874 matches
-
-i bun venit. -Bun venit slăvite zeu. -Pace, iubire și lumină. Și fie ca acest templu să fie un edificiu al frăției și cunoașterii. Pentru bunătatea sa și libertatea mare dată oamenilor, Zeus la trimis în surghiun, purificându-se sub dafinii amari ai Tempei. Geniu și dascăl îi place pe terra, îi iubește pe mireni, învățându-i muzica, arta, poezia. Dar printre oameni nu stă decât temporar. Se înapoiază în țara sa de baștină, Hiperboreea. Țara misteriosului popor, al sufletelor luminoase
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de câteva zile, o durere sâcâitoare. „După ce termin cu toate pregătirile o să merg și la stomatolog, săptămâna viitoare”. Parcă mă simt un pic mai bine. Mă uit să văd dacă am oțet și zahăr suficient, boabe de piper, foi de dafin pentru pus gogoșarii. Îmi rămăsese o țelină mare din cele cumpărate pentru ghiveci: o pusesem cu frunzele În lada de jos, de la frigider. A, să nu uit să cumpăr hrean! Am o rețetă trăsnet, de gogosari. După ce Îi curăț, Îi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
nu uit să cumpăr hrean! Am o rețetă trăsnet, de gogosari. După ce Îi curăț, Îi spăl și Îi tai felii, Îi pun Într-un lighean mare, de pe o zi pe alta, Împreună cu zahărul, sarea, oțetul, boabele de piper, foile de dafin. Fac lista să nu uit fiindcă durerea de masea care nu Îmi dădea pace și stresul Începuseră să-și spună cuvântul și mă simțeam cam amețită. Eram Într-o indispoziție totală. Pun sacoșele În cărucior și ies pe ușă. Când
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
și-n chiot orice noapte pîn-în zori. Vezi Iordanul care udă câmpii verzii Palestine: Dintre vii cu struguri de-aur se ridic mândre coline, Pe Sion, templul Iehovei, o minune îl privim; Codrii de măslin s-amestec printre lunci de dafin verde, Chidron scaldă-n unda-i clară ierburi mari - ș-apoi se pierde În cetatea ce-n văi doarme - miticul Ierusalim. Și în Libanon văzut-am rătăcite căprioare Și pe lanuri secerate am văzut mândre fecioare, Purtând pe-umerele albe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la culcușu-eternei mile. Ș-atunci inima creștină ea vedea pustia-ntinsă Și pin ea plutind ca umbre Împărați din răsărit, Umbre regii și tăcute ce-urmau astrul fericit... Străluce pustia albă de a lunei raze ninsă, Iar pe muntele cu dafini, cu dumbrave de măslin Povestind povești bătrâne, au văzut păstorii steaua Cu zâmbirea ei ferice și cu razele de nea Ș-au urmat sfințita-i cale către staulul divin. ............................................................. Azi artistul te concepe ca pe-un rege-n tronul său
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
muri ce-n câmpi îi sădi firea. Din codri-adînci, ce înmormîntă munții, Ce-abia și-arăt al lor cap în ninsoare, Urcând în negre stânci diadema frunții, {EminescuOpIV 209} Prin șir de codri, palmi nălțați în soare, Prin lunci de dafin, pe-unde cresc măslinii, Smochini s-ațin pe verzi cărări în floare. Din prund înalță trunchii lor arinii În lunce risipiți, sub stânci ce pică Isvoare sar prin mușchii rădăcinii. Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cupole de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
drob de miel, căci tot cu un fel de „rulou“ avem de-a face, așa cum este învelit în prapure), dar este foarte probabil ca influența turcă să fi fost precedată de cea romană, căci latinii cunoșteau esicium-ul, o frunză de dafin umplută cu carne. Sarmalele românești cu învelișuri atât de variate puteau fi întâlnite, pe vremuri, și în Grecia, unde se umpleau frunze de limba-mielului (Borrago officinalis). Dacă matca acestui fel de mâncare este mediteraneeană, nu e de mirare că îl
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
caz, pe vremea regelui Matei Corvin, în secolul al XV-lea, era cunoscută un fel de tocană numită savanyú vetrece, adică bucăți de carne de vită prăjite în untură, alături de usturoi, apoi fierte împreună cu feliuțe de costiță afumată, frunze de dafin, boabe de piper, muștar, oțet, zahăr și coajă rasă de lămâie. Când era aproape gata, sosul se îngroșa cu smântână. Se pare că era o mâncare mai mult dulce decât acrișoară, deși pe vremuri mai conținea și ghimbir. Dacă adăugăm
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de pildă, un fel de mâncare numit „monokythron“, care cuprindea varză, cinci soiuri de pește, 14 ouă, trei feluri de brânză, ulei de măsline, usturoi, piper și vin dulce... Tot bizantinii făceau un fel de sarmale, frunzele umplute fiind de dafin, opărite în prealabil; între mese, era obișnuit să se servească dulcețuri în lingurițe puse în pahare cu apă, degustate la fel precum o făceau bunicile noastre regățene, pasionate după șerbeturi. Toate acestea vor fi preluate de către turci și, mai departe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
adaugă în tigaie și se călesc în 2 linguri de unt, circa 4 minute, până când ceapa devine sticloasă. Se sting cu pasta de roșii, vinul și oțetul din vin. Se toarnă amestecul în terină, peste carne. Se adaugă frunzele de dafin, scorțișoara, cuișoarele, zahărul, se sărează și se piperează. Se acoperă terina și se fierbe înăbușit timp de o oră, la foc mic. Se adaugă stafidele și cepele mici și se mai fierbe o oră, până când carnea se desprinde de pe oase
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în cubulețe, sau 2 kg costițe de vită 1 ceapă tocată 10 căței mari de usturoi, puțin zdrobiți 250 ml pastă de roșii (conservată sau proaspătă) 125 ml vin roșu sec 2 linguri oțet din vin roșu 2 frunze de dafin scorțișoară 4 cuișoare întregi 1 linguriță zahăr sare și piper negru, proaspăt măcinat, după gust 1 kg cepe albe mici, curățate 2 linguri stafide 1 cană miez de nucă 1 cană telemea fărâmițată JAGNJECA KAPAMA (Stufat sârbesc) Costițele se rumenesc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
scorțișoară 1 ceapă potrivită, tocată 3 legături de ceapă verde piper sare zahăr 4-5 roșii potrivite ulei de măsline KAPAMA (Miel înăbușit) - Bulgaria Se cufundă carnea într-o marinată din apă, oțet, vin și condimente (piper, mentă, pătrunjel, frunze de dafin). Se lasă carnea la marinat cel puțin două ore, apoi se zvântă și se taie în bucățele. Se tăvălesc bucățile de carne prin făină și se prăjesc în ulei. Se adaugă sare, piper, o lingură de pastă de roșii, scorțișoară
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de cartofi fierți. Chiar înainte de servire, se presară peste capama pătrunjel mărunțit. 400 g carne de miel apă, oțet, vin făină (cât să cuprindă carnea) piper 1 lingură pastă de roșii 1 vârf de cuțit scorțișoară 2 cuișoare pătrunjel, mentă, dafin BANSKA KAPAMA (Capama ca la Bansko) - Bulgaria Iată o capama care nu a mai păstrat din rețeta originală decât numele. Este un amestec fastuos de cărnuri, specific regiunii muntoase de la poalele masivului Pirin-Planina. Prepararea acestei rețete necesită mult timp și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
brânză, se stoarce bine în mână și se pune într-un castron. Se frământă îndelung. I se adaugă mierea și se amestecă bine, până se omogenizează. Se întinde foaia de aluat pe un fund de lemn presărat cu frunze de dafin unse cu ulei. Se formează plăcinta după cum urmează: pe foaia de aluat se așază un prim 1 kg făină de grâu pentru foile externe 1 kg făină și 1 kg crupe pentru tracta (plăcinte) 2 kg brânză proaspătă de oaie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ulei. Se formează plăcinta după cum urmează: pe foaia de aluat se așază un prim 1 kg făină de grâu pentru foile externe 1 kg făină și 1 kg crupe pentru tracta (plăcinte) 2 kg brânză proaspătă de oaie frunze de dafin ulei de măsline 200 g miere 200 ml must proaspăt strat de tracta, care se acoperă cu amestecul de brânză din castron; urmează un alt strat de „tracta“, apoi unul de brânză. Deasupra se așază o singură tracta, întinsă la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
2 linguri de apă și varza murată și se pune cratița din nou la foc, amestecându-se. Se adaugă zeama de varză murată și supa de carne în care a fiert jambonul. Când amestecul clocotește, se adaugă cartofii, frunza de dafin, piperul și bucățile de jambon. Se reduce flacăra și se fierbe supa circa 15-20 de minute, până se înmoaie cartofii. La final, se adaugă smântâna și cârnăciorii și se mai lasă puțin pe foc. Se garnisește fiecare porție cu pătrunjel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lingurițe boia de ardei 2 linguri apă 500 g varză murată, stoarsă (păstrați zeama), clătită și tocată 1 l zeamă de varză murată 1- 1,5 l supă concentrată de carne 6 cartofi curățați și tăiați cubulețe 1 frunză de dafin piper, după gust 250 g smântână 150 g cârnăciori afumați picanți, mărunțiți 1 legătură pătrunjel tocat IȘKEMBE ÇORBASI (Ciorbă turcească de burtă) Se curăță bine burta, apoi se fierbe timp de 4 ore la foc mare, în multă apă (3
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și ardeiul se călesc în unt. Se presară treptat făină, se amestecă permanent și apoi se adaugă pasta de roșii. Se taie burta în fâșii subțiri și se adaugă în cratiță, împreună cu supa de vită, sarea, măghiranul și frunza de dafin. Se acoperă parțial oala și se fierbe la foc mic timp de 30 de minute. Se scoate frunza de dafin. Separat, într-un castron se amestecă pătrunjelul cu usturoiul pisat și cașcavalul. Compoziția se presară în fiecare farfurie cu ciorbă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Se taie burta în fâșii subțiri și se adaugă în cratiță, împreună cu supa de vită, sarea, măghiranul și frunza de dafin. Se acoperă parțial oala și se fierbe la foc mic timp de 30 de minute. Se scoate frunza de dafin. Separat, într-un castron se amestecă pătrunjelul cu usturoiul pisat și cașcavalul. Compoziția se presară în fiecare farfurie cu ciorbă de burtă. 700 g burtă fiartă 3 linguri unt 3 l supă de vită 1 ceapă tocată 1 linguriță sare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
presară în fiecare farfurie cu ciorbă de burtă. 700 g burtă fiartă 3 linguri unt 3 l supă de vită 1 ceapă tocată 1 linguriță sare 1 ardei gras roșu, tăiat fâșii 1/2 linguriță măghiran uscat 1 frunză de dafin 2 linguri făină 2 linguri pătrunjel fin tocat 200 g pastă de roșii 1 cățel de usturoi pisat 300 g cașcaval ras PATSAS Grecia Se spală și se curăță bine burta; împreună cu ciolanele de miel, se opărește în apă clocotită
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
grasă; când s-a topit grăsimea, se adaugă în tigaie carnea de porc, usturoiul, ceapa și ciupercile. Se călesc circa 5 minute, până când s-a rumenit carnea. Se stinge cu supa, se adaugă roșiile cu zeama lor, zahărul, frunzele de dafin, varza murată și merele. Se dă într-un clocot. Se reduce flacăra și se fierbe tocana la foc mic, acoperită, circa 2 ore. Se adaugă șunca fiartă și cârnații, se acoperă din nou și se mai fierbe mâncarea circa 30
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și se fierbe tocana la foc mic, acoperită, circa 2 ore. Se adaugă șunca fiartă și cârnații, se acoperă din nou și se mai fierbe mâncarea circa 30 de minute, la flacără potrivită. Când este gata, se scot frunzele de dafin, se sărează și se piperează. Se servește alături de cartofi fierți, smântână și felii de pâine neagră. 151 250 g șuncă grasă, mărunțită 500 g carne de porc fără os, tăiată cuburi 3 căței de usturoi, tocați 3 cepe, tăiate în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
grasă, mărunțită 500 g carne de porc fără os, tăiată cuburi 3 căței de usturoi, tocați 3 cepe, tăiate în sferturi 250 g ciuperci de pădure, tăiate în sferturi 2 căni supă de vită 2 linguri zahăr 2 frunze de dafin 2 căni varză murată, clătită cu apă rece și stoarsă 3 mere curățate, tăiate în cuburi 2 căni roșii din conservă, cu tot cu suc, tăiate bucățele 300 g șuncă fiartă, mărunțită 400 g cârnați, tăiați bucățele sare și piper după gust
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
KUZU GÜVEÇ (Ghiveci turcesc cu miel) Se încinge cuptorul la 180°C. Se călesc ceapa și usturoiul în unt, într-o cratiță mare. Se adaugă carnea, se călește și ea timp de 15 minute. Se adaugă apa și frunzele de dafin. Se acoperă și se lasă la foc mic până când s-a frăgezit carnea. Se pune carnea într-un vas pentru cuptor. Deasupra, se aranjează cartofii în strat, apoi se pune un strat compus din celelalte legume. Se adaugă sare și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mărunțite 1 vânătă potrivită, tăiată transversal în felii 125 g bame (opțional) 2 dovlecei potriviți, feliați 3 ardei grași verzi, curățați și feliați 2 cepe tocate 2 căței de usturoi, tocați 3 linguri unt 1 cană apă 2 frunze de dafin 2 cartofi potriviți, tăiați în felii groase sare și piper GOMBAS TOKANY (Tocană ungurească de vită cu ciuperci) Se călește în ulei ceapa tocată. Se adaugă carnea tăiată fâșii și o jumătate de linguriță cu piper negru, 1 linguriță măghiran
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]