746 matches
-
același timp titlul de conte de Rouen, se limitaseră la zona Rouenului, Rudolf de Burgundia a alipit Normandiei între 924 și 933 ținuturile actualei Normandii de Jos, în care predominaseră până atunci triburi vrăjmașe noului principat, formate mai ales din danezi veniți din Anglia și norvegieni din Irlanda. Nordul peninsulei Contentin și ținutul Pays de Caux au fost cele mai marcate de colonizarea cu populații scandinavice. Carolingianul Ludovic al IV-lea (914-984) a încercat după asasinarea lui Guillaume în 942 să
Normandia () [Corola-website/Science/307827_a_309156]
-
în frunte pe feldmareșalul Simon Grundel-Helmfelt și pe regele în vârstă de 21 de ani. După înfrângerea suedeză de la Fehrbellin și mai multe alte victorii daneze pe mare, armata suedeză încerca să păstreze controlul asupra dominioanelor din Brandenburg și Pomerania. Danezii au considerat că aceasta este o ocazie de a prelua controlul asupra Scaniei, care fusese cucerită de Suedia în 1658 prin tratatul de la Roskilde. Danezii au invadat prin Helsingborg la sfârșitul lui iunie 1676 cu o armată de 14.000
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
daneze pe mare, armata suedeză încerca să păstreze controlul asupra dominioanelor din Brandenburg și Pomerania. Danezii au considerat că aceasta este o ocazie de a prelua controlul asupra Scaniei, care fusese cucerită de Suedia în 1658 prin tratatul de la Roskilde. Danezii au invadat prin Helsingborg la sfârșitul lui iunie 1676 cu o armată de 14.000 de oameni, și au profitat de susținerea din partea țărănimii locale. Astfel, a devenit imposibil pentru soldații suedezi depășiți numeric să apere cu eficiență provincia proaspăt
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
asediul orașului Malmö. Liniile de aprovizionare suedeze erau însă în pericol, convoaiele fiind adesea interceptate de țăranii locali sub comanda ofițerilor danezi. La începutul lui noiembrie, regele Danemarcei și armata sa se aflau la Lund, la sud de râul Kävlinge. Danezii controlau toate vadurile și podurile, iar armata suedeză a fost obligată să își pună tabăra pe malul de nord. Situația s-a prelungit timp de o lună, dar la sfârșitul lui noiembrie a venit zăpada și suprafața râului a început
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
o lună, dar la sfârșitul lui noiembrie a venit zăpada și suprafața râului a început să înghețe. În dimineața de 3 decembrie, generalul suedez de fortificații Erik Dahlberg a raportat regelui că gheața este suficient de groasă pentru o trecere. Danezii au presupus că suedezii vor campa pentru iarnă și că nu vor ataca până primăvara. Înaintea zorilor, armata suedeză a ieșit din tabără și s-a pregătit să treacă râul sub acoperirea unei nopți fără lună. Între orele 4:00
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
Înaintea zorilor, armata suedeză a ieșit din tabără și s-a pregătit să treacă râul sub acoperirea unei nopți fără lună. Între orele 4:00 și 5:30 dimineața, întreaga forță suedeză trecuse râul și se afla pe malul sudic. Danezii nu au prins de veste. Suedezii plănuiseră să atace tabăra daneză adormită cu cavaleria în sud-est, dar patrulele de recunoaștere au raportat că terenul dintre cele două armate nu este potrivit pentru trupe călare. Carol și generalii săi s-au
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
săi să aibă răbdare. A ordonat trupelor să înainteze către dealurile din dreptul zidului de nord al Lundului, pentru a beneficia de avantajul tactic. Aceasta însemna teren mai bun pentru cavalerie, iar orașul însuși avea să acopere flancul sudic suedez. Danezii s-au trezit, însă, și au prins rapid de veste de intențiile suedezilor. Danezii au ieșit rapid din tabără și au început să se grăbească pentru a prelua rapid controlul asupra dealurilor. Prima ciocnire pentru controlul asupra dealurilor a avut
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
de nord al Lundului, pentru a beneficia de avantajul tactic. Aceasta însemna teren mai bun pentru cavalerie, iar orașul însuși avea să acopere flancul sudic suedez. Danezii s-au trezit, însă, și au prins rapid de veste de intențiile suedezilor. Danezii au ieșit rapid din tabără și au început să se grăbească pentru a prelua rapid controlul asupra dealurilor. Prima ciocnire pentru controlul asupra dealurilor a avut loc între flancul drept suedez și flancul stâng danez, și s-a terminat nedecis
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
să se grăbească pentru a prelua rapid controlul asupra dealurilor. Prima ciocnire pentru controlul asupra dealurilor a avut loc între flancul drept suedez și flancul stâng danez, și s-a terminat nedecis. Dealurile au rămas însă sub controlul suedezilor și danezii au fost împinși spre est. La orele nouă dimineața, soarele a răsărit și a început adevărata luptă. Frontul se întindea pe un kilometru de la nord la sud, danezii fiind aflați la est și suedezii la vest. Armata daneză era susținută
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
s-a terminat nedecis. Dealurile au rămas însă sub controlul suedezilor și danezii au fost împinși spre est. La orele nouă dimineața, soarele a răsărit și a început adevărata luptă. Frontul se întindea pe un kilometru de la nord la sud, danezii fiind aflați la est și suedezii la vest. Armata daneză era susținută de 56 de tunuri de diverse calibre, în vreme ce suedezii aduseseră doar opt tunuri de 3 kg și patru de 1,5 kg. Odată luptele început, Carol al XI
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
în vreme ce suedezii aduseseră doar opt tunuri de 3 kg și patru de 1,5 kg. Odată luptele început, Carol al XI-lea personal a condus o manevră de flancare care să scoată din luptă flancul stâng danez. În timpul luptei, comandantul danez Carl von Arensdorff a fost grav rănit, iar întregul flanc stâng a fost obligat să iasă din luptă la ora 10:00. Regele Suediei și feldmareșalul Helmfelt s-au folosit de cavalerie pentru a-i urmări pe soldații danezi care
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
de cavalerie pentru a-i urmări pe soldații danezi care fugeau și să-i ucidă pe cei care rămâneau în urmă. Cursa a ținut opt kilometri, până la râu. Unii ofițeri din tabăra daneză au încercat să se apere, dar mulți danezi au fost obligați să se retragă pe gheață. Aceasta nu a mai rezistat, și mulți dintre danezi s-au înecat. Deși flancul stâng a fugit, cel drept a respins atacul suedez, împingându-i pe aceștia până când și ei s-au
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
care rămâneau în urmă. Cursa a ținut opt kilometri, până la râu. Unii ofițeri din tabăra daneză au încercat să se apere, dar mulți danezi au fost obligați să se retragă pe gheață. Aceasta nu a mai rezistat, și mulți dintre danezi s-au înecat. Deși flancul stâng a fugit, cel drept a respins atacul suedez, împingându-i pe aceștia până când și ei s-au împrăștiat. În lipsa regelui danez Christian al V-lea și cu generalul Arenstorff rănit, Friedrich von Arensdorff, fratele
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
spre sud, iar forțele suedeze s-au găsit sub atac constant cu spatele la zidul orașului. Situația suedezilor a devenit din ce în ce mai disperată, întrucât câteva ore nu era nici urmă de rege, de cavaleria sa sau de feldmareșal. Suedezii erau depășiți numeric, întrucât danezii numărau aproape 4.500 de pedestrași și 2.100 de călăreți, iar suedezii doar 1.400 de pedestrași și 2.500 de călăreți. În loc să forțeze un nou atac, Friedrich von Arensdorff a ordonat armatei să se regrupeze la prânz, oprind
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
-lea, doi din generalii săi și trei dintre gărzile sale au reușit să treaca prin liniile daneze și să se alăture centrului. În timp ce Arensdorff încă mai ataca cavaleria din nord, revenirea regelui a inspirat trupele extenuate să-i atace pe danezi de la spate. Deși danezii erau încă mai mulți ca suedezii, aproximativ 4.500 contra 4.000, Arensdorff pierduse inițiativa și după doar o jumătate de oră armata sa s-a dezintegrat. Carol al XI-lea dorea să elibereze câmpul de
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
săi și trei dintre gărzile sale au reușit să treaca prin liniile daneze și să se alăture centrului. În timp ce Arensdorff încă mai ataca cavaleria din nord, revenirea regelui a inspirat trupele extenuate să-i atace pe danezi de la spate. Deși danezii erau încă mai mulți ca suedezii, aproximativ 4.500 contra 4.000, Arensdorff pierduse inițiativa și după doar o jumătate de oră armata sa s-a dezintegrat. Carol al XI-lea dorea să elibereze câmpul de soldați danezi. Restul cavaleriei
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
jumătate de oră armata sa s-a dezintegrat. Carol al XI-lea dorea să elibereze câmpul de soldați danezi. Restul cavaleriei daneze a dispărut rapid în noapte. Deși generalul danez Bibow a apărat cu mult curaj retragerea infanteriei, mulți dintre danezi au fost masacrați până când feldmareșalul Helmfelt a ordonat ca uciderile să înceteze și ca soldații danezi și olandezi care se predau să fie cruțați. La 17.00 seara, s-a dat semnalul încetării luptei. Deși cadavrele au fost numărate a
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
încetării luptei. Deși cadavrele au fost numărate a doua zi, notele inițiale s-au pierdut și numărul total al morților nu este cunoscut. Sursele suedeze contemporane indică între 8.300 și 9.000 de cadavre pe câmpul de luptă, exclusiv danezii care s-au înecat și cei care au murit după câteva săptămâni. O sursă daneză contemporană vorbește despre un total de 9.300 de morți. Luând în calcul dimensiunea armatelor, aceste pierderi sunt foarte mari de ambele părți. Marinarii olandezi
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
pe seama compoziției armatei, întrucât conținea mult mai puțini mercenari. Obiceiul suedezilor de a amesteca infanteria și cavaleria a făcut posibil ca suedezii să poată pregăti contraatacuri rapide imediat ce o unitate de infanterie era pusă în inferioritate. Pe de altă parte, danezii, încă tacticii caracolului, și-au subminat agilitatea și viteza cavaleriei. Victoria de la Lund a dat mult ajutor moral armatei suedeze. Carol al XI-lea a fost criticat că s-a lăsat dus pe valul succesului flancului drept, dar bătălia i-
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
devenit scaune episcopale. Mai târziu, prin anii 1100, au apărut și eparhiile Växjö și Åbo, și în același timp, scaunul de la Sigtuna s-a transferat la Uppsala. Eparhiile, începând cu 1104, țineau de arhiepiscopul din Lund, iar altele țineau de danezi. Situația a rămas așa până la 1164, când Suedia a devenit provincie eclesiastică, cu un Ștefan drept primul arhiepiscop de Uppsala. Între 1100-1200, s-au înființat mai multe ordine călugărești. Mănăstirile Alvastra, Nydala și Varnhems erau cisterciene, iar dominicanii și franciscanii
Biserica suedeză () [Corola-website/Science/299716_a_301045]
-
externe, extinzând teoria tropismelor de la plante la animale (Jaques Loeb: 1859-1924). Zoopsihologii recomandă metode obiective pentru studierea comportamentului, ca: tehnica labirinturilor, tehnica reflexelor condiționate, etc. Al treilea atac al introspecționismului a venit din partea psihologiei generale, prin cercetătorul american James și danezul Lange, care au concluzionat că emoțiile nu au o sursă în centrii nervoși superiori, ci în periferia organismului, adică în modificările ce au loc în organism. Edward Lee Thorndike Printre primii fondatori ai behaviorismului s-a aflat și psihologul american
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
coardă de pian legată de un cârlig de macelărie. Au fost executați de asemeni generalul Hans Oster, Karl Sack (avocat-judecător general al armatei), pastorul luteran Dietrich Bonhoeffer și căpitanul de Abwehr Ludwig Gehre. Vecinul de celulă al lui Canaris, colonelul danez Lundig, fostul șef al serviciilor de spionaj daneze, printr-un cod de comunicare și-a notat amintirile și ultima sa autobiografie, singura recunoscută ca autentică. Canaris a intervenit pentru a salva victime ale persecuțiilor naziste, inclusiv sute de evrei, mulți
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
1848 și 1850. Prusia, tocmai intratată în război, a și trimis aproximativ 12.000 de trupe în Schleswig-Holstein. Generalul Wrangel avea în comandă în total mai mult de 18.000 de oameni - o armată de trei ori mai mare decât danezi. Trupele Reich-ului german nu au participat la lupta, dar prezența lor i-a forțat pe danezi să lupte defensiv împotriva prusacilor. Într-o dimineață de primăvară rece și umedă, germanii au atacat, dar au fost reținuți de colonelul Frederik Læssøe
Bătălia de la Schleswig () [Corola-website/Science/329518_a_330847]
-
în Schleswig-Holstein. Generalul Wrangel avea în comandă în total mai mult de 18.000 de oameni - o armată de trei ori mai mare decât danezi. Trupele Reich-ului german nu au participat la lupta, dar prezența lor i-a forțat pe danezi să lupte defensiv împotriva prusacilor. Într-o dimineață de primăvară rece și umedă, germanii au atacat, dar au fost reținuți de colonelul Frederik Læssøe care s-a apărat admirabil, iar pierderile au fost limitate. Lupta a fost condusă să descurajeze
Bătălia de la Schleswig () [Corola-website/Science/329518_a_330847]
-
fonetica și metrica celor două limbi sunt ușor diferite. Vorbitorii oricăreia dintre cele trei limbi înțeleg cu ușurință celelalte două, dar studiile au relevat totuși că vorbitorii de norvegiană de obicei înțeleg mai bine daneza și suedeza decât se înțeleg danezii și suedezii între ei. De asemenea danezii și suedezii înțeleg cel mai bine, după limba maternă, norvegiana. În secolele XVIII și XIX scolile superioare din Danemarca erau unica sursă de cultură avansată pentru studenții norvegieni, de aici influența specială pe
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]