874 matches
-
numai o ceșcuță (50-100 ml) cu ceai călduț, Între supturi. *Infuzie din flori de coada șoricelului sau mușețel din care se beau 1-3 căni pe zi, fracționate În 4-5 reprize, luate prin Înghițituri rare. *Infuzie din frunze de mentă, roiniță, dafin sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba de pelin alb (se bea câte o lingură Înainte de fiecare masă), busuioc, cimbrișor, măghiran sau tarhon (se beau câte 2 ceaiuri călduțe pe zi). *Decoct din rădăcini
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
minute, se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară și se consumă prin Înghițituri rare; -vin aromat din amestec uscat și măcinat de plante (În părți egale de câte 20 g) cu fructe de chimion, anason, fenicul și frunze de mentă, dafin și eucalipt la 1 litru vin roșu și 200 ml alcool 700; se lasă la macerat 10 zile, se strecoară și se beau câte 3 păhărele (50 ml) pe zi; -vin aromat din amestec cu anason, salvie și cimbru (În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
prăjită și compoturi. La mese se bea puțin suc de lămâie pus În apă caldă. Dintre produsele alimentare, a fost dovedită eficiența consumului de cartofi, morcov, dovlecei, orz Încolțit, pătrunjel, unele condimente stimulatoare (ardei roșu, usturoi, muștar, hrean, frunze de dafin) precum și unele fructe (gutui, piersice, lămâi etc.). La nevoie se vor administra suplimente de enzime digestive care grăbesc procesul de digestie și absorb gazele din stomac. Regimul de viață În cazul formelor severe de indigestie, se recomandă repaus obligatoriu la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
celule canceroase. La mese se consumă ulei de măsline și ulei de floarea soarelui presat la rece, lapte de capră și oaie, brânzeturi, albuș de ou bătut spumă, oțet de mere, zeamă de lămâie, condimente din plante aromate (chimion, anason, dafin, fenicul, ienupăr, leuștean, mărar, busuioc, țelină). Prin alimente se va asigura necesarul de fibre vegetale care protejează mucoasa intestinală. Ca desert se pot mânca fructe uscate (nuci nesărate și neprăjite). Un regim de cruțare digestivă, ținut la intervale de 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Lupta” (Budapesta), „Foaia interesantă”, „Revista politică și literară”, „Tomis”, „Catedra”, „Noua revistă română”, „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Flacăra”, „Chemarea”, „Universul”, „Curentul”, „Cele trei Crișuri”, „Lumea copiilor”, „Dimineața”, „Luceafărul literar”, „Vatra”, „Gazeta Buzăului”, „Graiul copiilor”, „Transilvania”, semnând și Laokoon, Lerui-Ler, Dafin, Despina, R. Silviu, Mihnea, M. Justin, T. Miron, Ionel Sibianul, I. U. Soreanu, Dr. I. Bour, Ion Oargă, Iancu Corvinul, Nepomuc ș.a. Este membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. Apropiată ca atmosferă de gândirism, poezia lui S. suferă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
Cu ani în urmă, într-o noapte..., București, 1969; Mansarda, București, 1970; Căutați martorul, București, 1970; Hoțul perfect, București, 1971; Porumb crud, București, 1971; Alibi pentru eternitate, București, 1971; Legenda lui Avram Iancu, București, 1972; Teatru, București, 1972; Fata din dafin, București, 1973; Mireasa lumii, București, 1973; O familie, București, 1973; Vodă Cantemir, București, 1973; Marele fluviu își adună apele, București, 1975; Trei piese istorice, pref. N. Carandino, Romulus Vulpescu, Emil Manu, București, 1977; Trei scrisori de pe front, București, 1977; Fani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
Galaction, care își publică aici nuvelele Viteazul Jap, Andrei Hoțul, De la noi, la Cladova, În Pădurea Cotoșmanei, Gloria Constantini, Dionis Grecoteiul, Lângă apa Vodislavei, Copca Rădvanului. Sub aspect valoric, merită amintite și schițele Calvarul florilor, Garda imperială și Fata din dafin de D. Anghel, precum și nuvela Din jurnalul unui bastard de Ion Minulescu. Au mai semnat schițe și nuvele V. Demetrius (Doctorul și Isidor Fein), Vasile Savel (O lacrimă. Scene din viața tipografilor) și N. N. Beldiceanu (Pâinea), iar teatru N. Davidescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o faimă europeană. SCRIERI: Amintiri din teatru, Iași, [1922]. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 65-67; Dafin, Iașul, I, 213-216; Otilia Cazimir, A murit și Aglae Pruteanu, RFR, 1941, 5; N. Barbu, Aglae Pruteanu, București, 1965; N. Barbu, Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași, Iași, 1976, 207; Traian Nicola, Valori spirituale vasluiene, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o faimă europeană. SCRIERI: Amintiri din teatru, Iași, [1922]. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 65-67; Dafin, Iașul, I, 213-216; Otilia Cazimir, A murit și Aglae Pruteanu, RFR, 1941, 5; N. Barbu, Aglae Pruteanu, București, 1965; N. Barbu, Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași, Iași, 1976, 207; Traian Nicola, Valori spirituale vasluiene, II, Vaslui, 2001, 189-204. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
mai sus și aveți, iată, o atenționare destul de gravă a podoabei voastre capilare: l-ați făcut cu ou și cu oțet. Să sperăm că va lua aminte! Altă loțiune împotriva căderii părului gras: 150 g lavandă tocată, 40g frunze de dafin măcinate și 5g cuișoare în extract alcoolic. Pentru fortifiere: 30 ml ulei de ricin, 2 linguri suc de lămâie și câteva picături de apă de flori, bine amestecate. Pentru păr uscat și fin se recomandă o șamponare cu un gălbenuș
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
Pașcanilor; prof. Dr. Emilian Voiutschi - „Ceva despre administrarea averii bisericești din Bucovina”; Isidor Ieșeanu - „Patriotism și umanitarism”,; Octavian C.Taslăuanu „Ardealul” cules din Luceafărul; N.Iorga - texte din Neamul Românesc”; Ionel Teodoreanu - „Bunicul” - din „Însemnări ieșene”; D. Anghel - „Fata din Dafin”; St. Petică - „Poeme în proză”; Ilarie Chendi, la rubrica Critică literară, documentarul „La moartea lui Ștefan Petică”; „Unui viteaz”, „Alarma”, „Tranșeea cântă”, „Doina”, „Pentru țară”; „Grigorescu”, sunt doar câteva din poeziile care poartă semnătura poetului bârlădean George Tutoveanu, dar se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Charles Dickens ș.a. SCRIERI: Zece zile prin Ardeal, București, 1919; Călina, fiica codrilor, căpitan de haiduci, București, 1924; Gruie haiducul, București, 1924; Popa Marosin, căpitan de voinici, București, 1924; Frați de cruce, București, 1930; Inelul fermecat, București, f.a.; Fata din dafin, București, f.a.; Ștefan Bujor, București, f.a.; Gruia cel viteaz și tatăl său Novac, București, f.a.; Viața, năzdrăvăniile și pățaniile lui Păcală, București, 1930; Haiducul Miereanu, București, 1934; Bujor haiducul, București, 1934. Traduceri: André Theuriet, Frida, București, 1910; A. S. Pușkin, Fata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
din pește alb, brânză proaspătă de vaci, urdă dulce, caș dulce, iaurt, smâtână proaspătă, albuș de ou, untdelemn, pâine albă veche de o zi, paste făinoase, margarină, miere de albine, budinci, sufleuri, compoturi și condimente aromate (cimbru, mărar, pătrunjel, leuștean, dafin) care au rolul de a stimula apetitul și de a compensa lipsa de gust a dietei hiposodate. Alimentația zilnică va fi fracționată În 5-6 mese, fiecare În volum redus pentru a evita efortul În digestie la care ar fi supus
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
iaurt, brânză de vaci, caș dulce, urdă, telemea), grâu și orz germinat, pâine veche de o zi, paste făinoase, rasol din carne slabă de vită, pasăre și pește alb, untdelemn crud, margarină și condimente aromate (mărar, pătrunjel, leuștean, tarhon, cimbru, dafin) pentru a stimula apetitul În cazul dietei hiposodate. Foarte bune efecte are supa preparată dintr-o ceapă fiartă În lapte, consumată zilnic la masa de amiază. Dimineața și seara este recomandat sucul de ceapă (un păhărel Într-o cană cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
numai o ceșcuță (50-100 ml) cu ceai călduț, Între supturi. *Infuzie din flori de coada șoricelului sau mușețel din care se beau 1-3 căni pe zi, fracționate În 4-5 reprize, luate prin Înghițituri rare. *Infuzie din frunze de mentă, roiniță, dafin sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba de pelin alb (se bea câte o lingură Înainte de fiecare masă), busuioc, cimbrișor, măghiran sau tarhon (se beau câte 2 ceaiuri călduțe pe zi). *Decoct din rădăcini
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
minute, se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară și se consumă prin Înghițituri rare; -vin aromat din amestec uscat și măcinat de plante (În părți egale de câte 20 g) cu fructe de chimion, anason, fenicul și frunze de mentă, dafin și eucalipt la 1 litru vin roșu și 200 ml alcool 700; se lasă la macerat 10 zile, se strecoară și se beau câte 3 păhărele (50 ml) pe zi; -vin aromat din amestec cu anason, salvie și cimbru (În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
prăjită și compoturi. La mese se bea puțin suc de lămâie pus În apă caldă. Dintre produsele alimentare, a fost dovedită eficiența consumului de cartofi, morcov, dovlecei, orz Încolțit, pătrunjel, unele condimente stimulatoare (ardei roșu, usturoi, muștar, hrean, frunze de dafin) precum și unele fructe (gutui, piersice, lămâi etc.). La nevoie se vor administra suplimente de enzime digestive care grăbesc procesul de digestie și absorb gazele din stomac. Regimul de viață În cazul formelor severe de indigestie, se recomandă repaus obligatoriu la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
celule canceroase. La mese se consumă ulei de măsline și ulei de floarea soarelui presat la rece, lapte de capră și oaie, brânzeturi, albuș de ou bătut spumă, oțet de mere, zeamă de lămâie, condimente din plante aromate (chimion, anason, dafin, fenicul, ienupăr, leuștean, mărar, busuioc, țelină). Prin alimente se va asigura necesarul de fibre vegetale care protejează mucoasa intestinală. Ca desert se pot mânca fructe uscate (nuci nesărate și neprăjite). Un regim de cruțare digestivă, ținut la intervale de 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ș.a. Totodată, este principalul susținător al paginii literare, pentru care traduce din Charles Baudelaire și Jean Richepin, compune versuri, influențate de Baudelaire sau de Eminescu, și proză, relevându-se ca nuvelist, fin observator al unor medii sociale specifice epocii. I. Dafin, Adrian Milan, H. Sanielevici (Hassan), C. Stere și Al. Vișan scriu, de asemenea, la pagina literară a gazetei. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289040_a_290369]
-
condimentate( ceapă ,usturoiul ,țelina, păstârnacul, pătrunjelul) - semințe: muștar, coriandru, chimen, anasson,negrilica,ienupăr. -plante: mărar, tarhon, cimbru, rosmarin, mentă, coriandru Condimente după gust sunt: -picante:piper,boia,muștar,capere. -aromate: vanilie ,cuișoare,nucușoara, scorțișoară,anason, chimen,ienibahar, coriandru,foi de dafin,mărar, cimbru. - acide:acid citric, acid tartric, oțet. -saline:sare de bucătărie. Piperul este o plantă din care se folosesc doar fructele, crește în regiunile tropicale. Se întâlnesc două tipuri de piper și anume: pierul negru și piperul alb. Piperul
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
din carne, în industria cărnii atât pentru condimentare cât și pentru colorarea produselor Boiaua de ardei se mai folosește și la condimentarea cărnii de porc în special a slăninii înainte de a o pune la afumat . În procesul uscării frunzele de dafin își pierd culoarea și aroma, frunzelle de dafin se țin de obicei în săculete sau borcane închise ermetic. Frunzele de dafin se feresc de soare și se usucă la un loc umbros și răcoros Ceaiul de frunze de dafin ajuta
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
cât și pentru colorarea produselor Boiaua de ardei se mai folosește și la condimentarea cărnii de porc în special a slăninii înainte de a o pune la afumat . În procesul uscării frunzele de dafin își pierd culoarea și aroma, frunzelle de dafin se țin de obicei în săculete sau borcane închise ermetic. Frunzele de dafin se feresc de soare și se usucă la un loc umbros și răcoros Ceaiul de frunze de dafin ajuta ,la funcționarea stomacului și digestiei. Toate aceste condimente
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
condimentarea cărnii de porc în special a slăninii înainte de a o pune la afumat . În procesul uscării frunzele de dafin își pierd culoarea și aroma, frunzelle de dafin se țin de obicei în săculete sau borcane închise ermetic. Frunzele de dafin se feresc de soare și se usucă la un loc umbros și răcoros Ceaiul de frunze de dafin ajuta ,la funcționarea stomacului și digestiei. Toate aceste condimente se folosesc în alimentație, la pregătirea preparatelor culinare,dinbucătăria moldoveneasca, pentru gustul și
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de dafin își pierd culoarea și aroma, frunzelle de dafin se țin de obicei în săculete sau borcane închise ermetic. Frunzele de dafin se feresc de soare și se usucă la un loc umbros și răcoros Ceaiul de frunze de dafin ajuta ,la funcționarea stomacului și digestiei. Toate aceste condimente se folosesc în alimentație, la pregătirea preparatelor culinare,dinbucătăria moldoveneasca, pentru gustul și aroma ce le-o dau. Dafinul este folosit în bucătăria tradițională a tuturor, ,țărilor pe glob ele sunt
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se usucă la un loc umbros și răcoros Ceaiul de frunze de dafin ajuta ,la funcționarea stomacului și digestiei. Toate aceste condimente se folosesc în alimentație, la pregătirea preparatelor culinare,dinbucătăria moldoveneasca, pentru gustul și aroma ce le-o dau. Dafinul este folosit în bucătăria tradițională a tuturor, ,țărilor pe glob ele sunt folosite pentru a da aroma diferitelor preparate culinare. Dafinul se folosește la diferite sosuri,la piftia de porc sau de vită la fripturi de pasăre Această plantă are
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]