359 matches
-
nimeni, aflată lângă vechea asociație a revoluționarilor. Dacă treci de panourile din tablă ruginită pășești pe un strat gros de moloz, vezi excremente întărite, pungi de chipsuri, boturi umede de câini care se retrag imediat în tainițele lor. Între zidurile dărăpănate dai peste cornete de hârtie și cărbunii sfărâmicioși ai focurilor aprinse de vagabonzi. Aici trag eu nădejde să descopăr ceva, habar n-am ce anume. M-am plimbat mult printre gunoaie, însoțit de privirile curioase ale câinilor, răscolind cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
apariția ei abia răsărită acolo în poartă, încît femeia cu care - strecurîndu-ne prin întunericul de lângă garduri - căutam singurătatea câmpiei făcu un gest de apărare cu amândouă mâinile și scoase un strigăt ușor de surpriză. ...Luna transfigurează totul. Gardurile strâmbe, șandramalele dărăpănate, bălăriile din maidan, atât de urâte în lumina soarelui analist și veridic, adinioarea în bătaia lunii erau frumoase, dădeau satului "balnear" o poezie nemeritată; iar mai departe, în câmp, freamătul abia perceptibil al nopții părea însăși căderea luminii de lună
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
scos capul de câteva ori din landau, cu fluturări de voal - voalul care-mi dezmierdase buzele pe drumul spre Văratic și pe care de atunci nu și-l mai pusese niciodată - și, la o cotitură a drumului, după o dugheană dărăpănată, dispăru într-o singură clipă cea din urmă fluturare a voalului roz. În acest moment începu trecutul. Ca o muzică de pe alte tărâmuri, reflectată într-un ecou, erau toate câte se petrecuse în zilele fierbinți ale verii, care trecuse și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
întortocheate, numai de Ștefan știute, fumând, fără să vorbim între noi. Orașul îmi dezvelea acum un alt obraz, zbârcit, misterios, plin de farmecul discret al mahalalelor. Îmi plăcea mirosul de vechi și de mucegai care venea din curțile boltite și dărăpănate, unde dintre rufele albe întinse la uscat se ivea mogâldeața palidă a vreunui bătrânel așezat pe un taburet, bălăngă nindu-se fericit și senil sub soarele cu dinți al lui martie. Tăcerea noastră era întreruptă doar de lătratul câinilor și de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
să nu plece. Fard Muhammad Își scoase pălăria și o ținu la piept. Se uită În jos cu blândețe și spuse: ― Fiți liniștiți. Sunt alături de voi. Își ridică pălăria cu un gest care cuprinse tot cartierul, ghetoul cu prispele lui dărăpănate, străzile nepavate, frânghiile dezolante de rufe. ― O să mă Întorc la voi În viitorul apropiat ca să vă scot din iadul ăsta. Apoi Fard Muhammad se urcă În Chrysler, porni motorul și, cu un ultim zâmbet Încurajator, se Îndepărtă. Fard Muhammad n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-l urmeze până la apă. Așa că o ținură tot Înainte În stilul acela molcom, Gremlinul cu formă ciudată oprind cu scrâșnet de frâne la semnele de circulație, iar Cadillacul făcând la fel puțin mai târziu. Pe străzi fără nume, pe lângă case dărăpănate, prin fundăturile din zona uitată de lume situată Între șosele și râu, părintele Mike Încerca, nechibzuit, să scape. Vechea poveste: mătușa Zo ar fi trebuit să fie acolo ca să zbiere la părintele Mike, pentru că numai un cretin ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Cortegiul de automobile o luă apoi pe Mack Avenue și, când trecură pe Hurlbut, Tessie privi pe geam ca să vadă vechea lor casă. Dar n-o zări. De jur Împrejur crescuseră tufe, spațiile verzi erau pline de gunoaie, iar casele dărăpănate i se păreau acum toate la fel. Ceva mai târziu, dricul și limuzinele se Întâlniră cu un șir de motociclete, iar mama observă că șoferii purtau cu toții fesuri. Erau Shrineri veniți În oraș pentru o adunare. Plini de respect, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Nr. 41, chiar la capătul tramvaiului, al Colentinei și al Bucureștiului. Cum mi-am luat repartiția, m-am dus, emoționat, să-mi văd școala. Drumul cu tramvaiul mi s-a părut, literalmente, nesfârșit. De-o parte și de alta - case dărăpănate. O excepție: pe stânga, aproape de capăt, un fel de foișor ciudat, un turn singuratic, solid zidit. Rolul lui în viața mea avea să fie enorm, și am știut asta de cum l-am văzut (dar despre acest lucru am să vorbesc
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un artist al melancoliei, al sentimentului îmbătrînirii și trecerii tuturor lucrurilor, al culturii ca necropolă în ruine. Ca și perfecțiunea palatelor de altădată, din vedutele și capriciile lui Piranesi, scrierile vechilor maeștri au ajuns la noi grav și iremediabil știrbite, dărăpănate, obscurizate de șuierul timpului. în baladele sale, Doinaș nu a imitat edificii întregi și strălucitoare, ci a construit ruine măcinate de vreme, decoruri butaforice cu cartonul mucegăit, statui cu nasul și degetele de mult pierdute. Criticii care au interpretat poemele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ani de Închisoare, aveam să ne revedem În satul bărăgănean Rubla (redenumit Valea Călmățui) ca D.O.-iști pentru doi ani el, iar eu pentru trei ani. La Început am locuit În aceeași cameră a unei căsuțe dintre cele mai dărăpănate. Deoiștii nu erau obligați să munceasă. Doar cei ce nu aveau vreo sursă sigură de subzistență erau nevoiți să lucreze, Îndeosebi În agricultură. Dintre numeroșii studenți deoiști (care fuseseră arestați În timpul și după Revoluția Maghiară din octombrie noiembrie 1956) prea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
verii care nu se mai termina. Durerea asta mă sufoca, era ca o dragoste mistuitoare dar fără obiect, dragoste și tânjire pentru nimeni. Iulie a trecut ca o halucinație, ca un singur diapozitiv cu o piațetă pustie și un bloc dărăpănat. In august am plecat în tabără la Budila cu mai mulți colegi din clasă, și în acest cuvânt, Budila - budă, closet, cloacă nebunească și împuțită, dar și gigantic Buddha zâmbitor, cu pleoapele coborâte, înconjurat de un nimb de perle și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
să fie mereu briliantul dintre sprâncenele lor. Singuri și ignorați, aveau să cartografieze harta împărăției în 168 imense, demente, ilizibile Cărți cu foițe de aur. Hoitul lor plin de viermi avea să fie găsit prăbușit peste manuscrisele halucinante, în mansarde dărăpănate, unde nimeni n-ar fi bănuit că poate trăi un om... Poate că asta gândeam și atunci, în ziua plecării din tabără, privindu-i pe cei doi cu un zâmbet care din nou nu-mi ieșea disprețuitor, cum aș fi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de ață i se carbonizase de mult. Deodată, ca și cum s-ar fi trântit cu putere o ușă, cele două focuri bufniră într-o explozie de scântei și se stinseră. Nici măcar jarul nu mai ardea. Totul era cenușă și fum. Sala dărăpănată se umpluse de un fum înțepător, greu de respirat. Prin colțul dărâmat al zidului se vedea un sfert de lună, albăstrind cerul în jur. Totul se destrămase și ne găseam acum, la miezul nopții, într-o clădire ruinată: niște fetițe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și fumegau la lumina monstruoasă a pătlăgelelor roșii. Am ieșit pe poartă și curând alergam pe câmp, pe cărarea spre foișor. Am străbătut acel drum ca dintr-un singur pas - și brusc m-am regăsit față-n față cu magazia dărăpănată în care se găsea REM-ul. Fără să ezit nici o secundă, am scos cheia de aur și am împlîntat-o în lacătul ruginit. Așa cum mă așteptasem, se potrivea perfect, se răsucea voluptuos, ca în unt. Am aruncat lacătul cât colo și-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
loviți de glonț", spune mai marele camerelor jupuite de mortar, și arată mai multe nume, cutare sârb, cutare neamț, cutare ungur, și se sprijină în bastonul de rănit cu care l-a înzestrat revoluția. În oraș mergem cu un autobuz dărăpănat să vizităm monumentele revoluției, nu suntem mai mult de cincisprezece participanți la un simpozion despre aflarea adevărului, înaintea noastră o mașină a poliției cu cele două faruri, sau ce-or fi, lansează semnale bleu-ciel agolmerației rutiere. Domnul profesor din Marea Britanie
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
deoparte. D-aia tot poți să zici c-a făcut un lucru bun pe lumea asta și madam Ioaniu ! Și d-aia nu po’ să m-apropiu de casa asta și s-o văz în halu-n care e, și cu chioșcu dărăpănat, și cu păru ăla uscat, de l-a umplut omizile, și cojită p-afară, și s-o văz și pe Ivona asta, slabă și gălbejită și numa oase nșirate, că parcă nu știu ce-mi vine... Parcă nu știu ce-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a întâmplat să staționăm într-un orășel. Am fost repartizat într-un vorstadt* să locuiesc în casa unei văduve, al cărei bărbat fusese și el locotenent cândva și ieșise la pensie. Baba avea vreo optzeci de ani. Casa era veche, dărăpănată, din bârne, iar baba nu ținea nici măcar slujnică în casă, atât era de săracă. Însă remarcabil era faptul că femeia avusese cândva o familie numeroasă, rude multe; dar unii, de-a lungul vieții ei, muriseră, alții se mutaseră care încotro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
neagră peste față. Urmându-l pe Andrew în ce era mai rău, pe străzi care se transformau în alei înguste, își spuse că în curând va leșina, apoi chiar o făcu, prăbușindu-se în mijlocul mulțimii. Își reveni în fața unei case dărăpănate, care avea să-i fie cămin pentru următorii treizeci de ani. O vreme trăi plină de însuflețire, cu o încredere oarbă în Andrew. Se lăsă condusă de el și se ocupa mecanic de casă, urmându-i instrucțiunile. Pe cât posibil, încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Mai bine să mai aștepte. — Acum, zice Star și se strecoară prin perdeaua de mărgele în stradă, este timpul să ne distrăm cu adevărat. Iau alt taxi și se îndreaptă spre Rue Pigalle, într-o zonă cu case joase, cam dărăpănate, dar care au toate la parter ceva ce pare a fi bar sau cabaret. Se simte miros de benzină în aer și drumul este plin de oameni dornici să se distreze. Alții, bețI, se împiedică pe drum și prostituatele îmbrăcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Este locul acela înecat de praf, unde strălucirea oricărei firme luminoase durează doar câțiva metri, până când locul îi este luat de alta. Și mai e cealaltă parte a orașului, cea pe care turiștii nu apucă să o vadă: rulotele, căsuțele dărăpănate, magazinele pentru săraci, casele de amanet unde poți cumpăra verighete, sacouri, proteze - orice a putut fi schimbat la un moment dat pe câțiva dolari. Și peste tot, întinderea nesfârșită a deșertului. Tatăl său, dealer de blackjack, iar mama sa, chelneriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
rost are prăpastia aceasta? Dacă Dumnezeu e iubire, de ce Ilona nu se cuprinde într-însul? 3 După-amiază Apostol Bologa plecă la depozitul general de muniții, să ia o înțelegere cu comandantul, care locuia mai sus de gară, într-o cocioabă dărăpănată, ca să fie aproape de depozitul săpat în pântecele dealului. Acolo dădu peste locotenentul Gross. ― Ce faci aici, prietene? se cruci Apostol, strîngîndu-i mâna cu bucurie. ― Lucrez, cu un mic detașament, la amenajarea depozitului, de vreo patru zile, răspunse pionierul, de asemenea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
câteva monede, Josăphine, pe care copiii o strigau Pielea, îi dădea comorile ei lui Elphège Crochemort, care le tăbăcea într-o moară veche de pe malul râului Guerlantei la șase kilometri în amonte de unde locuiam noi. O moară veche, pe jumătate dărăpănată, care lua apă ca un mare vapor cu o spărtură în el, dar rămânea totuși în picioare, an după an. Crochemort venea rareori în oraș. Dar când ajungea pe aici lăsa în urma lui o dâră urât mirositoare. Știam fără nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Vaslui! A fost mișcarea unor bețivani. Câțiva copii care erau atunci în crâșmă s-au hotărât să facă revoluție”, explică profesorul și completează, mai mult pentru el, că a fost ,,trilulilu-trandafiru’ revoluție”. Și continuă: ,,Important este că, printre aceste blocuri dărăpănate, s-a dezbătut ideea de revoluție. Nici o emisiune nu putea să spună dacă a fost sau n-a fost”. Dumitru Marin nu ezită să povestească una-alta și despre noul film al lui Corneliu Porumboiu, ,,copilul acestor meleaguri”, din care
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
e bine. E bine. Rețeaua de canalizare, legată de enormul con al sta--ției de epurare a atmosferei, conținând fluidul de răcire comprimat, ajunsese la incandescență. Arcuri electrice, într-o coroană pe armătura superioară a turnului, luminau suprafața Acheronului și clădirile dărăpănate ale coloniei Hadley prin fulgere sporadice și orbitoare. Era evident că stația funcționa anormal. Moderatoarele încă mai încercau cu încăpățânare să oprească o reacție în lanț incontrolabilă. Îndoiala nu fusese inclusă în programarea lor. Dincolo de zona de aterizare, se ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
scrumieră cu spatele. RÎnjeau ușor. Președintele Întreprinderii era de la țară și făcuse, probabil, bani din tranzacții imobiliare. Și Întreprinderea lui părea să fi avut un Început promițător. Biroul lui se afla la etajul al treilea Într-o clădire veche, cam dărăpănată, și jumătate din tavan era Înclinat. Doar porțiunea În care Își primea oaspeții, despărțită de restul printr-o foaie de placaj, era Înzestrată cu mobilă: mese și scaune din plăci de inox. Se vedea de la o poștă că-l costaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]