662 matches
-
românului în toate celea și oriunde. Prevestitorii decadenței bat în zădar la poarta luării noastre aminte. În zadar medicul recrutor constată degenerarea rasei române, perceptorul sărăcia ei, învățătorul ignoranța, economistul inepția ei produsă în mod artificial - noi urmăm, ca bizantinii decăzuți, a tăia înțelesul cuvintelor în două și, cum pentru aceștia vorba filioque era pretextul de război civil și de împărecheri, tot astfel la noi vorba liberalism constituie pretextul sub care o ceată de negustori de principii monopolizează și nimicesc puterile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin receptarea unor neologisme, fie chiar din limbi înrudite, ci prin folosirea tezaurului lexical păstrat în limba poporului și în special prin dezvoltarea organică a limbii însăși. Țăranul este, zice-se, abrutizat și fără conștiință umană! Că este sărac și decăzut, asta desigur recunoaștem. Cauzele sunt multe și adânci, pentru că au un fundal istoric sumbru. Dar nu iobăgia țăranului - care în acea formă în care s-a găsit în Europa n-a existat niciodată în România - este cauza decăderii sale, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cuvîntul face semn. Sacralitatea lui Hristos sacralizează codexul evanghelic prin contagiune, prin recentrare hierofanică. Scriitura devine astfel centrul lumii, iar codexul, simbolul central al iconografiei paleocreștine. De neconceput acest cult al Sfintei Scripturi în contextul platonician în care scriitura, cuvînt decăzut, pierdere a sufletului și tehnică a uitării, nu are legitimitate. A treia interfață (concomitentă cu prima, cele două fiind de fapt legate împreună): poporul lui Dumnezeu alcătuit din evrei și din păgîni reuniți în aceeași comunitate de la lovitura de forță
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
corpul dezvelit al cuvîntului lui Dumnezeu. Și este adevărat că protestanții nu sînt niște petrecăreți înnăscuți. Tipărirea semnelor prejudiciază expresia sufletelor; Rousseau, cetățean al Genevei, va trăi sfîșiat între lege și sărbătoare. După frenezia vitală a unui Ev Mediu foarte decăzut, secolul al XVI-lea evanghelic este cel mai puțin posomorît. Dar această domesticire, această autopedepsire ticăloasă asigură o suveranitate a conștiinței, un "for interior" care garantează mai multă laicitate și, prin urmare, mai multe drepturi democratice. Pentru că în ochii lui
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sensibile. Ce înțeles are aceasta vom vedea în continuare. 4) Umbrele care cad proiectate pe peretele din spate al peșterii, spre care este îndreptată și privirea prizonierilor, desemnează, de fapt, lucrurile și fenomenele din lumea sensibilă înconjurătoare, înțeleasă ca realitate decăzută metafizic, de gradul al II-lea. Noi înșine, oamenii, facem parte din această lume în care trăim fără să ne dăm seama că ne aflăm în mijlocul unor aparențe înșelătoare pe care, în ignoranța care ne caracterizează, le luăm drept niște
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
necesar să nu se procedeze printr-o metodă procustiană, angajată ideologic, de forțare a asemănărilor. Acceptând, măcar ipotetic pentru început, tirania ca fiind „matricea” guvernărilor rele și, respectiv, ca fiind cea care se ascunde sub toate denumirile de forme politice decăzute (absolutism, autocrație, autoritarism, cezarism, rațiune de stat, despotism, dictatură, totalitarism etc.), aceasta ar deveni o categorie istoriografică, un modul de cercetare, formă de bază a guvernărilor contemporane privatoare de libertate, iar secolul XX ar deveni astfel caracterizat de tirania totalitară
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o prezintă Platon, ca fiind foarte asemănătoare cu ceea ce este numit totalitarism, reiese cu destulă ușurință superficialitatea acuzei de totalitarism asupra lui Platon, având în vedere că regimul ideal descris în Republica se opune cu evidență tiraniei, considerată cea mai decăzută formă de guvernământ. * Spre deosebire de alte dialoguri, Republica este considerată ca având o mai mare pondere în considerarea perspectivei filosofice a operei lui Platon. Indiscutabil însă, Republica se numără printre operele cele mai încărcate de probleme ale lui Platon care recurge
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
afirmația lui Aristotel este că există doar trei forme de guvernare propriu-zise și alte trei forme deviante sau corupte. Mai mult, morfologia structurilor politice este la el una polarizată: o formă pozitivă își are corespondentul ei negativ într-o formă decăzută sau coruptă. Regalitatea Tirania Aristocrația Oligarhia Politeia sau timocrația Democrația Așezarea polară (3-3) a formelor politice nu are în concepția sa o conotație care să fie nici istorică și nici naturală. 1. Această așezare nu este una temporală. Regalitatea, de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Oligarhia Politeia sau timocrația Democrația Așezarea polară (3-3) a formelor politice nu are în concepția sa o conotație care să fie nici istorică și nici naturală. 1. Această așezare nu este una temporală. Regalitatea, de pildă, nu are ca formă decăzută tirania, în sensul în care, datorită timpului, o regalitate decade și ajunge să se corupă în mod necesar numai în tiranie. Dimpotrivă, în ciuda opiniei lui Platon, el constată faptul că nu există un mecanism dialectic care să determine schimbarea direcționată
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu pentru a fi anulată definitiv ci pentru a fi restituită sieși, purificată 137. Ca și în gândirea iudeo-creștină, în marxism nu există mântuire fără sacrificiu. Cel ales, proletarul, constituia deja, la ora desemnării sale, un mit. Acela al individului decăzut, victimă a societății, a mizeriei citadine, dezvăluind, în contrast cu situația lui de personaj prohibit, mari disponibilități morale 138. În probleme de generozitate socială, Marx nu aducea nimic nou. Exagera doar tendințe existente deja în dezbaterile vremii. Pentru că nu mizeria sporea la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
omenești. În „Dacia literară”, la rubrica „Scene pitorești din obiceiurile poporului”, sub titlul Nou chip de a face curte, K. a descris, cu încântarea etnografului și a iubitorului de folclor, o nuntă tradițională la țară, așezând mereu în opoziție moravurile decăzute ale civilizației orășenești cu frumusețea și puritatea vieții rurale. În Iluzii pierdute. Un întăi amor (1841) scriitorul se încearcă în proza sentimentală, pe gustul vremii, dar nu fără a strecura, într-o amplă Introducție, numeroase aluzii politice și note de
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
pedestru, înrâurit de poeții vremii, mai ales de Grigore Alexandrescu, cum se observă în poeziile apărute în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Secolul” ș.a. El caută în trecutul de slavă învățăminte și îndemnuri pentru prezentul decăzut. Lirica patriotică are un caracter militant, uneori cu accente de marș eroic, iar lirica de dragoste, cu supărătoare dulcegării, nu iese din nota convențională. Peisajul predilect e acela nocturn, mângâiat de razele lunii, dar autorul nu are un deosebit simț
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
obsedați ai transcendenței translucide („timpul extatic” barbian, „șistul acvatic” valéryan din Cimitirul marin), întregul intertext al acestor balade configurează o lume reală și o lume livrescă, confluente cu visul trăit de poet ca hotar și stavilă opusă unui timp filistin, decăzut. „Eroii” lor sunt congenerii poetului, „generația singaporeană” în primul rând, definită în poemul liminar al volumului ca străjuitoare a valorilor ocultate sau întinate oficial: „Eram convivii acelui naufragiu/ În așteptarea nu știu cărui ceas,/ Când - dincolo de-al anilor ravagiu -/ Să mai
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
milioane de exemplare pe zi, în primii ani de după revoluție, la doar zeci de mii de exemplare zilnic începând cu 1993-1994. Către sfârșitul primului deceniu de postcomunism, când capitalul străin începe să pătrundă semnificativ pe piața editorială românească, preluând publicațiile decăzute ale micii burghezii, tirajele încep din nou să crească, dar condiția este sacrificarea intereselor politice ale micii burghezii. Protestul acesteia s-a mutat în străinătate. În 2004, ziariștii de la cotidianul România liberă organizează un protest de stradă în Germania, în fața
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
convențiile sociale arbitrare. Unii vor să trăiască așa cum îi îndeamnă sângele lor aprins, clocotitor, să simtă voluptatea patimilor care îi stăpânesc. Înțelegând să-și trăiască viața așa cum le poruncește firea, sunt totuși departe de a fi ușuratici, deșănțați, perverși și decăzuți moral. Dimpotrivă, sub aparenta lor dezordine morală se ascunde o candoare ultragiată de împrejurări nefaste. Sunt sinceri, sunt capabili de afectivitate intensă, se socotesc îndreptățiți să trăiască după îndemnurile lăuntrice, cuprinși cum sunt de o „inocentă și sfântă imoralitate” ( G.
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
având cea mai mare piață internă. În plus, o bună parte a Europei are o medie de viață și un grad de instrucție mai ridicate; de asemenea prezintă rate ale sărăciei și ale infracționalității mai scăzute, mai puține zone urbane decăzute, mai puțin sprawl, vacanțe mai lungi și distanțe mai mici până la locul de muncă decât aici, În Statele Unite ale Americii. Dacă luăm În considerare ce anume face ca un popor să fie mare și ce determină un mod de viață
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În ceea ce cunoaștem astăzi drept știința modernă. În primul rând, natura a fost demistificată și desacralizată, după cum cineva adera la școala de gândire rațională sau romantică. Însăși ideea de natură ca o realitate separată, un regat primar sau un Eden decăzut, a fost Înlocuită cu ideea utilitară modernă care vedea natura ca pe o magazie plină de resurse, care așteaptă să fie făcute productive de știință și folosite pe piață. Este interesant că artiștii Renașterii au fost, fără să știe, agenții
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au nevoie de instituții politice, deoarece sunt expuși și vulnerabili, iar nu vicleni și agresivi 8. Rearanjând astfel universalitatea condiției umane, Turner deschide posibilitatea avansării unei noi viziuni pe care rasa umană să o Îmbrățișeze. În lumea creștină medievală, natura decăzută a umanității era considerată o condiție universală, iar salvarea eternă era oferită drept un vis care să unească umanitatea. În era modernă, natura pragmatică a omului era văzută drept o condiție universală, progresul material fiind adoptat drept vis unificator. În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
subordonată, devenită până la urmă stânjenitoare prin exces, în Patima roșie investigarea stărilor sufletești constituie însăși rațiunea de a fi a piesei. Noutatea acestei scrieri începe chiar cu obiectul ei și cu materialul de la care pleacă. Intră în scenă o umanitate decăzută, suferindă, ce nu mai fusese abordată în literatura noastră sau, în tot cazul, nu așa cum o dezvăluie S. Studentă la Litere, Tofana Sbilț se lasă, timp de patru ani, întreținută de Castriș, fiu de senator, căruia îi dăduse impresia că
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
încă o dată, ne regăsim voluptuoasa condiție de victimă. O altă situație exemplară pentru a ilustra vocația, de astădată autovictimară, a neamului nostru este cea pe care am descoperit-o în primul volum al trilogiei balcanice scrise de Olivia Manning, Orașul decăzut. Într-o notă de subsol redactată (nota bene!) pentru uzul cititorilor români, traducătoarea, Diana Stanciu, scrie: "(...) gloria României Mari - România care s-a născut în 1919, când vechiul Regat a obținut ca recompensă pentru că intrase în război alături de învingători, părți
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
acțiunile umane, fiind În final o Încercare de „repetare reparatorie” a vinovăției comise. Aceasta o vedem În panorama tragicului, care nu este altceva decât spectacolul chinului expiator. Toate personajele tragice au fost eroi, dar, prin vinovăția lor, au devenit eroi decăzuți. Este o pierdere a statutului uman și moral. Dar lucrurile nu se pot opri aici. Umanul cere reparație, iar persoana dorește să-și recapete libertatea pierdută prin căderea În vinovăție. Tragicul este efortul restaurării damnatului, a eroului căzut. Prin chinuri
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
adesea pentru a se bucura, ca de pe o terasă, de prospețimea aerului și de vederea atât de variată a câmpiei. Nu se poate ieși dintre zidurile Jelalabadului fără a Întâlni ruine, fără a pătrunde În resturile monumentelor care atestă măreția decăzută a unui oraș altădată puternic, a unei reședințe regale. Între toate aceste resturi, cele mai numeroase și până astăzi cele mai interesante, fiind singurele explorate, sunt cele ale unor st¿pa ștopesț: Între Balabagh și Jelalabad - scrie Mohan Lal, ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tradus și în maghiară. Dacă stanțele de dragoste sunt cu totul fade, o anume pulsație au cele de inspirație patriotică, în care autorul, în aceeași limbă greoaie, provincială, invocă „timpii fericiți” de demult și cugetă cu tristețe la „românul cel decăzut”. Jalea pentru „națiunea” lui, accesele de exasperare, amărăciunea persistentă ar lăsa să se întrezărească în stihuitorul bihorean un depresiv. Unele poezii, puse pe muzică, s-au cântat o vreme. Dintre acestea, La vin, creația cea mai populară a lui S.
SFURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289660_a_290989]
-
volumul Nunta de argint, modeste, nu foarte diferite de nuvelistica românească de la începutul secolului al XX-lea (dar inferioare stilistic), prozatorul investighează, în medii diferite - (mic-)burghez, mai degrabă al mărunților funcționari ori salariați cu „gulere albe”, al micilor mahalagii decăzuți moral ș.a. -, drame banale ori aventuri, mai ales erotice (adultere, triunghiuri amoroase, incertitudini și indecizii afective), explicate ori complicate - industrios, neîndemânatic - cu obsesii, pulsiuni, procese de conștiință, fatalități obscur motivate etc. Nuvela care se poate, la rigoare, reține, este Alexe
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
astfel: „O serie de indivizi complet interschimbabili, fără nici un ideal, incapabili să formuleze un proiect comun, trăind cu teama de a fi originali și manifestând din acest motiv capacități psihologice reduse”. Această imagine e cumva extremă, sugerând o grupare umană decăzută, cu componenți care nu se mai pot susține unii pe alții. Ei nu mai pot organiza nimic împreună, în pofida eventualității unui potențial personal important pentru fiecare dintre ei. Dar descrierea convine foarte bine masei totalitare, din care cam toată lumea a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]