10,827 matches
-
a-i influența pe alții să le urmeze ideile și apoi acțiunele. Nu în toate cazurile liderii au fost și manageri. Ei pot fi întîlniți mai ales în lumea politică, oamenii care nu au funcții guvernamentale, nu au deci putere decizională, nefiind investiți formal cu așa ceva, dar, cu toate acestea, întreprind acțiuni sociale de mare complexitate, reușind să antreneze în acțiunele lor mișcări sociale de masă”(http://www.scribd.com/doc/27474920/ANALIZA COMPARATIVA-DINTRE-MANAGER-INTREPRINZATOR-SI- LEADER). Multă lume consideră că este prea
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
manager. 4.2. Decizia și participarea la luarea deciziei În esență, a conduce, presupune a lua decizii. Succesul conducerii este determinat de capacitatea sa de a lua decizii care se dovedesc ulterior eficiente. În principiu, se consideră că un proces decizional este rațional. Cu toate acestea, sintagma a lua decizii din limba română sugerează prin verbul „a lua” mai degrabă o lipsă de rigoare, de raționalitate; sugerează mai degrabă întâmplare, fiind foarte diferite de expresia anglo-saxonă to make a decission care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
degrabă întâmplare, fiind foarte diferite de expresia anglo-saxonă to make a decission care, prin „a face, a elabora”, trimite în mult mai mare măsură la un proces rațional, riguros. Cătălin Zamfir consideră în Incertitudinea (1990, p.16) că „un proces decizional este rațional dacă, utilizând o analiză logică a cunoștințelor relevante, ajunge la selectarea soluției celei mai bune”. Dar ce este cea mai bună decizie? Deși pare o întrebare retorică, răspunsul nu este așa de simplu. Putem găsi o soluție la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
O primă clarificare ține de procesul de luare a deciziei, care are o anumită structură, anumite etape. În mod normal, un proces de decizie începe cu: 1) Identificarea și definirea problemei. Definirea problemei este esențială și influențează radical tot procesul decizional (Zamfir, 1990; Vlăsceanu, 1993,). Peter Ducker spunea în lucrarea The Practice of Management (1954, p. 353): „Puține lucruri sunt atât de inutile dacă nu chiar periculoase, cum este acela de a da un răspuns bun la o întrebare greșit formulată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
decizii există criterii care au importanță covârșitoare și le anulează pe celelalte (de exemplu, prețul în cazul unui buget limitat sau calitatea în cazul unor costuri nesemnificative). În situația în care are destule date pentru a putea evalua rațional variantele decizionale, decidentul trebuie să stabilească ponderi care țin de importanța fiecărui criteriu față de importanța totală a produsului. 4) Alegerea soluției celei mai bune (decizia propriu-zisă) este cea de-a patra etapă. Este de fapt consecința punctului anterior dacă se merge pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
1990) a identificat patru modele de luare a deciziei: decizia certă, într-o lume strict deterministă; decizia certă, de tip probabilist; decizia în incertitudine persistentă; modelul cibernetic de decizie. Mihaela Vlăsceanu (1993) a identificat, de asemenea, patru modele sau strategii decizionale: modelul clasic de luare a deciziei; modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial de decizie; modelul incrementalist (adaptativ sau rațional adaptativ) de luare a deciziei. Cele patru modele identificate de cei doi autori sunt în bună măsură echivalente, anumite diferențe și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
susține afirmația prin cercetări concrete, estimez că puțini manageri din România sunt conștienți de importanța proceselor de luare a deciziilor și a unor mecanisme precum participarea grupurilor la luarea deciziilor (în cazul grupurilor competente și a unor decizii și contexte decizionale adecvate). Ca urmare, ei promovează un model mai degrabă de inspirație comunistă bazat pe liderul autocratic atoateștiutor care controlează tot, dă indicații prețioase, poate face excepții, compromisuri, chiar abuzuri fără consecințe grave. Ignorarea colegilor este însoțită de o ignorare frecventă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
echipei. Câteva activități specifice fazei de definire a proiectului: - definirea clară a problemei și deci a cerințelor; - documentarea; - studiile de prefezabilitate și de fezabilitate; - identificarea unor soluții/scenarii testate anterior în situații asemănătoare; - analiza costurilor și beneficiilor potențiale; - o fază decizională care include alegerea soluției optime; - detalierea și precizarea soluției optime și acceptarea ei de către beneficiari/finanțatori/șefi ierarhici (Bryson, 2002; Heiyer și Renden, 2004; DFID, 2002; Baum, 1994). 2. Stadiul planificării După parcurgerea primei faze și aprobarea continuării proiectului se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
negociind și făcând „compromisuri” cu Ministerul Educației care asigură aprox. 45% din veniturile Universității - Redistribuire de la facultățile „bogate” și eficiente către cele „sărace” și ineficiente. - Aproape nici o inițiativă pentru îmbunătățirea cifrelor departamentelor ineficiente. - Entități acționând ca „acționari” - Ministerul Educației, personalul decizional ca întreg Asigurarea de salarii mari pentru profesori de rang înalt și pentru personalul decizional - Nivelul de salarizare al personalului didactic (între minimul și maximul acceptat național pentru fiecare poziție academică) - Nivel de venituri suplimentare (din cercetare, învățământ la distanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de la facultățile „bogate” și eficiente către cele „sărace” și ineficiente. - Aproape nici o inițiativă pentru îmbunătățirea cifrelor departamentelor ineficiente. - Entități acționând ca „acționari” - Ministerul Educației, personalul decizional ca întreg Asigurarea de salarii mari pentru profesori de rang înalt și pentru personalul decizional - Nivelul de salarizare al personalului didactic (între minimul și maximul acceptat național pentru fiecare poziție academică) - Nivel de venituri suplimentare (din cercetare, învățământ la distanță) - Cât mai mulți bani pentru personalul didactic și decizional care se comportă ca acționarii firmelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de rang înalt și pentru personalul decizional - Nivelul de salarizare al personalului didactic (între minimul și maximul acceptat național pentru fiecare poziție academică) - Nivel de venituri suplimentare (din cercetare, învățământ la distanță) - Cât mai mulți bani pentru personalul didactic și decizional care se comportă ca acționarii firmelor private, și nu ca mandatari. 3. Predare, cercetare și proces administrativ Instruire eficientă - Nu există o evaluare a rezultatelor instrucției și nici o cercetare sau teste de evaluare. - Fără ținte clare, doar afirmații generale: „Instrucția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
care operează, se realizează în principal cu ajutorul statului (vorbim de putere instituționalizată). Sintetizate, acestea pot fi: funcția de conducere a vieții sociale la nivel global; este funcția cea mai importantă a puterii politice față de celelalte puteri existente în societate; funcția decizională care se concretizează în elaborarea de strategii, de programe, linii directoare, prognoze etc.; funcția organizatorică concretizată prin modalitățile de organizare și mobilizare a grupurilor sociale pentru a se asigura coeziunea și funcționalitatea diferitelor structuri și organisme ale societății; în același
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
obligativitatea îndeplinirii deciziilor adoptate; funcția coercitivă, de constrângere; 24 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 61. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 57 funcția socială generalizată, prin care puterea politică vizează acțiunile decizionale la nivelul societății globale conform intereselor majore ale acesteia, al unor categorii sau clase sociale; funcția ideologică, vizând schimbarea unor mentalități depășite, anacronice pentru a forma altele în acord cu noile realități economice, sociale etc. Problemele vieții internaționale sunt examinate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
forțele militare și de stabilimentele militare ale unei țări, dar și mai mult de întinderea și așezarea teritoriului, de natura frontierelor, populației, resursele de materii prime, structura economică, dezvoltarea tehnologică, puterea financiară, amestecul etnic, coeziunea socială, stabilitatea procesului politic și decizional și, în sfârșit, de cantitatea intangibilă descrisă de obicei ca spirit național.”34 El propune o formulă de calcul a puterii internaționale: Pp = (C + E +M)x(S + W), unde Pp exprimă puterea percepută, ce înglobează C - masa critică, populația
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ocupe Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 124 posturi cheie în cadrul sporturilor olimpice. Începând să se confrunte cu aceste probleme, Comitetul Internațional Olimpic a avansat o rezoluție în 1996 hotărând ca femeile să ocupe 10% din structurile decizionale ale Comitetelor Naționale Olimpice până în 2000 și 20% până în 2005. Ca urmare a acestei rezoluții, numărul total al femeilor membre era în 1998 de 12, ceea ce reprezenta un procent de 10% din numărul total al membrilor săi. Conceptul de amatorism
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
proces de schimbare. Se știe că în acest fel procesul este mai îndelungat, dar aplicarea deciziilor astfel luate este rapidă. Altfel, deciziile individuale pot fi percepute ca fiind exprimarea aroganței, iar aplicarea lor devine dificilă. Dacă salariații nu au maturitatea decizională, trebuie încurajați să se implice măcar în culegerea informațiilor în problema dată, în cazul nostru legată de schimbare. În fond, pledoaria finală pentru schimbare este o pledoarie pentru condițiile de posibilitate ale brandingului de angajator traduse în eliberarea percepțiilor prezente
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fapt divers. Guvernele de la București și Roma vor găsi o strategie în interiorul și cu susținerea Uniunii Europene. Emigrația încă nu s-a terminat, dar și-a atins apogeul. Este și raționamentul lui Sergio Romano. Dacă aș avea o oarecare putere decizională, aș face în așa fel încât să se miște capitalurile și nu oamenii. Sunt, prin urmare, optimist în privința viitorului relațiilor italo-române.
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
din România și din celelalte țări comunizate cu forța, ca un teren al libertății și prosperității, Estul și intelectualii lui sunt percepuți, din celălalt punct, într-o grilă complet diferită. Idealismul vulnerat al cobailor umani răsăriteni e contrabalansat de pragmatismul decizional al politicienilor și de socialismul pur teoretic al intelectualității, al faimoasei intelligentsii pariziene pentru care antisovietism înseamnă anticomunism și anticomunism înseamnă fascism. Aceste echivalări jenante, dar atât de comode pentru stângiștii aflați la o distanță asigurătoare de epicentrul socialismului real
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
supușenia față de șeful ierarhic. Încercarea disperată de a propune un compromis (vot pe listă la o cameră, vot uninominal la cealaltă) arată clara intenție de fraudă. Cu puterea pe care o dețin, ei vor reuși, desigur, să concentreze toată puterea decizională în camera aleasă pe listă, transformând camera aleasă pe baza votului uninominal într-o formă fără fond. În privința pătrunderii "nulităților" în forul legislativ, mă mir că nu le crapă obrazul de rușine în fața unui atare argument. Parcurgeți listele oricăruia dintre
Fitness la urna cu bile trucate by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9874_a_11199]
-
cunoașterea poeziei românești în lume, ceea ce pînă acum, după cîte am văzut, nu s-a făcut decît la nivel de propagandă ideologică sau, în ultima vreme, conjuncturală, la cheremul unuia sau altuia, ajunși, printr-un concurs de împrejurări în posturi decizionale, dictînd cine merită sau nu să iasă în lume.
Premiul Național de Poezie"Mihai Eminescu" by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/9956_a_11281]
-
noștri" (1992), "Lindenfeld" (1994), " Viața e în altă parte" (1996)) - despre război, regizorul evitînd cît poate colajele documentare care-i stau la dispoziție. Avem imaginea revoluției dintr-un TAB al MI, fără deșchideri panoramice specifice superproducțiilor, fără personalități cu roluri decizionale importante, ca în cazul filmului lui Oliver Hirschbiegel, "Der Untergang" (Ultimele zile ale lui Hitler, 2004), fără deșchideri simbolice sau parabolice, sau considerații vaste cu privire la umanitate. Cîțiva tineri făcînd parte dintr-o unitate a Ministerului de Interne execută o misiune
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
propriei activități, a rezultatelor acesteia, a conduitelor sale, a relațiilor cu alții; Obiectivele volitiv-caracteriale: responsabilitatea în raport cu judecățile și acțiunile întreprinse dar și în ceea ce privește angajamentele asumate în relațiile cu lumea externă, cu familia proprie, cu sarcinile educaționale și profesionale; antrenarea capacităților decizionale proprii față de propriile acțiuni și interese în sensul că cea mai bună decizie este cea personală dacă este argumentată; încrederea ca stare de suport moral, de încredere în sine, în propriile sale posibilități de garantare a autorealizării de sine, independent
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
problematizarea pot fi dezvoltate pentru a fi atinse obiectivele identificate în comun. Susținerea volitiv-decizională De multe ori persoana care solicită ajutorul unui consilier știe ce problemă are sau cum poate fi rezolvată aceasta, dar nu are suficientă voință și capacitate decizională pentru a alege cea mai bună soluție și pentru a o aplica. Ca urmare rolul consilierului este de a crește și întări încrederea consiliatului în capacitatea sa de a lua hotărârea optimă pentru el.Mai mult consilierul trebuie să sublinieze
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
politică justifica discreta dar nerușinata atribuire de fonduri. Atunci când stăpânii sunt gangsteri la drumul mare - așa cum s-a întâmplat mai mereu în viața politică românească de după 1990 -, slugile sunt măcar niște borfași lipsiți de scrupule. Atitudinea normală a unor factori decizionali responsabili ar fi fost următoarea: desființarea televiziunii de stat și redimensionarea ei la limitele și scopurile firești. Televiziunea publică ar trebui să fie o entitate complementară a școlii: o sursă de instruire și educație a populației. Dacă nu vrem să
Mahalaua minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9246_a_10571]
-
informare și comunicare elev - consilier: Întreabăne la orice oră” Accesat la adresa: http://consiliere.pasulcelmare.ro Descriere generală Activitatea de consiliere online își propune să compenseze distanța fizică dintre elevi și consilierii educaționali, prin oferirea de informații utile și sprijinirea procesului decizional al beneficiarilor. Un obiectiv fundamental al acestei platforme de consiliere online este să ofere informații de calitate despre mediul universitar, opinii legate de specializări, facilități, posibilități de angajare și studiu în străinătate, venind în întâmpinarea neajunsului observat - lipsa de informare
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]