289 matches
-
iunie apar adulții. Femelele depun ouăle în apropierea rădăcinilor de umbelifere. După perioada de incubație, apar larvele care pătrund în rădăcini, unde rod galerii longitudinale. Ele sunt active până în toamnă, când intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele atacă rădăcinile diferitelor specii de umbelifere, în care rod numeroase galerii. Preferă rădăcinile de păstârnac, morcov și pătrunjel. În galeriile făcute de larve se instalează diferite microorganisme (bacterii, ciuperci), care determină putrezirea rădăcinilor. În anii de invazii poate produce
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
iar dezvoltarea larvară 28 - 35 zile. Larvele mature se retrag în sol și se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 7 zile. Adulții care apar, dau naștere la cea de-a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag ce atacă diferite plante spontane și cultivate din familia Apiaceae. Larvele rod galerii în tulpinile florifere și rădăcinile de morcov. În aceste galerii se dezvoltă diferite microorganisme. Organele atacate putrezesc (fig. 41 c). Măsuri de prevenire
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
42 b). Pupa are 10,0 mm lungime și este de culoare brună (fig. 42 c). Biologie. Iernează în stadiul de adult în depozite, sub acoperișuri sau în alte locuri. Prezintă o generație pe an. Plante atacate și mod de dăunare. La început, larvele pătrund în frunze, hrănindu-se cu parenchimul, apoi rod galerii în pețiol și în tulpini. În unii ani produc pagube mari la semicerii de morcov, pătrunjel și păstârnac, diminuând producția de semințe. Măsuri de prevenire de combatere
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
generației a II-a apar în cursul lunii iulie. Ei au un zbor greoi și de scurtă durată. Literatura de specialitate semnalează la musca morcovului două specii de himenoptere parazite: Chorebus gracilys și Basalys triforma. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag, ce atacă în special rădăcinile de morcov, pătrunjel și păstârnac. Larvele rod galerii sinuoase în rădăcini (fig. 43 c). În aceste galerii se instalează secundar bacterii și ciuperci saprofite, care produc putrezirea rădăcinilor. Poate produce pagube în culturile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
două epiderme ale frunzelor, rozând galerii mari. Dezvoltarea larvară durează 25 - 35 zile. Larvele mature se transformă în pupe, iar noii adulți apar în august, care dau naștere la cea de a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă țelina, morcovul, pătrunjelul, păstârnacul. Larvele sunt miniere, distrugând țesuturile dintre epidermele frunzelor. În galerii se dezvoltă mai multe larve. La atac puternic frunzele se usucă. Combatere. La semnalarea atacului se aplică tratamente foliare cu Confidor 70 WG - 0,02
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de unii prădători și anume: Chrysopa vulgaris Schr., Aelothrips fasciatus L., Coccinella septempunctata L., Adalia bipunctata L. și Syrphus spp. Dintre paraziți, Perju T. și colab. menționează speciile Tripoctenus brui Wilt. și Tripoctemus kutteri Ferr. Plante atacate și mod de dăunare. Atacul este produs de adulți și larve, atât la leguminoasele cultivate și spontane: mazărea, bobul, măzărichea, fasolea etc. De asemenea, sunt atacate plantele ornamentale: trandafirul, euforbia, nalba și plante medicinale: mușețelul, tătăneasa. Sunt atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și secetoși. Temperatura optimă de dezvoltare este de 20 - 210 C, iar umiditatea relativă a aerului 55 - 65 %. Este o insectă de zi lungă, preferă razele solare cu lungime de undă scurtă, de culoare galbenă. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător oligofag ce atacă leguminoasele cultivate și spontane ca: mazărea, măzărichea, lintea, lucerna, trifoiul, sparceta etc. Păduchii înțeapă și sug sucul celular din țesuturi. Se formează colonii masive pe frunze, lăstari și flori și dispersate pe păstăi. Atacul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
din luna iulie și se eșalonează până în septembrie sau octombrie, rămânând în sol până în primăvara următoare. Ciclul biologic al gărgărițelor dungate ale mazării: Sitona lineatus L. și Sitona crinitus Hbst. este prezentat în fig. 48. Plante atacate și mod de dăunare Este o specie oligofagă, care atacă diferite plante leguminoase cultivate și spontane. Preferă mazărea, lintea, bobul, trifoiul, lucerna, ghizdeiul, sparceta, sângele voinicului. Atacul este caracteristic și anume adulții rod frunzele marginal, sub formă dantelată (fig. 47 c). Larvele rod nodozitățile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în diminuarea populației de Bruchus pisorum L. cu 33 - 60 % prezintă viespea parazită Triaspis thoracicus Curt. Un rol important îl are și calcididul Habrocytus medicaginis Gyll., ce asigură un grad de parazitare de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare Dăunător monofag, ce atacă diferite specii și soiuri de mazăre cultivate și spontane. Atacul este produs de larve și adulți, care se hrănesc cu endospermul boabelor. În interiorul unui bob se dezvoltă o singură larvă (fig. 49 b). Larvele rod în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
La completa dezvoltare, larva părăsește păstaia și se retrage în sol pentru a intra în diapauză hiemală. Ouăle speciei Laspeyresia nigricana F. sunt parazitate de viespea oofagă Trichogramma evanescens Westw. în procent de până la 20 %. Plante atacate și mod de dăunare Larvele atacă mazărea și diferite specii spontane de măzăriche și lintea pratului. Larvele pătrund în păstăi, unde rod boabele. O larvă poate distruge 1 - 2 boabe. S-a constatat că soiurile precoce, cu înflorire de scurtă durată sunt mai puțin
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
o umiditate de 25%, împiedică producerea infestării lor. Gărgărița se dezvoltă în condiții optime la o temperatură de 26 - 300 C. La gărgărița fasolei sunt semnalați ca paraziți Triaspis thoracicus Curt. și Anisopteromalus calandrae Pz. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă boabele diferitelor specii și soiuri de fasole, mai rar pe cele de năut, soia și bob. Boabele infestate pot fi distruse complete; într-un bob se pot dezvolta 1 - 29 larve. Boabele atacate prezintă orificii de părăsire de către adulți
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
când suma tempeeraturilor efective a fost de 9140 C (Trotuș Elena, 1997). Specia Delia platura Meig. prezintă ca parazit cu importanță economică în reducerea populațiilor de larve pe Phygadeuon norrelisomae Hers. și Phygadeuon tricops Thom. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
adulții intră în diapauză estivală. Tripsul plantelor de seră este parazitat de speciile: Dasyscapus parvipennis Gab. și Megaphragma mymaripennis Timb. Dintre prădători sunt citate speciile: Frankliniothrips tenuicornis, Frankliniothrips vespiformis, Frankliniothrips myrmicaeformis și Chrysopa carnea Steph. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce produce pagube în sere, solarii, răsadnițe și apartamente. În România a fost semnalat în sere pe culturi legumicole (tomate, pătlăgele vinete, ardei, castraveți, dovlecei etc.), plante citrice (lămâi, portocal), plante floricole (Azalea, Begonia, Cineraria, Asparagus
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de 26 - 270 C și de 40 de zile la temperaturi de 15 - 160 C. Temperaturile scăzute constituie principalul factor de limitare a populației acestui dăunător. Astfel, adulții și ouăle sunt sensibile la temperaturi scăzute. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
iar dacă înfloresc, florile sunt asimetrice, fără valoare comercială. La flori, atacul se manifestă și prin apariția de pete argintii, urmată de necrozarea țesuturilor (fig. 54 c). Larvele tripsului californian transmit boli virotice la tomate și tutun. Pragul economic de dăunare este de 1 - 2 adulți sau larve pe plantă. Măsuri de prevenire și combatere Controlul riguros al materialului de plantat (mai ales a celui provenit din import) pentru evitarea contaminării serelor. Instalarea în seră a unor capcane colorate în galben
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pe an. Durata unei generații este de 8 - 10 zile. Temperatura optimă de dezvoltare este de 26 - 280 C, umiditatea relativă a aerului de 60 - 80 % și o luminozitate de 3 - 4 mii de lucși. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
iar cele femele de 3 ori. Răspândirea nematodului se poate face prin diferite căi: cu materialul săditor, ghivece de flori, cu pământul infestat, prin încălțămintea celor care lucrează în sere, prin apa de irigații etc. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător extrem de polifag. După unii autori, atacă peste 1300 specii (1500 specii, Roman Tr., 2003), ce aparțin la peste 40 familii botanice. În țara noastră, nematodul produce pagube numai în sere, îndeosebi la tomate și pătlăgele vinete, mai
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
îngălbenesc și se usucă, începând de la vârf spre bază. Daunele produse variază în funcție de efectivul populației nematodului, putând ajunge până la 50 %, iar atunci când atacul se produce în asociere cu o serie de boli criptogamice, cultura poate fi compromisă. Pragul economic de dăunare este de 5- 6 nematozi/m2. Măsuri de prevenire și combatere Combaterea nematodului galicol este destul de dificilă datorită faptului că se dezvoltă numai în sol și formează ușor rezerve de populație, care produce ulterior reinfestări, precum și a formelor de rezistență
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
creștere. Larvele se hrănesc cu conținutul celulelor, determinând hipertrofierea acestora iar nucleii se divid. Rezultă celule gigantice, polinucleate, care influențează negativ circulația normală a sevei. Nematodul rădăcinilor este mai sensibil la umiditate decât la temperatură. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 350 specii de plantă gazdă, ce aparțin la 43 familii botanice. Preferă culturile de morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină. De asemenea, atacă sfecla, cartoful, mazărea, lucerna, trifoiul, salata, tomatele, varza, căpșunul etc. Nu sunt
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
supraviețuind fără hrană până la 40 de zile; specia este sensibilă la variațiile de temperatură și de umiditate, dezvoltarea optimă a lor având loc la o umiditate relative maximă, pierind la o umiditate de 50 - 60 %. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta este polifagă, hrănindu-se cu diferite plante de camp sau din depozitele de păstrare; la înmulțirea în masă ea poate produce daune la culturile de cartof, sfeclă, castraveți, dovlecei, ceapă, allele, narcise și mai ales la ciuperci. Atât insectele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pălăria ciupercii, dezvoltarea lor durând 5 - 6 zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii de ciuperci cultivate și spontane. Larvele rod galerii în bazidiofruct și în special în pălăria ciupercii (fig. 60 d). Țânțarul ciupercilor - Sciara fenestralis Zett., ordinul Diptera, familia Sciaridae Răspândire. Insecta este larg răspândită pe toate continentele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
zile. Dezvoltarea unei generații durează 25 - 30 de zile. În lunile de vară se înmulțește în masă, temperaturile de 18 - 200 C și umiditatea de peste 80 % fiind favorabile. Pragul de prolificitate este de 180 C. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii cultivate și spontane de ciuperci. Larvele distrug miceliul sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele dipterului. Când atacă bazidiofructele, acestea apar normale la exterior, secționate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de dinamica acestora, folosește toate tehnicile și metodele, adaptate în așa manieră încât, să fie compatibile și să mențină populațiile dăunătorilor și agenților patogeni la nivele la care, acestea să nu cauzeze pagube economice, respectiv sub influența pragului economic de dăunare". Sintetizând: "lupta integrată" poate fi definită astfel: un sistem de reglare a biocenozelor prin corelarea și interdependența factorilor: plantă, agent patogen, tehnologie și mediu ambiant. O definiție mai recentă (1977) a luptei integrate a fost elaborată de către organizația internațională de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
bază a populației o constituie densitatea, adică numărul de organisme raportat la o unitate de suprafață, de lungime sau de volum. Pentru estimarea densității, care ne interesează, în stabilirea combaterii integrate eficiente, s-a introdus noțiunea de prag economic de dăunare. În cazul patogenilor acest PED se exprimă la unitatea de suprafață foliară sau ca număr de plante atacate la unitatea de suprafață. 2.3. Integrarea mijloacelor de combatere Problema îmbinării diferitelor metode de combatere sta la baza extinderii combaterii integrate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
50 de viroze. Totuși, dintre acestea numai câteva presupun tratamente sistematice în fiecare an (Baicu, Săvescu,1978). Speciile cheie sunt determinate în general, după densitatea lor, la epoca în care produc pagube, după tipul de pagube produse și potențialul de dăunare. O altă situație care poate influența determinarea speciei cheie, o constituie potențialul de dăunare pentru fiecare individ. De exemplu, un singur vector al unui virus, poate transmite boala printr-o singură înțepătură și în acest caz, deși densitatea populației nu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]