KorAP: Find »[drukola/base=datină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...92 >

2,290 matches

Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064

timp când colindul se cerea să se facă mai mult auzit, credem noi pe timpul înserării, dar, totodată, să și impresioneze prin sunetul înfundat produs, s-a dorit în urma unei constatări practice, pentru că acest instrument românesc există numai în prezența acestei datini, pentru că posibilitățile sale muzicale sunt foarte restrânse. Obiceiuri agrare legate de plug, de cultul acestuia, în forme cât mai variate le întâlnim și la alte popoare însă la români își are o origine cu totul aparte, proprie, legată de mai

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea textul de colindă. În ceea ce privește această datină, Plugușorul, în lucrarea istoricului și folcloristului român, Vasile Neamțu, La technique de la production cerealière en Valachie et en Moldavie jusqu'au XVIIIe siècle, publicată în anul

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea textul de colindă. În ceea ce privește această datină, Plugușorul, în lucrarea istoricului și folcloristului român, Vasile Neamțu, La technique de la production cerealière en Valachie et en Moldavie jusqu'au XVIIIe siècle, publicată în anul 1975 și distinsă cu Premiul Nicolae Iorga AL Academiei Române, întâlnim nenumărate detalii referitoare la

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
atât de distinșii oameni de știință români cât și străini. Să nu uităm și să nu neglijăm faptul că românii au avut un mare simț spiritual și că au absorbit lucrările cosmice cu cele telurice, creându-și propriile sale mituri. Datinile noastre, obiceiurile moștenite din moși-strămoși sau dobândite pe parcursul integrării noastre în lumea migratorilor cotropitori, care au trecut ca tăvălugul peste pământurile pe care le stăpâneau din timpuri înaintașii noștri au format trainica noastră națiune. Au existat și întrebări din partea cercetătorilor

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
grave dorințe de deznaționalizare, exemplul prezent fiind Basarabia. Referitor la obiceiul de colind cu plugul, etnologul Vasile Bumbac, prieten al marelui luceafăr al poeziei românești, Mihai Eminescu, scria în anul 1869: Nu-mi pot desluși cum de s-a pierdut datina aceasta (a purtării plugului) la românii din Transilvania și Ungaria. O altă concluzie, pe care o vom cita, se poate desprinde din însemnările, făcute în anul 1960, de către folcloristul Dumitru Pop: nu se poate trage o linie de demarcație netă

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
relatare a lui Moș Vasile îmi stârnea noi și noi întrebări, dar am observat o vădită oboseală pe fața intervievatului meu. R: Aș mai dori să vă întreb, și cu aceste ultime întrebări voi căuta să-mi închei studiul în ceea ce privește datina Plugușorului, despre textul acestui colind, ce îmi puteți spune? M.V.: Nu-l mai știu bine ... au trecut mulți ani de când îl recitam pe tot, de la cap la coadă. Și toți cei din ceată îl știau, dar să știți dumneavoastră că

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
trecut mulți ani de când îl recitam pe tot, de la cap la coadă. Și toți cei din ceată îl știau, dar să știți dumneavoastră că acesta a suferit multe schimbări de-a lungul timpului. Câte schimbări vor mai avea loc în ceea ce privește datina plugușorului, nu știm, observăm doar că acesta se află într-o continuă schimbare, păstrându-și totuși specificul lui. Din informațiile primite, am aflat că înainte exista o manifestare curioasă a datinii, aceea de spargere a plugului, care și-a pierdut

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
lungul timpului. Câte schimbări vor mai avea loc în ceea ce privește datina plugușorului, nu știm, observăm doar că acesta se află într-o continuă schimbare, păstrându-și totuși specificul lui. Din informațiile primite, am aflat că înainte exista o manifestare curioasă a datinii, aceea de spargere a plugului, care și-a pierdut în timp rostul său tainic, poate și datorită faptului că s-a renunțat la purtarea lui în timpul uratului. În realitate, acest obicei de sărbătoare se mai păstrează doar în mediul rural

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
în timp rostul său tainic, poate și datorită faptului că s-a renunțat la purtarea lui în timpul uratului. În realitate, acest obicei de sărbătoare se mai păstrează doar în mediul rural, acolo unde mișcarea urbanistă nu a pătruns, minimalizând rostul datinilor. Încă acolo, în acele puține regiuni ale țarii, oamenii care au colindat se adună, la fel ca în trecut, în casa vătafului, împărțind tot ce au strâns, în timp ce fata gazdei le pune pe masă: friptura și vinul după care ea

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
împărțind tot ce au strâns, în timp ce fata gazdei le pune pe masă: friptura și vinul după care ea părăsește camera. În puține locuri, mi se destăinuie Moș Vasile însă fără a-i fi pus vreo întrebare: a mai rămas și datina Balului de seară, în care fetele veneau însoțite de părinți și asistau la alegerea reginei balului în urma ilustrațiilor adunate de la flăcăii satului. L-am privit și, dintr-o dată, șirul de întrebări au început să curgă: R: Dar regina balului cum

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
cei doi se iubeau și nu știau cum să se apropie unul de celălalt. Tinerețea ... domnule!, încheie bătrânul, plecându-și privirea în pământ: tinerețea, repetă, după care nu mai scoase o vorbă. Timpul se va scurge în bolul clepsidrei însă datina aceasta va rămâne, în memoria noastră, acceptând schimbările care sunt inevitabile unei societăți, ca a noastră, ce se află într-o continuă evoluție. Ne vom aduce însă aminte cu drag atunci când vom auzi urarea de Anul Nou, rostindu-se versurile

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
să ne dăm seama. De modul cum încercăm să-l conservăm, ferindu-l de intemperiile ultramoderniste, ține de noi toți: culegători, cercetători și numai mândria că suntem stăpâni de veacuri ai acestor locuri ne poate face să respectăm cu respect datinile, obiceiurile moșilor și strămoșilor noștri. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL - Cercetare realizată în anul 1996, la Azilul de Bătrâni din comuna Smeeni, județul Buzău / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542

înotători s-o recupereze. Cu apa sfințită, harul să aducă celor ce asistă de pe metereze. Omul cu credință păstrează în casă, Aghiasmă sfințită-n zi de Bobotează. Că prin stropire este miraculoasă. Astfel, tradiția se perpetuează. © Maria Filipoiu 6 Ianuarie Datini și obiceiuri de Bobotează În datini strămoșești ce sunt practicate prin Ajunul ce precede sărbătoare, abundă mituri, dar și sacralitate. Transpuse în ritualuri populare. Cine-n noaptea de Ajun privește pe Cer, să vadă lumină de Duh purtătoare, puterea credinței

TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
sfințită, harul să aducă celor ce asistă de pe metereze. Omul cu credință păstrează în casă, Aghiasmă sfințită-n zi de Bobotează. Că prin stropire este miraculoasă. Astfel, tradiția se perpetuează. © Maria Filipoiu 6 Ianuarie Datini și obiceiuri de Bobotează În datini strămoșești ce sunt practicate prin Ajunul ce precede sărbătoare, abundă mituri, dar și sacralitate. Transpuse în ritualuri populare. Cine-n noaptea de Ajun privește pe Cer, să vadă lumină de Duh purtătoare, puterea credinței dezvăluie mister prin steaua-Luceafăr ce în

TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
petrece. De la chef plecând după apus de soare, până să se-ntoarcă la ale lor case, într-un loc merg, să facă foc mare. Curajoși să-i sară flăcări fioroase. Lumea-n timp străbate, an de an prin vremuri cu datini și mituri de soartă legate. În trăire își duc fanteziste gânduri și dau veșnicie vieții de la sate. © Maria Filipoiu 6 Ianuarie Predicții despre vreme și rodnicia pământului (ritualuri de Bobotează) Când colindă popa prin sat cu botezul și îți dăruie

TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
Din mormânt ar fi crescut ramură de busuioc. La botez e folosit, și-n ritual de noroc. Așa s-a descoperit unde a fost îngropat. Și a fost recunoscut după trup decapitat. În cântări bisericești, Sfântul se preaslăvește. Iar prin datini creștinești, cu fast se prăznuiește. Se spune că-n astă zi, lumea s-a înfăptuit. Peste ani, la fel de-a fi, cum a fost orânduit. Credinței fiind patron și stâlp al familiei, adoptat e „Sânt-Ion”, ocrotitor al casei. © Maria

TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
se prăznuiește. Se spune că-n astă zi, lumea s-a înfăptuit. Peste ani, la fel de-a fi, cum a fost orânduit. Credinței fiind patron și stâlp al familiei, adoptat e „Sânt-Ion”, ocrotitor al casei. © Maria Filipoiu 7 Ianuarie Datini și obiceiuri de Sfântul Ion Din vremuri precreștine revin la sărbătoare, ritualuri străbune. Cu-a vremii repetare. Că-i zi de veselie, bine-i să te veselești. Veselă să îți fie viața pe care-o trăiești. Iordănitul fetelor e obicei

TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
Corola-blog/BlogPost/339350_a_340679

ar ruga și ar oferi sfaturi, si pilde, și asistența, celor 3 Puteri. Și tuturor cetățenilor. Presă și mass-media ar fi emisiunea Reflector. Fraților! Nu suntem creștini, noi, românii? “Basarabi și voi, Musatini/ Descălecători de țară, dătători de legi, si datini’. Și dacii, cui s-au închinat? Românilor? Nu. Nu se poate să nu mai avem istorici. Să spună cui ne-am închinat, și ne-a fost bine. Ca să nu fim dați afară din istorie. Pe mine atâta mă duce capul

Liviu Florian Jianu: Sfânta Treime, și Maică a Domnului, Sfinți Părinți. Editorial by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-sfanta-treime-si-maica-a-domnului-sfinti-parinti/ [Corola-blog/BlogPost/339350_a_340679]
Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593

Da-n fântână-i apă lină./ Apă-n vedre veți lua./ Rupe-un fir de trandafir/ Și-un stropșor de busuioc/ Și-mi veniți voi, junii buni,/ Rourând și prăurând/ Ca vara mai greu plound.” (Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporale. Culegere cu adnotațiuni și glosar de..., București-1914); <> (G. Dem Teodorescu, Poezii populare române. Ediție critică, note, glosar, bibliografie și indice de George Antofi. Prefață de Ovidiu Papadima, București-1982) Profitând de faptul că Creștinismul era interzis

DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
luciară?/ Lucia soare cu căldura./ Dar din dos ce mai lucia?/ Lucia luna cu lumina.” (Alexiu Viciu, op. cit., p. 36) Odată cu împământenirea tradiției cu Moș Crăciun care, îi depășește în popularitate pe Sfântul Andrei și Moș Nicolae, a pătruns și datina împodobirii Bradului verde. În Bucovina se crede că lumea s-a înrăit și a uitat de Dumnezeu. Pentru a le îndrepta faptele și a-L iubi din nou pe Dumnazeu, Moșul le-a trimis Colindele. Când nu se vor mai

DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
sunt reconfigurări, sunt sărbători, sunt conservări în patrimoniul nostru sacru-spiritual dacoromân, care-i conferă Omului ales: ruga, libertatea, muzica, frumosul, colindul, cântarea, jocul, umorul, folclorul de a se regăsi în identitatea demnității sale ca Neam. Neamul se autodefinește prin tradițiile, datinile, obiceiurile ce înfloresc în faptele de spirit ale vremurilor, ale generațiilor, așezând de pe coordonatele ancestrale frumusețea Românului. Frumosul la DacoRomâni, ca și în Cer se întrupează prin Cuvânt, prin graiul dulce, prin limba aleasă, prin care se exprimă temeinicia, atitudinea

DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
adăugat: Irodiada, Salomeea, Iuda și ceilalți... Paradoxal, ca un arc peste timp aceste trei categorii au persistat până în zilele noatre: -natura pe care o înfrumusețează Dumnezeu și păstorii care, sunt substituiți de țăranii din popor, simpli, cuminți, curați, frumoși, cu datina în sânge și cu dragostea de Hristos în suflet; -magii sunt și ei înlocuiți cu oamenii de cultură ortodoxă, intelectuali, naționaliștii-creștini; -saducheii, fariseii, irozii, irodiadele, salomeele și iudele au rămas aceeași: descendenții celor de atunci care, deși și-au schimbat

DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876

de unde traseele se ramifică în mai multe direcții, spre stațiunea Ocna Șugatag, valea Izei cu farmecele sale pitorești sau spre Sighetul Marmației unde se găsește unul dintre cele mai importante muzee de etnografie și folclor, mărturie a tradițiilor, obiceiurilor și datinilor strămoșești. Ținutul Maramureșului este vestit prin porțile înalte specifice zonei pe care meșterii sculptori în lemn le modelează cu diferite motive tradiționale. Acești meșteri populari au un talent și o răbdare de fier ca să redea cu dalta și ciocanul propriile

ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
dalta și ciocanul propriile lor sentimente, crezul lor exprimat în motive florale sau cel mai des întâlnit, motivul soarelui. Măreția și somptuozitatea acelor porți ornate cu armonie, simetria și echilibrul formelor redau cu măiestrie și grație motivele florale. Ei poartă datina strămoșească și transmit generațiilor viitoare ceea ce orașele în efervescența modernismului au pierdut în decursul anilor. Pe aceste meleaguri nunțile au un ritual aparte, iar de sfintele sărbători de iarnă colindătorii satelor, de la mic la mare, cutreieră pe ulițe în costume

ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441

mai fuma din când în când - și scutură în ea scrumul. Degetele îi tremurau ușor Pe peretele de deasupra mesei, pâlpâia flăcăruia unei candele aprinse; era probabil iarăși vreo sărbătoare religioasă, se gândi el, știind că Lidia nu uita nicio datină. Și pe masă, pe o farfurioară, erau aprinse două lumânărele. Scoase pe masă din sacoșă sticlele, căută în sertar desfăcătorul și luă repede două pahare dintr-un dulăpior suspendat. Întorcându-se lângă masă, piciorul său se lovi de ceva dur

SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]