16,541 matches
-
Eu încă n-am văzut pe nimeni să fie creștin desăvârșit și liber (de păcat). Chiar dacă cineva se odihnește în har, pătrunde tainele și (se desfătează) de multa dulceață a harului, păcatul rămâne încă în el. Unii, din cauză că au fost dăruiți cu belșug de har și de lumină, socotesc că sunt liberi și desăvârșiți, însă din lipsă de experiență greșesc. Pentru că (zic eu, deși) au puterea harului, nu sunt încă pe deplini slobozi. Și eu am ajuns, în anumite momente la
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
un Înger albastru : „Ce vrei de la mine? Întreabă Poetul ușor speriat, ușor amuzat, cu un zâmbet ștrengăresc În colțul gurii. Ce mi ceri?” Îngerul Îi răspunde cu o irezistibila duioșie: „Nu-ți cer absolut nimic. Ba chiar vreau să Iți dăruiesc ceva astăzi, de ziua ta. Am venit să Iți ofer o alternativă la existența ta de până acum. Te văd uneori trist și posomorât, chinuit de doruri , am văzut cum sufletul tău arată, când și când, ca un cuib gol
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
putea fi concepută (Neliniștea, Dialog), programul de la serviciu, interacțiunea cu cei din același birou și stările conflictuale care rezultă din această lume a intereselor, a bârfelor (O plimbare scurtă după orele de serviciu), ori nuvele În care acestea se Întrepătrund: Dăruiește-Ți o zi de vacanță, Gara de Est. Însă sub toate formele În care sunt dezvoltate, temele sunt abordate Într-o manieră care nu scoate În evidență decât partea Întunecată a lor, lipsa de comunicare a personajelor, Încercarea de mascare
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
mintea omului și dacă creează viața acestuia, n-o face din altă pricină decât pentru că este bun. Așa fiind și pentru că tocmai de aceea s-a hotărât să ne aducă la viață, Dumnezeu nu-Și arată bunătatea doar pe jumătate, dăruind omului numai o parte din bunătățile Sale și păstrând pentru Sine în chip invidios cealaltă parte, ci își arată suprema bunătate tocmai prin aceea că l-a adus pe om din neființă la viață și l-a copleșit cu tot
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
μετέδοκε) propriului chip, spunând că El a adăugat chipului podoaba corespunzătoare propriei Sale naturi: „Creatorul a dat vrednicie deosebită făpturii noastre prin aceea că, făcând-o după chipul Său, i-a oferit posibilitatea de a se face asemenea cu Sine, dăruindu-i și alte daruri, însă despre cugetare și cunoaștere nu putem spune propriu-zis că ni le-a dat de-a gata, ci ne-a făcut părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când a pus în noi chipul Său”<footnote Idem
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
precizat Și mai sus, în formele sale cele mai arzătoare se numește ἔρως. Este un fel intensificat de dragoste aprinsă de către dorința interioară de a-L vedea pe Dumnezeu, mereu nesatisfăcută, mereu însetată, mereu implorând pe Dumnezeu să-i fie dăruit mai mult. Dar această dragoste desăvârșită corespunde unei stări de connaturalitate, fără de care nu poate exista: căci această dragoste nu se poate realiza decât între subiecți egali, ceea ce presupune ca sufletul să fie deja transformat în Dumnezeu, îndumnezeit<footnote J.
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
la care poate participa omul. Energiile dumnezeirii sunt distincte de ființa dumnezeiască dar nu sunt despărțite de ființă. De aceea, când credincioșii primesc pe Sfântul Duh, și prin Duhul, întreaga Sfântă Treime, căci Persoanele Sfintei Treimi se conțin și se dăruiesc reciproc, primesc darurile, adică lucrările Treimii. În acest sens, Sfântul Grigorie Palama spune că: Trimiterea e o lucrare comună, adică o arătare a Duhului. Însă nu după ființa Sa se arată, căci nimeni n-a văzut și n-a descris
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
care nu se scurge însăși ființa; aceste lucrări sunt nenumărate precum și abisul ființei este fără sfârșit, ele fiind altceva decât ființa<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama ..., p. 6. footnote>. Dumnezeu iese din Sine și Se dăruiește omului, înălțândul pe acesta spre Sine, făcându-l părtaș la comuniunea de iubire și de viață a Sfintei Treimi. Pe de o parte Dumnezeu rămâne în transcendența Sa, incognoscibil după ființă, iar pe de altă parte iese din Sine spre
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
pe acesta spre Sine, făcându-l părtaș la comuniunea de iubire și de viață a Sfintei Treimi. Pe de o parte Dumnezeu rămâne în transcendența Sa, incognoscibil după ființă, iar pe de altă parte iese din Sine spre a se dărui omului prin energie sau lucrare cu scopul de a-l înălța pe om la Sine. Natura dumnezeiască, precizează Sfântul Grigorie, trebuie să fie numită în același timp neparticipabilă și într-un anume înțeles participabilă; ajungem la împărtășirea de natura lui
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
e lucrare și putere de viață și de înțelepciune făcătoare. Acestora le-a mai zis și împărtășiri neîncadrate și nemicșorate, ridicându-le peste toate cele create, și în același timp învățând că sălășluiesc în chip firesc în Cel ce le dăruiește<footnote Sf. Grigorie Palama, 150 de capete..., cap. 91, în Filocalia ..., vol. VII, p. 482. footnote>. De aceea, ca împărtășiri de sine nu sunt nicidecum create. Și tot de aceea, după dumnezeiescul Maxim (Capete despre dragoste, I, 48), niciodată n-
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
vis: „Privind În urmă, amintirea mea Îmi pare un vis amețitor. Nu pot distinge decât umbre În semiîntunericul unei nopți Înghițite de vina și de abisul trecutului... Dacă eu eram cel ce Ținea În brațe ființa asta care mi se dăruia cuprinsă de o dorință nebună, Înseamnă că azi nu mai sunt În viață”, „Privind În urmă, amintirea mea Îmi pare o poveste născocită...”). Felix Kannmacher, protagonistul romanului, este un tânăr emigrant de origine germană ce, sub protecția marelui pianist Victor
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
parțial și care astfel ajung la cunoștința cercetătorilor. Surprizele cele mai evidente le constituie prezența printre documentele mănăstirii a unui manuscris cu notație cucuzeliană, care a aparținut episcopului Buzăului, Dionisie Romano - unul dintre cei mai însemnați posesori de documente muzicale, dăruite Academiei Române Manuscrisul grecesc nr. 51 - atribuit ierarhului buzoian, la sfârșitul secolului al XIX - lea, de către starețul Sinaiei, Nifon Popescu, cel care l-a dăruit bibliotecii mănăstirii. Este un manuscris deosebit, nu numai din punctul de vedere ale vechimii - probabil aparținând
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
care a aparținut episcopului Buzăului, Dionisie Romano - unul dintre cei mai însemnați posesori de documente muzicale, dăruite Academiei Române Manuscrisul grecesc nr. 51 - atribuit ierarhului buzoian, la sfârșitul secolului al XIX - lea, de către starețul Sinaiei, Nifon Popescu, cel care l-a dăruit bibliotecii mănăstirii. Este un manuscris deosebit, nu numai din punctul de vedere ale vechimii - probabil aparținând secolul al XVIII - lea - ci mai ales dacă l privim din punctul de vedere al conținutului, cuprinzând: chinonice de toate tipurile, heruvice, dar și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
1892, Antologia care cuprinde cântări pentru vecernie, utrenie, liturghie, Postul Mare etc, parte compuse, parte traduse de părintele Nectarie Schimonahul, din 1898 etc, cărți de pe care am cântat împreună cu psalții mănăstirii. Reține atenția faptul că unele dintre aceste cărți sunt dăruite de Gheorghe Ucenescu, ceea ca susține ipoteza unor legături mai vechi ale psaltului brașovean cu mănăstirea din „perla Carpaților”. Unele din aceste cărți au fost transformate în coligate, prin atașarea unor file, pe care Neofit Ivanovici a copiat anumite cântări
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
În dezacord cu legile lui Dumnezeu, ale naturii și ale vieții; cu toate acestea Însă, dacă păcătosul se Întoarce de la calea lui cea rea, Dumnezeu nu mai ține seama de relele trecute și-i arată marea Lui iubire de oameni dăruindu-i bucuria sublimei iertări: „«Ca o mie de ani În ochii Tăi Doamne, ca ziua de ieri care a trecut, anii lor vor fi nimicnicie» (Ps. 89, 3). Ce Învățătură luăm de aici? Că pentru cel ce s-a trezit
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
nemuririi oferită omului spre Îndumnezeire Sfintele Taine, În special Botezul și Euharistia sunt mijloace și condiții sine qua non Îndumnezeirii. Ele „fac posibilă intrarea liberă Și personală a omului În comuniunea cu slava divină pe care Logosul lui Dumnezeu a dăruit-o naturii umane asumându-Și-o”<footnote Georgios I. Mantzaridis, The Deification of Man, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New York, 1984, p. 42; pentru mai multe detalii, asupra Sfintelor Taine, a se vedea p. 41-60. footnote>. Euharistia pare a fi
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
o deosebire Între ceea ce s-a săvârșit sau s-a pătimit o dată de către o persoană Și retrăirea prezentă”<footnote Idem, Spiritualitate Și comuniune În Liturghia ortodoxă, Edit. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1986, p. 222. footnote>. Logosul Întrupat jertfește Și Se jertfește, dăruindu-ne Și nouă, prin Împărtășirea de Trupul și Sângele Lui, puterea dumnezeiască de jertfă. Astfel, unirea noastră cu Hristos, inhabitarea aceasta reciprocă - a lui Hristos În noi și a noastră În Hristos - transpare ca τέλος-ul<footnote Scopul adică. footnote> prin
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
răspândește tot felul de haruri<footnote Contre les heresies, 4.20.5-6, în col. Sources Chrétiennes, Nș 100, p. 639, 641, 643. footnote>. Duhul îi pregătește pe oameni pentru Fiul lui Dumnezeu, Fiul îi conduce la Tatăl, iar Tatăl le dăruiește viața veșnică și incoruptibilă, care, pentru cei care îl văd pe Dumnezeu, este rezultat al vederii Lui”<footnote Ibidem. footnote>. Pe această scară a progresului, oamenii devin „Dumnezei” la nivelul treptei înfierii, pentru că aici își redobândesc asemănarea divină și încep
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
9-11), pe când viața în Duhul Sfânt pacifică sufletul; păcatul aduce mustrarea conștiinței (Rom. 2, 9; Ps. 37, 3), Hristos însă, mângâie cu liniștea și cu lauda conștiinței pe cei virtuoși; păcatul generează boli ale trupului (I Cor. 11, 30), Hristos dăruiește sănătatea morală, sfințenia și fericirea sufletului; păcatul duce în final la moartea sufletului, pentru că Hristos nu e recunoscut ca viață a lui. Prin păcat omul pierde îndrăzneala cea bună către Dumnezeu în rugăciune, deasupra lui planând neîncetat frica de moarte
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
plugăresc, smulgând rădăcinile rele ale păcatelor din adâncul inimii noastre și curățindu-ne de rodul spinilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, „Opt omilii la Fericiri”, omilia a șasea, p. 93. footnote>. Dumnezeu Însuși îl caută pe omul depărtat de El, dăruind dezlegarea păcatelor, întărirea și îndumnezeirea. Pocăința de fiecare zi și de fiecare clipă trebuie să ne ducă la îndreptare, la virtute și desăvârșire. Permanenta veghere asupra faptelor noastre, mărturisirea oricărui păcat, pentru a dezrădăcina răul din sufletele încercate, dovedesc valoarea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
corului rămânea singular, la o ștachetă mondială. Operele lui Verdi, Puccini, Rossini, le cântă toți instrumentiștii aproape fără partituri, fiindcă „le visează”. „Rigoletto” ți-l cântă și în somn! Dăruirea instrumentiștilor este ca o femeie frumoasă, senzuală, înamorată, care se dăruiește toată! Imaginea privind înaltul nivel artistic al italienilor, care se desprinde din corespondența lui Ionel Perlea, se citește la fiecare rând, iar dirijorul trăiește - poate - cea mai sublimă și singura bucurie a carierei artistice pe care nu a atins-o
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
naștere a omului. „Botezul este începutul vieții veșnice”<footnote Alexander Schmemann, Pentru viața lumii. Sacramentele și Ortodoxia, traducere din lb. engleză de Pr. Prof. Dr. Aurel Jivi, Editura IBMBOR, București, 2001, p. 26. footnote>. Dacă prin nașterea trupească ni se dăruiește o viață și o existență muritoare, nașterea Botezului care „nici nu începe, nici nu se sfârșește cu stricăciune”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84A; cf. Diacon magistrand Constantin Voicu, „Probleme dogmatice în opera
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
divin și prin efort personal, fiind rodul sinergiei teandrice, adică a împreună lucrării lui Dumnezeu și a omului, pentru ca omul să devină Dumnezeu prin har. Această nobilă sinergie teandrică transpare prin excelență în Taina Botezului. Harul lui Dumnezeu nu se dăruiește fără aportul omului, fără nevoințele acestuia: „Pentru aceea ne cere să alergăm și să stăruim cu tărie în nevoințe pentru că darul harului se măsoară cu ostenelile celui ce-l primește. Căci viața veșnică și veselia negrăită din ceruri o dăruiește
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
dăruiește fără aportul omului, fără nevoințele acestuia: „Pentru aceea ne cere să alergăm și să stăruim cu tărie în nevoințe pentru că darul harului se măsoară cu ostenelile celui ce-l primește. Căci viața veșnică și veselia negrăită din ceruri o dăruiește harul Duhului, dar vrednicia de a primi darurile și de a se bucura de har o dă dragostea de osteneli a credinței. Unindu-se într-una fapta dreptății și harul Duhului, în sufletul în care se unesc, îl umplu pe
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Printr-o viață vrednică și fără de păcat ne facem, așadar, asemenea lui Dumnezeu, căci „Creatorul a dat vrednicie deosebită făpturii noastre prin aceea că, făcând-o după chipul Său, i-a oferit posibilitatea de a se face asemenea cu Sine, dăruindu-i și alte daruri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. IX, PSB, vol. 30, p. 30. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu - ὁμοίωσις - este desăvârșirea omului în virtuți, în bine, este exercitarea darurilor lui Dumnezeu avute în chip, este
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]