513 matches
-
în suflet, nu în buzunare, sub forma unor teancuri de bancnote. Postirea postutecistă, anunțată în direct, nu ajută nici ea la nimic. O săptămînă de ștevie fiartă și de sarmale cu orez nu anulează Loteria și alte păcate aflate dincolo de Decalog și în preajma Codului Penal. Dumnezeu poate ierta, fără a fi explicit suporterul unei echipe. El dă celor care, după faptele lor, merită să primească. Pe ceilalți îi lasă în voia sorții, în mîna lui Lubos Michel, la cheremul Codului Fiscal
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și să definească ce au vrut să reprezinte. "Norul radioactiv devenea imaginea radioactivității, fall out-ul îi explicita dinamica. Acțiunea radioactivității era explicată prin propriile efecte și consecințe. Pe baza interdicțiilor determinate de împrăștierea radioactivității, oamenii elaboraseră un fel de decalog al comportamentelor capabile să facă față dificultăților [provocate] de starea de urgență" (ibid., pp. 432-433). Autorii remarcă faptul că nu sînt necesare faze lungi de gestație pentru ca o nouă RS să ia naștere, "dacă o impun circumstanțele". Situațiile" pot, în
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în Istoria literaturii române contemporane, vol. III, ed. cit., p. 382: "[...] pe lângă talent, sensibilitate estetică, informație, erudiție și alte imponderabile, elementul esențial al autorității e de natură pur morală [...]. Când spunem moral nu înseamnă, negreșit, că ne raportăm la principiile decalogului, ci numai la character. Din relativitatea criteriilor estetice, rezultă tocmai nevoia autorității, adică a garanției morale de seriozitate, de conștiință profesională, de sinceritate absolută, ireproșabilă. [...] în critică, caracterul reprezintă unitatea de reacțiune estetică împotriva elementelor externe ce s-ar interpune
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nici măcar pentru credincioșii creștini. Viața complexă a zilelor noastre împiedică chiar și respectarea strictă a rezumatelor etice biblice cum ar fi regulile de aur (Mt 7:12) legea iubirii de Dumnezeu și pentru aproapele tău (Dt 6:5) și chiar Decalogul (Mc 12:29-31). Dificultățile de aplicare a eticei biblice nu înseamnă însă că ele trebuie abandonate, dar nici nu trebuie interpretate ca o scurtcircuitare la soluțiile morale. 218 Ceea ce nu prea convine întotdeauna este tălmăcirea sau interpretarea alegorică. Și cu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din trei unități secvenționale: prima parte (credința) tratează despre articolele Crezului niceo-constantinopolitan, despre cele Șapte Taine și despre învierea morților; a doua parte (nădejdea) abordează problema rugăciunii (Rugăciunea Domnească), a Fericirilor; ultima parte (dragostea) ocupându-se de aspectul virtuților, al Decalogului. Pornind de la structura acestei Mărturisiri, se poate remarca cu ușurință că paternitatea unei asemenea cărți poate fi revendicată de oricine. De fapt, aceasta presupunea că Ortodoxia nu se identifica numai cu Mărturisirea lui Petru Movilă; cu alte cuvinte, Ortodoxia este
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nivel național prin prezentarea unor specii de animale dispărute din România. Pe planul comportamentului, am urmărit dezvoltarea conștientizării problemelor, a atitudinilor care se asociază valorilor sociale. Elevilor le-a fost propusă o activitate pe grupe, în urma căreia să stabilească un „decalog ecologic”. Educația pentru mediu își atinge scopul numai dacă elevul este capabil să difuzeze informația și să determine acțiuni în consecință în comunitatea în care trăiește (familie, prieteni etc.). Eficiența educației relative la mediu se poate aprecia numai prin efectele
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Andriev Sorina-Octavia, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_925]
-
Obținerea performanțelor Obținerea relațiilor interpersonale cu efecte pozitive asupra grupului de elevi, favorabile interacțiunii și conlucrării în vederea atingerii obiectivelor comune urmărite Precizarea factorilor cu efecte negative asupra mediului înconjurător, generatoare de contradicții și tensiuni pe plan politic internațional Formularea unui decalog ecologic în urma activității pe grupe a elevilor 6. Asigurarea feed-back-ului Analiza unor situații concrete existente în cadrul temei propuse: smogul din atmosferă, dispariția unor specii de plante si animale, etc Identificarea unor acțiuni și situații care au generat rezultate pozitive sau
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Andriev Sorina-Octavia, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_925]
-
provenind din ignoranță. Pentru perfecțiune este necesară cunoașterea de sine. Fiind o ființă nobilă - raționalitatea Îi conferă această noblețe - omul poate distinge și opta Între bine și rău, Între scopurile bune și cele rele. Adept al stoicismului - publică chiar un decalog al stoicilor - Dimitrie Cantemir afirmă că oamenii, În lipsa Atât Grigore Ureche cât și Miron Costin sunt formați În climatul spiritual al școlilor din Polonia și a culturii și filosofiei occidentale. Ale stoicilor porunci zece, adăugate la sfârșitul Divanului sau gâlceava
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
din Polonia și a culturii și filosofiei occidentale. Ale stoicilor porunci zece, adăugate la sfârșitul Divanului sau gâlceava Înțeleptului cu lumea. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale educației, pot căpăta moravuri rele. Ca imperativ moral, Decalogul stoic propune: „Urmează-ți firea”. Etică și filosofie morală. O dată cu reprezentanții Școlii Ardelene, studiile morale se Înscriu firesc În cadrul filosofiei morale, problematica conștiinței morale fiind abordată În mod explicit și sistematic. Samuil Micu (1745-1806Ă, reprezentant de seamă al Școlii
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
rememorare a codului de onoare existent în închisorile politice din anii 1948-1964 ne arată o viziune burgheză și creștină asupra închisorii, specifică intelectualității arestate, radical diferită de codul de onoare al condamnaților contemporani. Radu Ciuceanu fost deținut politic prezintă un "decalog al ocnașului"144: 1. În pușcărie să nu faci azi ce poți face mîine. 2. Tăcerea e cel mai mare rău al temniței. 3. Să nu vorbești multe, ci mult. 4. În pușcărie există numai două categorii: cei morți din
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
întoarce în pămîntul din care ești luat; căci pămînt ești și în pămînt te vei întoarce". (Facerea-3.19) Activitatea economică începe imediat după alungarea omului din Rai, economia apare încă în "vechile table" ale antichității, istoria doctrinelor economice începe odată cu decalogul dat oamenilor prin Moise (Daniel Villey), iar pilda talanților reprezintă prima teorie economică adevărată. Începînd cu Renașterea, cu apariția in-dividualismului, dar mai ales cu Reforma, care garantează o valorizare religioasă a muncii, a inițiativei și a responsabilității, economicul apare în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
suportului social. Festinger a considerat că aceste douăsprezece fraze constituie un fel de chintesență soteriologică pentru mântuirea omenirii de cele două maladii: ignoranța și incomunicabilitatea. Frazele de mai sus amintesc, într-adevăr, de „confesiunea negativă” a vechilor egipteni și de „decalogul înțelepciunii ebraice”. Desigur, Festinger s-a ferit cu obstinație să își prezinte doctrina în termeni mistici, căutând exprimări cât mai sobre, imitând până la exagerare limbajul savanților naturaliști. Dincolo de această mască lingvistică se simte însă obsesia sa umanistă. Nu și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
întrebat un student ce a obținut de la un anumit curs, răspunsul a fost unul care nu ar trebui acceptat în acest sistem: „Am obținut un opt!”. 8.4. Principiile educației umanistetc "8.4. Principiile educației umaniste" Rogers a formulat un „decalog” al educației umaniste alcătuit dintr-un număr de zece principii despre care credea că pot fi extrase din experiența curentă și din cercetarea relaționată cu această nouă abordare. Este „partea tare” concepției sale (vezi Rogers, 1967, capitolul „Learning: A Humanistic
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
noi și provocatoare despre situațiile schimbătoare. Aceste profeții rogersiene din anii ’60 ai secolului XX s-au confirmat la începutul secolului XXI - dar într-o „formulă” care nu pare „rogersiană”. 8.5. Teoria facilitării învățăriitc "8.5. Teoria facilitării învățĂrii" „Decalogul” rogersian al învățării umaniste a fost însoțit de numeroase reguli, metode și modele cvasipsihoterapeutice ale învățării. Expunem aici numai un rezumat al câtorva dintre „liniile de forță” metodologică indicate de Rogers (1967). El nu vorbește de un profesor (teacher), ci
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unei problematici aparte la care trebuie să identifice soluții adaptate, cursantul dobândește și își exersează o multitudine de strategii de acțiune, strategii pe care le poate translata apoi la situații similare întâlnite în realitatea cotidiană. Herreid (online) ne propune un decalog al principiilor care să ne ofere un aspect util metodei studiului de caz: 1. Un caz bun este conceput pe structura unei povești (conține o introducere, o desfășurare și o încheiere - uneori încheierea nu există de la început, rămânând la dispoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de manageri pentru gestiunea rezultatului (earnings managementă (King, 2006, p. 20ă. Dezvoltarea contabilității ca profesie liberală și emanciparea acesteia În plan academic (Gallhofer și Haslam, 2003, pp. 1-21ă au condus la apariția unor serii de lucrări care aduc În discuție Decalogul profesiei. Încă de la Înființarea IASC (International Accounting Standards Committee, devenit ulterior IASB, International Accounting Standards Boardă, la Începutul anilor ’70 ai secolului trecut, prin codurile de etică emise s-au pus bazele normative ale conduitei profesionistului contabil, la nivel european
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
viață, bazate pe discernerea semnificației unor concepte antitetice, precum bine-rău, adevăr-minciună, echitate-discriminare, generozitate-lăcomie, libertate-constrângere, la nivelul tuturor structurilor sociale, a reprezentat primul pas În lupta Împotriva patimilor umane nestăpânite. Din perspectivă biblică, plămădindu-se prin forța creatoare de origine divină, Decalogul (Biblia, Exodul 20: 1-17ă a reprezentat o sinteză a virtuților și a valorilor etice, pe baza căreia s-au fundamentat coduri și legi de guvernare ale diferitelor formațiuni statale, de la primele regate și imperii din antichitate, până la actualele state și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
lat. evasioă, sustragerea de la anumite obligații. Pentru a putea fi prevenite, societatea umană, În toate etapele dezvoltării ei, a impus o serie de legi și coduri, Începând cu binecunoscutul Cod al lui Hammurabi (Golden et al., 2006, p. 4ă sau Decalogul primit de Moise, care prin Porunca a VIII-a impune strict: Să nu furi! Astăzi, printre cele mai moderne acte normative de combatere a fraudei financiare, În speță cea corporativă și care au stat la baza celorlalte inițiative legislative ale
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Începuturile literare îi sunt patronate de Octav Șuluțiu, pe atunci profesor la liceul din Oradea. Va mai colabora la „Familia”, „Luceafărul”, „Eu și Europa”, „Sentinela”, „Porunca vremii”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” (unde în 1942-1944 ține și cronica de poezie), „Decalog”, „Pagini literare” (Turda), „Convorbiri literare”, „Meșterul Manole” (rubrica „Jurnal literar”), „Basarabia literară”, „Vremea”, „Dacia rediviva”, „Bacăul” (unde redactează în 1942-1943 rubrica „Însemnări”) ș.a. Primul volum de versuri al lui Ș., Trecere prin alba poartă, apărut în 1938, vestea un poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Bacovia, pref. Titu Popescu, București, 2002. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Trecere prin alba poartă”, F, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, „Trecere prin alba poartă”, PLI, 1938, 4-5; Gh. Bulgăr, „Trecere prin alba poartă”, „Cronica” (Baia Mare), 1938, 31; Laurențiu Fulga, Ion Șiugariu, „Decalog”, 1938, 69; Pompiliu Constantinescu, „Paradisul peregrinar”, VRA, 1942, 647; Pericle Martinescu, „Paradisul peregrinar”, „Dacia rediviva”, 1942, 3; Mihai Niculescu, „Paradisul peregrinar”, UVR, 1942, 13; Al. Husar, „Paradisul peregrinar”, CL, 1942, 11-12; Nichifor Crainic, [Poetul Ion Șiugariu], G, 1943, 7; Pompiliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
a XI-a A, B, a XII-a E , Grup Școlar “Dimitrie Mangeron”, Iași ( 70 elevi). Aceste obiective pot fi atinse prin colaborarea între aceste instituții în desfășurarea activităților propuse conform proiectului atașat prezentului protocol. PROIECTE DE EDUCAȚIE A PĂRINȚILOR DECALOGUL PARINTILOR 1. Ofera-i o sansa copilului tau. 2. Fii tu cel care il ajuta sa-si gaseasca propriul drum. 3. Intinde-i o mana copilului tau. 4. Nu-i ucide visele, fii prezent la indeplinirea lor. 5. Daca nu
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
care nu avem cum să nu ținem seama în cazul legalizării prostituției. Fondul religios este (încă) unul foarte bun, deși atins frecvent de varii forme maladive. Legalizarea prostituției echivalează pentru bunul român cu legalizarea viciului. Oficializăm încălcarea unei porunci din Decalog. Știm din istorie că (prea)curvia dărâmă reperele morale ale unei sănătoase comunități. În absența lor, poporul devine o masă amorfă, ușor de condus și de manipulat. Demnitatea umană, valorile și stabilitatea familiei sunt amenințate. Ce vor spune soțiile și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
marele Hamurabi, sub sceptrul căruia au fost contopite provinciile din sudul Mesopotamiei, prin celebra lovitură de maestru (diplomatico-astrologică) a codicelor lui Marduk. Codicele - regăsit la Suza, în 1901, cu toate cele 282 de articole ale sale, are mari asemănări cu decalogul lui Moise, pe care îl precede cu 6 secole. Ambele au fost declarate ca inspirate de zeul suprem conducătorilor de popoare; ambele au fost gravate pe tăblițe și prezentate cu pompă în fața poporului, având un conținut moral și un scop
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Militar de la Mănăstirea Dealu. Frecventează doi ani cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București, dar moare răpus de o boală necruțătoare. Poetul a colaborat la numeroase periodice, printre care „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, unde debutează în 1934, „Hotarul”, „Decalog”, „Festival”, „Muguri literari”, „Pământul”, „Biruința”, „Revista societății «Tinerimea Română»”, „Afirmarea”, „Flamuri”, „Viața literară”, „Buna Vestire”, „Cuvântul” ș.a. Inițiază o grupare a scriitorilor tineri, primită cu interes. Își vede tipărite două plachete de poezie: Tălmăciri din mine (1936) și Fata Morgana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
din ce în ce mai difuz, sentimentul împotrivirii în fața trecerii. SCRIERI: Tălmăciri din mine, Călărași, 1936; Fata Morgana, București, 1938. Repere bibliografice: V. I. Cataramă, „Tălmăciri din mine”, IIȘ, 1937, 1; Octav Șuluțiu, „Tălmăciri din mine”, F, 1937, 5; Ion Șiugariu, „Tălmăciri din mine”, „Decalog”, 1937, 53; Ovid Caledoniu, „Fata Morgana”, „Sfarmă-Piatră”, 1939, 150; Ion Frunzetti, Poezia lui George Petcu, „Decalog”, 1939, 4-5; George Meniuc, Semnificația lui George Petcu, „Decalog”, 1939, 96; Laurențiu Fulga, Toamna aceea din ’37, UVR, 1941, 24; Vasile I. Bocan, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]