299 matches
-
astfel într-un fetiș, într-un obiect sexual. Cu toate acestea, așa cum vom vedea în cartea lui Greil Marcus Lipstick Traces (Urme de ruj) (1989), monoclul făcea parte din repertoriul dadaistului Richard Huelsembeck și poate fi interpretat ca un simbol dadaist și ca un semn că toate aceste imagini tradiționale trebuie pur și simplu luate în rîs și respinse. Umorul, ironia și ridiculizarea prezente în creația Madonei ar susține o asemenea interpretare dadaistă. 12 Madona a început să facă donații pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Huelsembeck și poate fi interpretat ca un simbol dadaist și ca un semn că toate aceste imagini tradiționale trebuie pur și simplu luate în rîs și respinse. Umorul, ironia și ridiculizarea prezente în creația Madonei ar susține o asemenea interpretare dadaistă. 12 Madona a început să facă donații pentru campania AIDS, la sfîrșitul anilor '80, iar albumul său, "Like a Prayer", conținea informații cu privire la SIDA/ HIV și sfaturi în favoarea sexului protejat. În orice caz, în deceniul 9 ea a început să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pari a fi unica sanctitate ce știe că poezia/ este zona de tropice a acestor suflete care/ rând pe rând nu cred să învețe a muri vreodată/ zona abundențelor de tot felul cu/ jungle de semnificații cu/ îndoieli luxuriante/ uneori dadaiste și/ lianele desperărilor din care maimuțe clinice/ covrigesc ștreanguri/ arătându-ni-le cu subînțelesuri. Dar/ poeții rezistă tentațiilor macabre/ unii dintre ei o știi prea bine/ Bunule Sfinte Terapont chiar/ din unealta supliciului bahic și-au făcut/ pahar pentru candelă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
România numeroase reviste de avangardă, decise să scandalizeze simțul moral și estetic burghez. Tristan Tzara (1896-1963), evreu român, a Început prin a scrie versuri În românește; stabilit În Elveția, apoi În Franța, a inventat literatura „dada“ și a animat mișcarea dadaistă. Printre pictorii avangardei, tot un evreu român, Victor Brauner (1903-1966), a dobândit un renume european prin compozițiile sale suprarealiste cu teme fantastice. Ar putea să pară curioasă această substanțială contribuție românească la curentele de avangardă, România fiind, la extrema cealaltă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
internaționale „dada“ fiind un tânăr și exotic colaborator În trecere pe la Noua Revistă Română, al cărei se cretar de redacție eram (1910-1916); el Însuși având un precur sor autohton În poetul Dalocrin de la Steaua Olteniei, din care citez această strofă dadaistă avant la lettre: „ș-apoi târza-mârza / aduce cu mârza / a cucoanei Smara / haida-hara-hara!“ În ciuda alurii mele vestimentare destul de neglijate, ecou Întârziat al boemei noastre În dezmăț dintre 1905 și 1910, am fost totuși printre novatorii norocoși ai modei masculine, mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
armatei. Cel mai bine a definit-o cred H.R.P.-ul nostru național, când descrie scena dușului (copacii "troznitori" de unde țâșnea alternativ apă caldă și rece, antecameră a iadului). Și încă: "în evoluția limonadei, armata ocupă un loc important". Această construcție dadaistă, absurdă, descrie cel mai bine realitatea modernă a serviciului militar. Nu pot învăța limbajul Morse, oricât m-aș strădui. Ta-ta-ti-ti-ta. Nu am îndemânarea necesară, abilitatea practică, am tulburări de atenție etc. Locotenentul care are grijă de noi și ne bagă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
buclă muzica celor trei soleils (staruri) algerieni din Franța, Rachid Taha, Cheb Khaled, Faudel, dar și muzica lui Bregovic, plus un CD cu manele pe care l-am cumpărat din Piața Obor atunci când am fost acasă pentru coperta sa aproape dadaistă (Prinții manelelor se cheamă discul, și pe coperta I Adrian Copilul Minune este reprezentat în chip de cavaler medieval, cu sabia ridicată deasupra capului). Îmi încerc a doua zi norocul și ura! , salvarea vine din Orient. Funcționara de la ghișeu, mai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
invizibilă și nememorabilă, non-evenimențială. Personajul redevine vizibil reproiectat retoric într-un rol negativ. În spațiul ziarului, aparatul de proiecție care-l lansează pe scena publică, Coriolan reapare sub semnul maximei vizi- bilități, construit însă din artificii retorice asemeni unui colaj dadaist. Între cele două momente apogetice de semn opus filmul s-a întrerupt asemeni unui lapsus memoriam. În acest loc geometric, Coriolan Drăgănescu încetează să mai existe, metamorfoza sa este nu doar neexplicată, ci și inexplicabilă, inefabilă. El nu reprezintă nimic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dragoste, dar, după o serie de deziluzii, se resemnează să trăiască singur, convins că, Într-o lume cinică, unica legătură viabilă este aceea cu spiritul creației (Întruchipat de Muză). Păpușa mecanică Olimpia, pierdută Într-un labirint de mașinării, un colaj dadaist de obiecte și personaje scoase dintr-un laborator științifico-futurist, un pian supradimensionat din care ieșea diavolul Însuși ca s-o terorizeze pe Antonia ori gondolele ce alunecau pe melodia faimoasei barcarole, presimțind moartea, erau câteva din imaginile-cheie ale spectacolului. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
vrea să fie grâu ca să-l culeagă un înger, să-l îmblătească, să-l macine la moară, să dea făina Domnului. În general poezia lui V. Voiculescu suferă de manierism. PAUL STERIAN ȘI ALȚII Paul Sterian parodiază ortodoxismul în versuri dadaiste, nu fără talent, uneori, prin repetiția litanică, chiar cu exaltări convingătoare: Aruncu-mi straiele, Arhanghele Gavriile Gol stau în fața ta, Aștept să mă iei. Aruncu-mi trupul, Arhanghele Mihaile, Gol stau în fața ta Aștept să mă iei. Sandu Tudor, care devenise în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceia care pregătesc în mod latent sufletele pentru marile evenimente naționale. La noi scriitorii au fost făuritorii conștiinței naționale. Eminscu, Bălcescu, Delavrancea, pe lângă atâția alți fruntași ai scrisului românesc, au reprezentat mai mult decât existența unor simpli lansatori de curente dadaiste sau expresioniste, ei s-au identificat cu însăși viața neamului, întrupând în forme lapidare și eterne suferințele, frământările, visurile poporului nostru. Eminescu a închegat într-o formă nepieritoare marele vis românesc „De la Nistru pân’ la Tisa” zguduind conștiința națională și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Joseph Delteil, Antonin Artaud, André Masson, Roger Vitrac, Jacques Prévert, Michel Leiris ș.a., se constituie într-o grupare autonomă, devotată s. Aceasta își propune revoluționarea nu doar a literaturii, a artelor, ci a întregii existențe, individuală și socială. Opunând spiritului dadaist anarhic și pur negativist acțiunea constructivă organizată, ei întemeiază un „birou” de cercetări suprarealiste, care, în loc de „Littérature”, editează în 1924 revista „La Révolution surréaliste”. Activitatea suprarealiștilor - al căror număr crește mereu, prin ralierea unor scriitori și artiști plastici ca René
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
sau orale, precum și desene ale unor copii, bătrâni și alienați mintali, își povestesc sau scriu rapid visele, hipnotizează și se lasă hipnotizați, practică scrierea automată. Scriind și pictând, ei se abandonează „hazardului obiectiv”. „Dicteul automat” e o variantă a procedării dadaiste de a decupa cuvinte din ziare și a le amesteca, deosebirea constând în aceea că suprarealiștii încredințează paginii albe, ca în stare de transă, orice iese de sub instrumentul de scris. „Scrieți repede - își instruiește Breton discipolii - fără subiect preconceput, destul de
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
ținută de paradă, elevii În uniforme de liceu, cu număr de matricolă pe mână, ușor de identificat și denunțat). Un loc În care frustrarea și fudulia, pitorescul și derizoriul, fanfaronada și ferocitatea, hedonismul și jalea, gluma și grotescul Își aliau, dadaist, contrastele. „Țara mascaradei”, „Țara operetei”, „Țara de exil”, chiar și „Țara Neagră”?... În desenul din 1975 dăruit colegului său de școală Eugen Campus, liceanul apare În uniformă cvasimilitară, cu șapcă, guler cazon, bocanci și număr matricol pe braț (LMB- Liceul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spate. Taina se află În ghiozdan. După mărturisirea unui alt coleg de liceu, apariția recrutului s-a dovedit, În realitate, deloc comună, cum ar sugera desenul provinciei umile, cu păsăret, burlane și butoaie. Până și numele, ca identitate primă, debutează dadaist, În Țara Dada, țară veche și țară de... exil, pentru a se re-situa, apoi, după traversarea oceanului, Într-o inversare complementară, nu mai puțin paradoxală, În Lumea Nouă. În realitate, fusese un debut stupefiant printre novici, o premieră senzațională. Ghiozdanul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Rosenberg debutul artistului În farsa existenței. Peste mulți ani, În America, Saul Steinberg avea să constate, Însă, că tocmai America, unde numele său devenise celebru, tocmai acolo era amenințat de anonimizare. În noua patrie, numele Steinberg nu mai părea la fel de dadaist ca, demult, În țara natală. Cărțile de telefon arătau că În fiecare oraș american existau măcar câțiva Steinberg, măcar un Saul Steinberg. Doi Steinberg locuiau chiar În blocul său, despre un Saul Steinberg aflase că ar exista În orășelul East
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
autorului, iar instrumentele rudimentare de care acesta se folosește nu fac decât să transpună trăirile autentice ale poetului, activității creatoare înseși i se acordă plusvaloare. Decurg de aici două căi convergente și inevitabil circulare: pe de o parte, opțiunea poeților dadaiști (dar și a celorlalți avangardiști) pentru textele teoretice, manifestele literare care nu numai că oferă o bună „piață de desfacere” extremismului lor nihilist, dar le permit în același timp confruntarea directă cu adversarul, care ar fi, în cazul de față
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
de fidelitate față de spectrul tatălui, căruia îi opune o atitudine parodică, deliberată și conștientă de sine. Parodia principiului estetic, a artei în general trădează însă un caz tipic de mauvaise conscience estetică. De fapt, problema artei îi obsedează pe poeții dadaiști fie și numai pentru a avea un motiv de subversiune, pentru a-și construi un termen dialectic de confruntare și opoziție totală, refăcând astfel în subsidiar jocul alternativ, specific barocului, între engaño și desengaño, între iluzionare și demistificare. De altfel
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
a motivelor. Pornind de la teme simboliste ca pretext polemic, libertatea și autonomia, în numele cărora sunt invocate practicile distructive, sunt turnate însă în formele dialogului, problematizării și polemicii, unele chiar constructive. Noutatea și efectul de surpriză, atât de elogiate de poeții dadaiști, sunt întreținute tocmai de contradicțiile interne ale unei astfel de poezii. Dar lovitura de grație este dată în primul rând limbajului, afectând în general sfera comunicării literare. Sunt explorate cu o luciditate acută limitele și insuficiențele limbajului, decalajul enorm, discrepanța
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
Fără a fi o premieră în literatura universală, d. popularizează și instituționalizează în perioada modernă antidotul literar ca metodă a distrugerii programate cu intenții polemice, creatoare de forme inverse, intenționat contrafăcute, care încep să concureze genurile literare tradiționale. Pentru poeții dadaiști antipoemul este un avertisment la adresa suprasaturării literare, convenționale, reconvertită în caricatură insidioasă. D. și avangarda în general refac la scară mică, prin raportare la modernism, periodicitatea/ciclicitatea literaturii: este încercarea de a atinge o anumită stare de grație „inițială”, după
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
de „iconografie” alchimic-apocaliptică („Luna-și înfige ghearele în soare”, „soarele de noapte” - soarele negru al lui Maldoror). Poezia din volumul Grădina deliciilor (1993), parcă mai puțin subiectivizată, a fost văzută de critici ca prelungire a unor filoane expresioniste, suprarealiste sau dadaiste, ca expresie a unor nevroze tipic bacoviene, după un scenariu de film-dezastru. Sursa primă a inspirației pare a fi celebrul tablou al lui Hieronymus Bosch, dar atmosfera de dans macabru e mai degrabă aceea din pânzele belgianului James Ensor. Stadiul
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
fascinația, aproape magică, față de suflul adînc al materiei activate și de viața autonomă pe care aceasta o dobîndește prin armonia celestă a componentelor sale. Dar dincolo de formele individuale, de lucrările sale obiect, artistul visează lumi integrate, retroversiuni edenice sau provocări dadaiste; el imaginează construcții-receptacul pentru lumea elementară, pentru aer și pentru lumină, pentru apă și pentru mișcările eoliene. Pînă și chipul privitorului este ademenit să se integreze în construcțiile sale ca o componentă implacabilă. Așa cum Arcimboldo încerca să realizeze o mașinărie
Peter Jacobi - schiță pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11350_a_12675]
-
Cnstantin Hrehor taraba cu medalii tandră linia ferată a tristeții acoperită de maci; gondole cu duminici protestante, dinții lupilor tîrînd stîrvul lunii pe insule dadaiste. ascult metronomul ghețarilor roz e-n piatra inelului atîta mîhnire! numai meșterul de vîsle nu doarme, numai iconarul... dacă moluștele nu ar avea rochii scurte nici un pește nu s-ar zvîrcoli pe malul flămînd, nici într-o cască de soldat
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
, numele literar al lui "Eugène Emile Paul Grindel" (n. 14 decembrie 1895, Saint-Denis - d. 18 noiembrie 1952, Charenton-le-Pont) a fost un poet francez. După ce aderă la mișcarea dadaistă, devine - împreună cu André Breton și Louis Aragon - unul din fondatorii suprarealismului, mai târziu poet "angajat", strălucit reprezentant al literaturii de rezistență în timpul ocupației germane a Franței (1940-1944). Aderă la Partidul Comunist Francez, fără a abandona o concepție plastică asupra existenței
Paul Éluard () [Corola-website/Science/300766_a_302095]
-
versuri ""Le Devoir et l'Inquiétude"" ("Datorie și neliniște"), în care reflectă tumultul și mizeria războiului. Un an mai târziu, este descoperit de criticul literar Jean Paulhan, care îl prezintă lui André Breton și Louis Aragon și intră în gruparea dadaistă de la Paris, din care va rezulta apoi suprarealismul. După o primă criză conjugală - Gala devine amanta lui Max Ernst - face o recădere a tuberculozei și întreprinde o călătorie în jurul lumii, terminată în 1924. Se separă definitiv de Gala, care va
Paul Éluard () [Corola-website/Science/300766_a_302095]