1,932 matches
-
și mai igienic. (Flacăra Sacră, III, 10, 1936, pp. 4-5) Christos a înviat! A sosit primăvara! Au înviat florile și toată natura tresare la viață, sub imboldul binefăcător al focului solar și sub pământean. Tot c a fost adormit se deșteaptă la o nouă viață, sub influenta acestei legi universale a căldurii lege orânduită de Marele Arhitect al universului, care este Dumnezeu. Dar...: Ce este din trup, trup este, și ce este din Duhul, Duh este". Se bucură trupul nostru material
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
că sufletul piere împreună cu corpul. Fariseii, că el trece dintr-un corp în altul, iar Esenienii credeau că el este nemuritor. În profețiile lui David (Cap. XXII 2), se // citește: "Toată mulțimea acelora care dorm în țărâna pământului se vor deștepta, unii pentru viața veșnică, alții pentru rușinea veșnică". Rabinii spun Evreilor de astăzi: Noi, toți suntem compuși dintr-un suflet și dintr-un corp; corpul este alcătuit din pământ și se va întoarce într-însul, pentru că tot ce este compus
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
urmare, de o afacere rapidă și mortală: cling, clang, adio și n-am cuvinte. Și toți În iad, sau unde dracu’ or merge anglicanii eretici. Cel puțin ăia doi n-or să ceară cu strigăte spovedanie cum făceau bunii catolici, deșteptând jumătate de Madrid. Căpitanul Își potrivi mai bine capa pe umeri și privi spre cotul drumeagului luminat de slaba pâlpâire a fanarului. Sub stofa călduroasă, mâna stângă i se odihnea pe pomoul spadei. Își mai omorî puțin timpul Încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de Wales, viitor rege al Angliei, Scoției și Irlandei, nu va uita niciodată că un bărbat numit Diego Alatriste ar fi putut să-l asasineze și n-a vrut. Arta de a-ți face dușmani A doua zi, Madridul se deșteptă cu incredibila știre. Charles Stuart, puiul leopardului englez, nerăbdător din pricina Încetinelii negocierilor matrimoniale privind-o pe infanta doña María, sora regelui nostru don Filip al IV-lea, concepuse cu prietenul său, Buckingham, acel proiect extraordinar și necugetat de a călători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
decât a te lăsa ucis și că Îți solicită toate cele cinci simțuri. Căpitanul dormea mai mult ziua decât noaptea și, la cel mai ușor zgomot, o pisică pe acoperiș sau o treaptă de lemn a scării scârțâind, eu mă deșteptam În culcușul meu și Îl vedeam șezând În capul oaselor pe patul lui, În cămașă, cu spada sau cu pistolul În mână. După Înfruntarea de la Portița Sufletelor Încercase să mă trimită pentru un timp acasă la mama sau la vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ascuțindu-și pana și muind-o În cea mai caustică fiere cu care era Înzestrat din plin. Și dacă nu era vorba de Góngora și nici de Alarcón, atunci oricine putea deveni ținta lui, fiindcă În zilele În care se deștepta cu chef de harță, trăgea razant În tot ce mișca: Încornorat ești, Cutărică, pân’la coate și poți grebla cu tâmplele, cum văd; ți-s coarnele atâta de bogate, Încât În juru-ți o să faci prăpăd. Și tot așa. Încât nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
o criză politică, dar nu e adevărat. România nu este în criză politică ci are o tradiție în politică". Întrebat cum s-a schimbat România în 25 de ani, marele actor Dorel Vișan a răspuns: "Noi cântăm în fiecare zi "Deșteaptă-te, Române!" și nu ne deșteptăm, este un blestem. Am ajuns să fim în lume mai mult de jumătate decât suntem acum în țară. Noi nu am știut să ne păstrăm această binecuvântare. La această oră într-o lume pe
Dorel Vișan, despre Președinție: Este un BLESTEM. Nu ne deșteptăm by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78839_a_80164]
-
adevărat. România nu este în criză politică ci are o tradiție în politică". Întrebat cum s-a schimbat România în 25 de ani, marele actor Dorel Vișan a răspuns: "Noi cântăm în fiecare zi "Deșteaptă-te, Române!" și nu ne deșteptăm, este un blestem. Am ajuns să fim în lume mai mult de jumătate decât suntem acum în țară. Noi nu am știut să ne păstrăm această binecuvântare. La această oră într-o lume pe care noi o numim civilizată, dreaptă
Dorel Vișan, despre Președinție: Este un BLESTEM. Nu ne deșteptăm by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78839_a_80164]
-
foarte ciudat. Se vorbește despre o criză politică, dar nu e adevărat. România nu este în criză politică, ci are o tradiție în politică", a spus actorul Dorel Vișan. Lipsă de moralitate și de cultură Noi cântăm în fiecare zi "Deșteaptă-te, Române!" și nu ne deșteptăm, este un blestem. Am ajuns să fim în lume mai mult de jumătate decât suntem acum în țară. Noi nu am știut să ne păstrăm această binecuvântare. La această oră într-o lume pe
Dorel Vișan vorbește despre răzbunare și afacere în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78875_a_80200]
-
criză politică, dar nu e adevărat. România nu este în criză politică, ci are o tradiție în politică", a spus actorul Dorel Vișan. Lipsă de moralitate și de cultură Noi cântăm în fiecare zi "Deșteaptă-te, Române!" și nu ne deșteptăm, este un blestem. Am ajuns să fim în lume mai mult de jumătate decât suntem acum în țară. Noi nu am știut să ne păstrăm această binecuvântare. La această oră într-o lume pe care noi o numim civilizată, dreaptă
Dorel Vișan vorbește despre răzbunare și afacere în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78875_a_80200]
-
ale unei instanțe ce-și asortează contrarietatea cu un grăunte de părelnică frivolitate: "Din experiență proprie și din observarea semenilor mei, eu cred că noi, oamenii, suntem cu toții funciarmente proști, cu următoarea deosebire, care este capitală: unii dintre noi se deșteaptă din cînd, pe durate și la intervale variabile". Sau, pe același subiect predilect: "Prostul-prost, prostul pur și simplu, prostul modest este o categorie ce dispare văzînd cu ochii: proștii sunt în general pretențioși, au idei și fac mare caz de
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
fiindcă nu se pot pune în lucrare de la sine: rezultatul este o stagnație grozavă a tuturor puterilor în întregul om - urîtul. Pentru a-l combate, se pun înaintea voinței niște motive mici, provizorii și închipuite după plac, pentru a o deștepta și a deștepta și intelectul, care trebuie să le perceapă; acestea se raportă la motivele cele adevărate și firești ca banii de hîrtie la cei de aur, fiindcă valoarea lor este convențională." (p. 23) Dintre motivele convenționale născocite tocmai pentru
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
pot pune în lucrare de la sine: rezultatul este o stagnație grozavă a tuturor puterilor în întregul om - urîtul. Pentru a-l combate, se pun înaintea voinței niște motive mici, provizorii și închipuite după plac, pentru a o deștepta și a deștepta și intelectul, care trebuie să le perceapă; acestea se raportă la motivele cele adevărate și firești ca banii de hîrtie la cei de aur, fiindcă valoarea lor este convențională." (p. 23) Dintre motivele convenționale născocite tocmai pentru a da minții
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
să nu mă fi lovit damblaua." "O luasem numai cam repede", continuă magistralul stilist, într-o românească de balamuc, pentru a ne informa doct: "Dar deodată mă pomenii cu mine șsic!ț în mijlocul odăii. ș...ț Ce noroc că mă deșteptase; mare noroc! Privii acum cu recunoștință scrisoarea părintească; fără ea scăpam întâlnirea cu cel mai scump prieten." Rareori poți găsi într-o singură pagină mai multe inepții cu ambiții de literatură decât în acest debut al cărții care de câteva
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
Deodată, în ziua tristă și fără soare, care se prefira prin cetinile înzăpezite și învăluia ca într-o negură bolțile de dedesubt, se strecură un val de umbră. Era amurgul. Ca un tremur, ca o chemare, un sunet nou se deșteaptă în munte: un glas de corn. Boghean tresări, tulburat, și rîdică fruntea. Cunoștea cornul. Era al lui moș Calistru. Și înțelegea că-i un semn de primejdie." Bătrînul vînător, care rîvnise să mai urce o dată pe munte ("Știu eu că
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
pe capul meu (...) Din cărți culegi multă înțelepciune și, la dreptul vorbind, nu ești numai așa, o vacă de muls pentru fiecare". Mamaie (re)confirmă ceea ce bunicul scriitorului, David Creangă din Pipirig, știa: cartea îți aduce mîngîiere și înțelepciune, te deșteaptă și te ferește de nebunie; lipsa de carte, năcăfale multe. Vorbele din tren și cele din cartea lui Ion Creangă sînt, într-o altă ordine, cel mai bun comentariu la concluziile unui studiu mereu actual al Institutului Național de Științe
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
când colo... mă uit bine, - semăna cu o chinezoaică, da' știi cum? chinezoaică sadea și se uita la mine așa,... cruciș. A holbat ochii... Și-a făcut cu ochiul, - ochiul ăla cum îl au ei, oblic!... Și deodată m-am deșteptat, - în vis! - și când ies afară, eram la noi, pe Calea Victoriei. - Te-ai deșteptat de tot, vasăzică, constată ea, - și luând ceașca în mână, sorbi lung din cafea...
Des-creșteri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7455_a_8780]
-
și se uita la mine așa,... cruciș. A holbat ochii... Și-a făcut cu ochiul, - ochiul ăla cum îl au ei, oblic!... Și deodată m-am deșteptat, - în vis! - și când ies afară, eram la noi, pe Calea Victoriei. - Te-ai deșteptat de tot, vasăzică, constată ea, - și luând ceașca în mână, sorbi lung din cafea...
Des-creșteri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7455_a_8780]
-
mult prea puțin solemni, are parte de un asemenea epilog, care e, din nou, și al vremii noastre: "Astăzi, când stihiile vestesc nebunie și când mai nu e muritor să nu adoarmă cu rândul la o nenorocire, pentru a se deștepta în fața alteia, dispariția unui om de 75 de ani trece nebăgată în samă, iar durerea celor ce l-au iubit rămâne singură cu lacrimile ei." (p. 103) Totuși, omul acela era o filosofie care nu se prețuia, aproape un spectru
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
exagerări împinse pînă la caricatură, mai toate excrescențele terminologice actuale avîndu-și cauza nu atît în nevoia unei rafinări tot mai adînci a limbajului, cît în imboldul de a acoperi o lacună umorală. Căci, fără o umoare reactivă aptă a-ți deștepta emoții, amintiri și reverii, filozofia devine galimatie stearpă: erudiție fără duh și doctrină fără viață. Cînd apare un om care posedă în egală măsură ambele calități, el va fi privit ca o ființă hibridă aflată la răscruce de tabere: nici
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
în alte cazuri beneficiind de variantele juxtalineare, în română sau rusă, ale autorului (poreclit, respectuos, de confrații mai tineri: NAPOLeons BONAbriedis). APOLLO ÎN URBE Apollo intră în urbe dinspre răsărit însoțit de imnuri nemaiauzite precum strălucirea unui nor de tămâie deșteptând în juru-i năvalnică admirație suave jinduiri și molcumă tristețe emoționate peste măsură gravidele s-au încleștat de cotul soților au roșit apins până și matroanele iar fecioarelor părea să le sară inima din piept și doar bărbații pe chipurile mahmure
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
puțin de poemul străbunului meu colateral, Mlaștinile din Glynn. în cele din urmă m-am întors la "Atlantic House". Am închiriat o cameră și am baricadat ușa cu întreaga mobilă, în afară de pat. După care, m-am culcat.. Când m-am deșteptat, le-am telefonat lui Margo și Joannei la "Rancho". Mi-au povestit că au trecut și ele printr-o noapte de groază. Au căzut de acord că Sânto trebuie convins să ne părăsească imediat. Margo și-a asumat misiunea de
Tennessee Williams - Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7113_a_8438]
-
solemnitatea paradigmei, în favoarea unor tonalități relativizante, a unor ambiguități mai peste tot prezente. Cu toate acestea, spiritul locului, incomodat de realitatea imediată, dar totodată stînjenit de tendința "demitizantă", își caută supape, impulsul unei semeții haiducești fiind introdus cu parola badinajului: "deșteaptă-te bătrîne / ia-ți scufia de noapte / azvîrle-o cît colo / și pune-ți chivăra roșie // ce-i drept e nevoie de încă două-trei răsuflători / în Templul Literaturii / altfel ar fi bun de trecut printr-un incendiu / magnificul edificiu / drept e
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
-te bătrîne / ia-ți scufia de noapte / azvîrle-o cît colo / și pune-ți chivăra roșie // ce-i drept e nevoie de încă două-trei răsuflători / în Templul Literaturii / altfel ar fi bun de trecut printr-un incendiu / magnificul edificiu / drept e // deșteaptă-te bătrîne / pune-ți palmele la gură / și strigă din toți bojocii - / ca fulgerată se umple curtea neasemuitului Domeniu / al Literelor/ de mîrțoage care mai de care mai dichisite / hrănite cu jar / încălecate de jochei fercheși / în același timp antrenori
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
La meciul de hochei pe gheață dintre România și Ungaria, disputat vineri seară la Miercurea Ciuc „tricolorii” de origine maghiară au tăcut atunci când s-a intonat „Deșteaptă-te, române!”, dar au cântat Imnul Ungariei. Autor: Alexandra Dumitru Evenimentul vine la puțin timp după incidentul din 1 decembrie când hocheistul Florin Cosmin Marinescu a fost agresat verbal și fizic de colegii săi de etnie maghiară din lotul național
Maghiarii din echipa de hochei a României au intonat Imnul Ungariei () [Corola-journal/Journalistic/76319_a_77644]