorf, Niederösterreich, instituție culturală austriacă bazată
Gresie (geologie) () [Corola-website/Science/305028_a_306357]
-
Stroe Buzescu fusese rănit grav și a murit câteva zile mai târziu, pe 2 octombrie. S-a păstrat până în prezent piatra sa de mormânt, de la schitul Stănești (din Stănești-Lunca, Vâlcea), pe care soția sa, jupâneasa Sima, a pus să se dăltuiască o inscripție într-o frumoasă limbă română despre faptele creștinești și vitejești ale soțului ei, încheiată cu: „"Și nu fu pre voe câinilor de tătari"”. În vara anului 1603 Radu Șerban a intervenit în Transilvania împotriva coaliției magnaților maghiari, conduși
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
la Mănăstirea „Sfântul Laurențiu” de lângă satul Vicovu de Sus. Simțind nevoia de mai multă liniște, a devenit schimnic cu numele de Daniil și s-a retras la Putna, pe malul pârâului Vițău. Acolo a găsit o stâncă în care a dăltuit un paraclis. Se mai văd și azi pronaosul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie. Aici a venit Ștefan cel Mare în anul 1451, după uciderea tatălui său Bogdan al II
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
pe latura de sud. Chenarele șerpuitoare de pe arcade alunecă pe stâlpii de secțiune dreptunghiulară, pentru a însoți „frânghia", iar cuiele de lemn, cioplite în forma rozelor, se adaugă lalelelor singuratice. În ancadramentul ușii de intrare, alături de meandre și „frânghie", sunt dăltuite în partea superioară, lângă motivul crucii, două lalele și un șirag de inimi. Pictura interiorului, executată în 1771, este în mare parte distrusă. Pereții bisericii au fost „grunduiți” inițial cu un strat de lapte de var și nisip fin, peste
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]