379 matches
-
30 de minute “*” 100decibeli 15 minute “*” 103decibeli 7,5 minute “*” 106decibeli 3,75 minute “*” 109decibeli 1,875minute “*” 112decibeli aproape un minut “*” 115 decibeli 30 de secunde Ce zgomot suportăm ? “*” 140 decibeli motoarele unui avion aflat la trei metri distantă “*” 110-115 decibeli zgomotul produs de o formație rock in concert “*” 100 110 decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag critic : zgomotul din timpul unei petreceri “*” 70 decibeli voce ridicată “*” 40 60 decibeli muzica de fundal “*” 30 -40
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
3,75 minute “*” 109decibeli 1,875minute “*” 112decibeli aproape un minut “*” 115 decibeli 30 de secunde Ce zgomot suportăm ? “*” 140 decibeli motoarele unui avion aflat la trei metri distantă “*” 110-115 decibeli zgomotul produs de o formație rock in concert “*” 100 110 decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag critic : zgomotul din timpul unei petreceri “*” 70 decibeli voce ridicată “*” 40 60 decibeli muzica de fundal “*” 30 -40 decibeli o discuție liniștită “*” 0-30 decibeli o șoaptă “*” 10 20 decibeli
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
112decibeli aproape un minut “*” 115 decibeli 30 de secunde Ce zgomot suportăm ? “*” 140 decibeli motoarele unui avion aflat la trei metri distantă “*” 110-115 decibeli zgomotul produs de o formație rock in concert “*” 100 110 decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag critic : zgomotul din timpul unei petreceri “*” 70 decibeli voce ridicată “*” 40 60 decibeli muzica de fundal “*” 30 -40 decibeli o discuție liniștită “*” 0-30 decibeli o șoaptă “*” 10 20 decibeli frunzele unui copac bătut de o
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
115 decibeli 30 de secunde Ce zgomot suportăm ? “*” 140 decibeli motoarele unui avion aflat la trei metri distantă “*” 110-115 decibeli zgomotul produs de o formație rock in concert “*” 100 110 decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag critic : zgomotul din timpul unei petreceri “*” 70 decibeli voce ridicată “*” 40 60 decibeli muzica de fundal “*” 30 -40 decibeli o discuție liniștită “*” 0-30 decibeli o șoaptă “*” 10 20 decibeli frunzele unui copac bătut de o briză de vară. Poluanții
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
decibeli motoarele unui avion aflat la trei metri distantă “*” 110-115 decibeli zgomotul produs de o formație rock in concert “*” 100 110 decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag critic : zgomotul din timpul unei petreceri “*” 70 decibeli voce ridicată “*” 40 60 decibeli muzica de fundal “*” 30 -40 decibeli o discuție liniștită “*” 0-30 decibeli o șoaptă “*” 10 20 decibeli frunzele unui copac bătut de o briză de vară. Poluanții sunt mereu lângă noi chiar și în casă și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
la trei metri distantă “*” 110-115 decibeli zgomotul produs de o formație rock in concert “*” 100 110 decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag critic : zgomotul din timpul unei petreceri “*” 70 decibeli voce ridicată “*” 40 60 decibeli muzica de fundal “*” 30 -40 decibeli o discuție liniștită “*” 0-30 decibeli o șoaptă “*” 10 20 decibeli frunzele unui copac bătut de o briză de vară. Poluanții sunt mereu lângă noi chiar și în casă și în farfurie. În literatura de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
zgomotul produs de o formație rock in concert “*” 100 110 decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag critic : zgomotul din timpul unei petreceri “*” 70 decibeli voce ridicată “*” 40 60 decibeli muzica de fundal “*” 30 -40 decibeli o discuție liniștită “*” 0-30 decibeli o șoaptă “*” 10 20 decibeli frunzele unui copac bătut de o briză de vară. Poluanții sunt mereu lângă noi chiar și în casă și în farfurie. În literatura de specialitate se precizează câțiva poluanți de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
rock in concert “*” 100 110 decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag critic : zgomotul din timpul unei petreceri “*” 70 decibeli voce ridicată “*” 40 60 decibeli muzica de fundal “*” 30 -40 decibeli o discuție liniștită “*” 0-30 decibeli o șoaptă “*” 10 20 decibeli frunzele unui copac bătut de o briză de vară. Poluanții sunt mereu lângă noi chiar și în casă și în farfurie. În literatura de specialitate se precizează câțiva poluanți de "casă": fumul de țigară care
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag critic : zgomotul din timpul unei petreceri “*” 70 decibeli voce ridicată “*” 40 60 decibeli muzica de fundal “*” 30 -40 decibeli o discuție liniștită “*” 0-30 decibeli o șoaptă “*” 10 20 decibeli frunzele unui copac bătut de o briză de vară. Poluanții sunt mereu lângă noi chiar și în casă și în farfurie. În literatura de specialitate se precizează câțiva poluanți de "casă": fumul de țigară care conține peste 4000 de substanțe
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
lungi cu pierderi mici. În 1965, Charles K. Kao și George A. Hockham de la compania britanică Standard Telephones and Cables (STC) au fost primii care au promovat ideea că atenuarea în fibra optică poate fi redusă sub pragul de 20 decibeli pe kilometru (dB/km), permițând utilizarea fibrelor optice ca mediu practic de telecomunicații. Ei au arătat că atenuarea din fibra optică disponibilă la acea vreme este cauzată de impurități care pot fi înlăturate, și nu de fenomene fizice fundamentale, cum
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
aceasta va fi mai timpurie. În cazul copiilor care nu mai sunt bebeluși, screeningul se realizază foarte ușor în timp ce ei sunt relaxați, fiind o procedură simplă și deloc dureroasă. Această procedură permite detectarea pierderii de auz începând cu 30 40 decibeli (dBĂ în regiunea de frecvență importantă pentru recepției vorbirii, aproximativ 500-4000 Hertz (Hză. În cazul copiilor mai mari și a adulților, cel mai frecvent utilizate sunt testele auditive comportamentale. În general aceste teste cer copilului sau adultului să reacționeze la
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
sunete de diferite intensități într-un anumit fel (verbal, indicând un desen, ridicând o mână, apăsând un buton, adăugând o piesă în cadrul unui joc etcă. Urechile pot auzi sunete de diferite intensități, de la cele mai mici șoapte la decolarea avioanelor. Decibelul (dB) este unitatea utilizată pentru a măsura intensitatea sunetului. Pragul auzului normal este de 0 dB (liniște totalăă. În tabelul de mai jos sunt prezentate orientativ o serie de surse de sunet și intensitatea lor. Capitolul IV Cum putem interveni
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
purta și de a-și exterioriza viața psihică Comunicare gestuală= modul de a vorbi al persoanelor cu deficiență de auz, prin care cuvintele și noțiunile se exprimă sub formă de semne, mișcări ale mâinilor și gesturi Congenital= din naștere, înnăscut Decibel= unitate de măsură a intensității sunetelor Deficiență= pierderea, perturbarea, lipsa unor posibilități fizice sau psihice cu caracter definitiv sau temporar Demutizare= învățarea limbajul oral Dizabilitate= stare fizică, psihică sau mentală care limitează unei persoane deplasarea, activitatea, receptarea Ereditar= care se
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
contribuind astfel, într-o măsură specifică, și la ameliorarea fenomenului de încălzire globală. Nu mai puțin important, datorită fluidizării traficului în intersecții, scade și nivelul poluării sonore. În momentul de față, nivelul maxim admis de zgomot este de 50 de decibeli, dar acesta ajunge frecvent, în marile intersecții, la 80 și chiar 100 de decibeli, valori extrem de deranjante pentru locuitorii din zonele învecinate. Din punct de vedere al poluării electromagnetice, scade nivelul perturbațiilor de bandă largă intermitente, generate de instalațiile de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
mai puțin important, datorită fluidizării traficului în intersecții, scade și nivelul poluării sonore. În momentul de față, nivelul maxim admis de zgomot este de 50 de decibeli, dar acesta ajunge frecvent, în marile intersecții, la 80 și chiar 100 de decibeli, valori extrem de deranjante pentru locuitorii din zonele învecinate. Din punct de vedere al poluării electromagnetice, scade nivelul perturbațiilor de bandă largă intermitente, generate de instalațiile de aprindere ale autovehiculelor și asociate cu circulația intensă și aglomerările din intersecții. Nivelul acestor
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
kitsch-ul. De la o vreme, începuse să găsească fenomenul ăsta interesant. Eu nu spun că lucrurile astea nu au o anumită provocare cognitivă în ele. Pe de altă parte, dacă într-un loc în care mă aflu, sunt năpădit de decibelii manelelor, nu fac față. Atunci, ce trebuie să combatem noi? Manelele propriu-zise? Sau ideea celor care iubesc manelele, că toată lumea trebuie să asculte manele la volumul pe care ei îl decid, la orele pe care ei le decid, în locurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
siguranță. Compatibilizarea electromagnetică a unei aplicații presupune atât limitarea semnalelor perturbatoare (de zgomot), cât și diminuarea susceptibilității, în raport cu aceste perturbații, a sistemelor și echipamentelor victimă. Potrivit relațiilor de definiție (2.1), mărimile electrice care caracterizează aceste semnale se exprimă în decibeli: Elementele de circuit, echipamentele și procesele nelineare pot fi considerate ca omniprezente în aplicațiile electricității, indiferent dacă acestea stau la baza funcționării sau/și intervin ca surse de perturbații electromagnetice în cadrul acestor aplicații. Elementele de circuit nelineare se identifică utilizând
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
metalice sau între acestea și izolatoare. Aceste mecanisme constituie cauza accidentală a unor perturbații de mare intensitate, având frecvențe care pot afecta transmisiunile radio și TV. Câmpurile electromagnetice considerate perturbatoare sunt obișnuit exprimate în µV/m, mV/m sau în decibeli (dB), conform relației: (2.41) Definirea câmpului perturbator permite precizarea relațiilor între raportul semnal-zgomot și calitatea, apreciată subiectiv, a unei recepții radio sau TV. Cu titlu de exemplu, în Tab.2 .4, se prezintă o astfel de relație. Intensitatea câmpului
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
este intensitatea de prag, care pentru un sunet cu frecvența de 1000Hz este 10 12W/m2 Când IS variază de la, nivelul sonor variază de la 0 la 14. Unitatea de măsură pentru nivelul sonor este belul; în practică se folosește însă decibelul. Un bel este nivelul sonor al unui sunet care are intensitatea de 10 ori mai mare decât pragul de audibilitate. La fel se poate defini și nivelul de presiune sonoră unde este o presiune de prag care corespunde pragului I0
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
definește analog nivelului sonor: Nivelul auditiv se măsoară în foni. Fonul este nivelul auditiv a cărui intensitate auditivă este 1,26 ori mai mare decât IA0. Pentru sunetul normal(1000Hz), IS = IA , NS = NA deci scara fonilor coincide cu scara decibelilor. c)Timbrul sunetului este caracteristica ce face să fie deosebite două sunete de aceeași intensitatea sonoră și de aceeași frecvență, dar emise de surse diferite. Această proprietatea decurge din faptul că, în general, un sunet nu este simplu, ci este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
atunci intensitatea sunetului la ieșirea din perete este: I0 fiind intensitatea sonoră la pătrunderea ân perete. In mod obișnuit atenuarea unui sunet se apreciază cu mărimea denumită izolare fonică D definită prin relația: Unitatea de măsură pentru izolarea fonică este decibelul. Observație. Nivelul sonor este definit de raportul a două mărimi de același fel, deci ar trebui să fie o mărime adimensională. Faptul că se măsoară în dB, care este o unitate a unui raport (o mărime relativă) permite măsurarea tuturor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ca un zgomot. Această undă complexă este analizată în fucție de trei parametri fizici, care corespund celor trei categorii de senzații auditive. Forța sunetului (presiunea) sau intensitatea corespunde, de exemplu, volumului radioului sau al televizorului. Intensitatea sunetului se măsoară în decibeli (dB), după numele lui Graham Bell, unul dintre inventatorii americani ai telefonului. Frecvența corespunde numărului de vibrații (valuri) pe secundă și este percepută ca înălțime. Atunci când vibrațiile sunt foarte multe (numeroase unde mici), percepem sunetul ca fiind acut, iar atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Scientific American, 1957. Gribenski, A., L’Audition, PUF, Paris, 1964. Stevens, S.S.; Warshofsky, F., Le Son et l’Audition, Time-Life, 1966. De ce este periculos să ascultăm muzică la maxim? Efectele fiziologice ale zgomotului Inginerii de sunet măsoară intensitatea sonoră în decibeli (dB). Pragul durerii, adică momentul interacțiunii moleculelor cu timpanul, este de 100 dB. În viața de zi cu zi, există numeroase zgomote foarte intense; iată câteva exemple de zgomote ce au diferite intensități, sub forma unui „termometru” al zgomotului: SCHEMĂ
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
AXĂ, DE SUS ÎN JOS: Dureroase Periculoase Obositoare Deranjante Ușoare Dar percepția sunetelor în funcție de frecvența lor depinde și de intensitatea sonoră. Astfel, așa cum se observă într-o audiogramă, pragul auditiv (cea mai mică intensitate perceptibilă) nu este decât de câțiva decibeli pentru frecvențele medii (cum ar fi vocea umană), în timp ce, pentru a auzi frecvențele extreme - foarte grave (20 Hz) sau foarte ascuțite (peste 4 000 Hz) -, sonorul trebuie dat foarte tare (aproape de 100 dB). Datorită acestei caracteristici a auzului, ascultăm muzică
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și carnavalescă evocată de Bahtin cu referire la Rabelais. În noul spațiu public, retorii înlocuiesc scribii, în timp ce în prim-planul politic revin înlocuitorii doctrinari ai "modernismului reacționar", cultivat de tradiționaliștii noștri din perioada interbelică. În dorințele noastre, laserele, amplificatorii și decibelii produc din nou un întreg univers emoțional și tribal, bogat în revivals și farmece. Trezesc gustul marilor mese colective. Magii și vrăjitorii, sunete și lumini, Fecioara și sfinții. În plan religios, charismele autoritare, stimulate de unde, cunosc din nou o plenitudine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]