82,604 matches
-
a distrugerii, căci în urma jefuirii, locul rămas o indică fără menajamente. Așa se face, că dintr-un institut de talie europeană, plin de succes și susținut financiar pe măsura strădaniei, deci susținut cu prisosință, investit cu puterea de a-și decide singur viața științifică, publicațiile, relațiile, colaborările, întrunirile, a rezultat un jalnic centru de cercetare înghițit de capii unui institut al Academiei, Institutul de Arheologie din București, pe care îi vom numi și pe ei, pentru a intra într-o relație
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
al Academiei, Institutul de Arheologie din București, pe care îi vom numi și pe ei, pentru a intra într-o relație de cunoaștere, Alexandru Vulpe, Alexandru Suceveanu (directori, profesori) și care și-au luat rolurile de jefuitori în serios: au decis să elimine din joc filiala de la Chișinău și s-au împroprietărit cu posturile, au retrogradat cercetători din provincie, ca să-și plătească cu posturi mai înalte așa-zisele „cozi de topor”, au paralizat serviciile contabilității și s-au arătat incapabili să
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
debutat în 1867 cu 300 (trei sute) de exemplare și au ajuns, un deceniu mai tîrziu, la 800 (opt sute). Timpul la care scria Eminescu avea sub 1000 (una mie) de exemplare. Și chiar dacă nu existau televiziuni, opinia publică informată și care decidea de valoarea mesajelor culturale era incomparabil mai mică decît aceea care respira aerul epocii. Ideea unor tineri scriitori și critici de astăzi că ratingul face cultura e greștiă. Ratingul face pseudocultura. Fenomen contra căruia nu putem lupta dezarmîndu-ne sceptic și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
acestei vârste: “Singura certitudine: poemul. Singura cuminecătură: poemul. Luați, mâncați, acesta este trupul și sângele nostru: poemul”. Iar în 1930, el era cel care exprima, în numele grupării “unu”, despărțirea de constructivismul prea “utilitarist” al “Contimporanului” lui Ion Vinea și declara decis că revista “își revendică o conduită cu totul ruptă de realitate, cu totul în afara utilitarismului constructivist rezolvit în arhitectură și care clatină în havuzele visurilor apele unor viziuni desfăcute de orice probleme și continuități situate dincolo de poem și de semitrezie
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Cristian Teodorescu Al multora dintre dvs. Neculai Constantin Munteanu, autoexilat perpetuu în Germania, după ce în 1990 a decis să se întoarcă “de tot” în România, a revenit zilele trecute la București. Nu prentru a-și revedea prietenii - și are destui! -, nici pentru neștiute afaceri și nici pentru a explora mediul politic în vederea unei candidaturi surpriză la alegerile de
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
a încurcat Ilici cu destul de dubioasele Airbus-uri (vă mai amintiți de Balotești? Dar de catastrofa de la Orly, evitată în ultima clipă? Dar de problemele avute cu aceste aparate de mai toate companiile importante de pe glob?) Dacă tot s-a decis prezidentul să dea lovitura pe piața aviaticii, trebuia să se „înfigă” direct la Concorde-urile ce odihnesc prin hangarele pariziene. Oricum, le-ar fi luat mai ieftin. Iar ca imagine — mineriadele de pe prima pagină a presei internaționale ar fi fost
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
tu, Cititorul, a zice „Hm!”!? Din nu știu ce sentiment creștin (un amestec de compasiune și duioșie), până acum l-am ignorat, însă dacă ați ajuns cu lectura până aici v-ați dat seama că n-am mai rezistat și m-am decis să-l denunț la gazetă. Cu regretul că trebuie să fac o selecție. Voilà: „O bandă de gangsteri a furat în SUA un ordinator de mare valoare, cerând în schimb eliberarea unuia dintre ai lor. Dacă nu e eliberat, ei
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
Lucian Pintilie a fost cel în care a dat cu tifla Securității, cu tatăl deținut politic proaspăt eliberat și cu o carieră artistică de care s-ar fi putut alege praful, dacă - în loc să-l lase în pace, Securitatea ar fi decis că Pintilie e un element dușmănos. Cred că Pintilie a devenit un om liber cînd a spus pas Securității - explicînd că el e un mare regizor, și atunci nu era decît un student la regie - pentru a deveni cel care
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
poate cel mai marcant în această direcție - inversează raporturile «clasice», le contestă și, implicit creează o altă figură a «spiritului creator»: pe scurt, coborîrea se petrece în literatură unde autorul vine însoțit de un număr de persoane care, singure, vor decide dacă și, mai ales, cum vor deveni personaje: e o «coborîre care nu se mai termină» a vieții în literatură în romanele lui Mircea Nedelciu, ca și în cărțile altor colegi de generație, dintre cei care au realizat «desantul» prin
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
Problema este mult mai simplă. Coagularea zăpezii trebuie tradusă ipso facto ca o disoluție a puterii administrative de la toate nivelurile. Dacă primăriile, administrația drumurilor și alte instituții cu vaste competențe în problema zăpezii n-au avut minima decență de a decide suspendarea ninsorii, atunci, în mod obligatoriu, trebuia ca ele să absoarbă instantaneu troienele și să le depoziteze în siguranță acolo unde le este locul. Deși, cel puțin în București, intervenția autorităților a fost promptă și eficientă, poate pentru prima oară
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
politic la un ziar al Partidului, încadrat în aparatul de agitație și propagandă, face ceea ce a fost învățat, cu zel de neofit, aspirînd să ajungă la nivelul cadrelor superioare, prin orice mijloace. însă, din pricina originii, e încă suspect tovarășilor, care decid să îl trimită, pentru încă un test de devotament și vigilență, la "munca de jos", pe șantierul unei uzine, tot ca politruc. Acolo, timp de doi ani, deprinde tehnica duplicității și ajunge "la o abilitate aproape perfectă a puterii" - un
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
cu scene din filme de spionaj de serie B. Avertizat de o prietenă cîntăreață (în care se recunoaște ușor modelul Maria Tănase) că "naționalii" din Partid au învins și că se vor debarasa de "tovarășii de drum" evrei, Miron se decide, în cele din urmă, să emigreze. în scopul obținerii pașaportului e scoasă din mînecă în ultimul capitol o franțuzoaică ce își plătește cu viața generozitatea de a-l ajuta, fiind ucisă de Securitate (pe parcursul cărții mai sînt și alte episoade
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
În anii cincizeci, Brâncuși îi desemna că legatari universali pe tinerii artiști Natalia Dumitresco și Alexandre Istrati, veniți în 1947 cu o bursă la Paris. Prin decesul Nataliei Dumitresco în iulie 1997, nepotul acesteia, Theodor Nicol, devine succesor legal și decide să cedeze, printr-un act de dațiune (fr. "dation", donație făcută către stat de moștenitorii unui artist sau de colecționări particulari în schimbul scutirii acestora de taxele fiscale corespunzătoare bunurilor stipulate în actul de donație) în favoarea Muzeului Național de Artă din
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
români și străini: Liviu Vălenaș, Victor Loupan, Michel Castex, Elisabeth Spencer, Călin Cernăianu, Antonia Rados. În fine, ideea mixajului revoluție-complot apare la mai mulți, dar este susținută cu preponderență de Iulian Vlad (revoluție-amestec străin), Ștefan Gușe (soarta României s-a decis la Malta, dar revoluția au făcut-o românii), Dumitru Mazilu (a fost o revoluție cu sensurile deturnate), Silviu Brucan (revoltă spontană și lovitură de stat), Raportul SRI (revoltă amplă și premeditare externă), Nicu Ceaușescu (lovitură de stat a Armatei, MI
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
Alexandru Matei Poezia lui Marian Drăghici are la bază teoria eliadescă a sacrului camuflat în profan: "m-am ridicat decis am dat colțul străzii Clopotarii Vechi spre Povernei / și deodată îmi apăru în față / verticală marea". Filozofia ei este hotărît platoniciană, dualistă. Textul poetic devine astfel expresia unei stări de grație în care poetul intră odata ce realizează contactul cu
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
semn convențional pentru sintagma abreviată: folosită invariabil sau producînd un acord nu cu acronimul potențial (un SRL), ci cu elementul abreviat (o SRL, pentru că S stă pentru cuvîntul "societate"). Dar chiar în cazurile în care întîmplarea, uzul sau necesitatea au decis ca siglele să se pronunțe prin citirea separată a numelor literelor, lucrurile nu sînt deloc unitare. În primul rînd, abrevierile se pot citi după model străin. În ultima vreme, modelul dominant este engleza, în primul rînd pentru sigle care vin
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
Sînt supraviețuitorul Miei. În genere, un bărbat singur este ca un pantof desperecheat, care nu știe să meargă." (pp. 84-85). Pe cu totul alt plan, o afirmație cu aer de cochetă ipocrizie face Nicolae Breban atunci cînd afirmă că a decis să se retragă din CC al PCR, de teamă să nu i se ridice prea multe osanale de către critica literară. Spune autorul lui Don Juan: "...era și spaima mea că voi intra, ca membru în C.C., ca director al "României
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
și în țară, consideră că înlăturarea Mareșalului a fost o trădare și o greșeală, pentru că acesta ar fi putut negocia cu aliații o pace mai convenabilă pentru români și chiar i-ar fi putut opri pe sovietici la frontiere. " Am decis să acționez numai când a devenit clar că încercările noastre de a negocia cu aliații nu dădeau rezultate. Ideea că, în vara lui 1944, aliații ar fi fost pregătiți să accepte o pace negociată cu Antonescu, sau că Antonescu ar
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
România din cauza a ceea ce s-a întâmplat acum exact șaizeci de ani. El a devenit inevitabil în momentul în care cei doi dictatori ai Europei, Hitler și Stalin, au început să sfâșie în bucăți continentul și când democrațiile lumii au decis că, în nobila bătălie pentru a învinge pe unul din monștri, trebuie să rămână în termeni prietenoși cu celălalt monstru". Explicațiile, analiza evenimentelor, argumentarea hotărârii luate în momentul de cea mai mare cumpănă pentru țară își au rostul lor în
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
să se găsească în fața unor asemenea decizii, cum am fost eu în luna august, acum 60 de ani. Niciodată de acum încolo nu va mai trebui ca vreun lider român să învețe ce înseamnă ca soarta țării noastre să fie decisă în spatele scenei, în tratate secrete făcute fără să fim informați sau consultați. Mici sau mari, sărace sau bogate, statele Europei trebuie să învețe să se respecte între ele". Astfel vorbește un Rege, răspunzător, fie că domnește sau nu, de soarta
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
întîmplat nimic și-am hotărît că Beckett avea dreptate: "Cel care crede în Dumnezeu e cel care se simte singur.". - Dar să ceri o dovadă nu e un semn de vanitate? - Se prea poate. Numai că în acel moment am decis să mă descurc singur, chiar dacă treceam printr-o criză. - Totuși,în ceva tot trebuie să credeți. - Cred în umanitate, în ființa umană, în copaci... - Și nu vă îndoiți niciodată? - Nu. Iar să-i cer lui Dumnezeu nu știu ce, asta nu! Îmi
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
rezerva sa. Tușa de senzualitate e mai manifestă decât în tablou: fata observă că toată lumea se bucură de plăcerile carnale, inclusiv zeul ei (Vermeer) pe care-l vedea elevat prin artă și neinteresat de astfel de activități mundane, așa că se decide să încerce și ea. Dar să revin la paralela dintre tablouri și film, care nu se oprește la a compune un personaj după deducțiile extrase dintr-o pictură. În ceea ce-l privește pe intimistul olandez, lungmetrajul nu se mulțumește cu
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
La fel și clasa pasivilor de pe margine, care sprijină cu cinism o clasă politică rapace. În ce mă privește, m-am săturat de bătrânetul (nici eu nu mai sunt chiar tânăr!) care continuă, de spaima sărăciei și-a mizeriei, să decidă viitorul copilului meu. M-am săturat să mi se ia impozite cocoșătoare doar pentru a le redistribui babelor care, în fața blocului, lansează cele mai aberante informații despre puținii politicieni care vor binele țării. Că există o doză imensă de cinism
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
aduce aminte cum anume se proceda: "Epurarea a fost declanșată în 1945 de activiști din fruntea noii guvernări comuniste, obedienți necondiționați ai Moscovei, dar bizuindu-se pe un număr încă mic de agenți, incapabili de această operație, totuși, delicată. A decide care din miile de metri de rafturi ale Bibliotecii Academiei Române cuprind cărți sau periodice primejdioase pentru comunismul stăpân atunci în România cerea informație, pregătire (fie și marxistă), capacitate de reflecție, cu care puțini ilegaliști proaspăt repartizați la cel mai mare
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
sine în Germania de Est într-un moment incredibil, pe 6 octombrie 1989. Regimul se clătina, dar nemții de răsărit țineau să aniverseze 40 de ani de la proclamarea republicii lor, iar Mitterand, în compania celor mai sinistre figuri staliniste, a decis să participe la festivități. E uluitoare lipsa lui de intuiție: Honecker avea să se prăbușească pe 18 octombrie, iar Zidul Berlinului pe 9 noiembrie. I-am telefonat secretarului general de la Élysée, rugîndu-l să-i ceară președintelui permisiunea să-l însoțesc
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]