940 matches
-
consumul de droguri poate fi considerat o agresiune a individului asupra propriului organism. Mai mult, aceste efecte ale drogului generează de cele mai multe ori modificări negative semnificative În modul de relaționare și integrare a individului În mediul său; modificări care,sînt declanșatoare de conflicte și acte agresive ajungîndu-se pana la violență. Literatura de specialitate subliniază existența unor legături Între folosirea drogurilor și violență, si anume faptul că anumite sentimente sau trăiri care acompaniază comportamentul agresiv: ură, furia, rușinea, sentimente de culpabilitate, neajutorare
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important și declanșator de comportamente agresive este perioada de sevraj În care starea somatica alterată și/sau dependența psihologică manifestată prin nevoia impetuoasa de a consuma ‘o altă doză’, precum și imposibilitatea financiară a individului de a-si procura doză necesară, poate determina individul
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
de furie”, frecvent asociate depresiei majore. Studiile au demonstrat că aceste atacuri sunt mai frecvente la pacienții depresivi În comparație cu populația generală, mai des Întâlnite la bărbați. Atacurile sunt provocate de stimuli diverși, dar intensitatea lor este mult disproporționată față de elementul declanșator. Riscul suicidar al pacienților cu depresie și alcoolism Pacienții cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
aduce în discuție relația situație-emoție-individ în care emoția devine un mediator interiorizat care direcționează forțele de „apărare” și „răspuns” fie în direcția dezvoltării unor „reacții somatice”, fie în direcția dezvoltării unor reacții psihice, în ambele situații, emoția interiorizată, reprezintă factorul declanșator al unor tulburări comune, psihosomatice. Conflictele nerezolvate ale Eului conștient se pot manifesta prin descărcări emoțional-afective; precum și, în mod invers, o stare emoțională de mare intensitate și acțiune prelungită poate duce la instalarea unor modificări somatice de durată. În felul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate abandona. În acest proces un rol esențial revine fenomenelor proiective și contagiunii psihice, în virtutea căreia, toți membrii grupului uman vor adopta sau „copia” în mod automat, ireflexiv, același model de comportament, de gândire, și vor reacționa identic față de motivele declanșatoare ale „crizei”. La baza contagiunii psihice stă procesul de sugestie colectivă indusă, de regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la public, chiar la foarte mulți intelectuali - cum se explică acest lucru? D.G.: Să lămurim mai întâi un paradox: esența oricărei teorii este de a explica efectele unui eveniment care s-a produs, eventual, sub ochii noștri, prin presupuse cauze declanșatoare ce ne sunt invizibile. Teoria pune așadar într-o relație cauzală abstractă evenimente și fapte ce nu pot fi și „dovedite” strict prin probe palpabile. Europa a iubit întotdeauna misterele, iar legendele sunt o constantă a istoriei Occidentului de la Evul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
selectivitatea (raportul obiect - fond se realizează cu dificultate mai ales în contexte perceptive complexe), constanța (obiectele sunt identificate, între anumite limite, independent de distanța și poziția față de subiect, dar apar frecvent și confuzii perceptive) și semnificația (percepția nu devine întotdeauna declanșatorul unei acțiuni și nu se raportează la o anumită categorie de obiecte denumite verbal). • Reprezentările sunt adesea incomplete, parțiale, eronate, sărace în detalii, iar conținutul lor este lipsit de caracteristicile esențiale, ceea ce face ca eficiența lor în activitatea cognitivă și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ori să se limiteze la anumite regiuni, segmente sau porțiuni ale corpului și să determine deficiențe regionale, segmentare sau locale, mai mult sau mai puțin profunde. Frecvent, se utilizează și criteriul de împărțire a cauzelor în predispozante, favorizante și determinante (declanșatoare). Cauzele favorizante ori predispozante sunt raportate la ereditate. Descendenții prezintă, de regulă, asemănări morfologice și funcționale cu ascendenții și colateralii (frații, surorile și rudele apropiate). Acest fenomen biologic este și mai evident atunci când tipurile constituționale ale înaintașilor sunt relativ identice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ameliora prognosticul. în SHU atipic al adultului, plasmaterapia nu s-a dovedit formal eficace, spre deosebire de PTT. Cu toate acestea, majoritatea clinicienilor o recomandă, fie sub formă de transfuzii de plasmă, fie sub formă de schimburi plasmatice. Eliminarea unui eventual factor declanșator (infecții, medicamente) este crucială. Jumătate din cazuri se vindecă fără sechele. Recuperarea funcției renale este mai lentă decât recuperarea hematologică. Uneori, evoluția este către IRC terminală. Recăderile sunt mai rare decât în PTT. ALTE CAUZE DE MAT • MAT asociate sarcinii
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
IRA Obiectivele tratamentului la pacientul cu IRA sunt multiple, urmărind: 1. tratamentul complicațiilor care îi amenință viața: hiperkaliemia și edemul pulmonar acut; 2. restaurarea perfuziei renale; măsuri terapeutice generale pentru ameliorarea funcției renale; 3. măsuri terapeutice ce se adresează cauzei declanșatoare; măsuri terapeutice specifice diagnosticului etiopatogenic; 4. nutriția adecvată a pacientului cu IRA; stabilirea necesităților hidro-electrolitice; 5. evaluarea indicațiilor pentru inițierea terapiei de substituție a funcției excretorii renale; terapia de substituție a functiei excretorii renale; 6. prevenirea și tratamentul complicațiilor, mai
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nu intre/ Lumina ce-ar putea să-i amintească/ Vecinătatea lui dumnezeiască” (Odihna). Nu lipsesc senzualitatea rafinată și o „metafizică a tăcerii”, obsesivă. Ca dimensiune modernă, de sorginte simbolistă, se remarcă figurile ample, cuprinzând complicate sinestezii în chiar mecanismul intim, declanșator al fluidului poetic: un peisaj interior cu linii imprecise, între fantezie intelectuală și senzualitate complicată, tradus într-o concretețe inedită. Continuă este „poetica tăcerii”, a climatului inactual, a reveriei în limburi ieșite din durată: „S-a sfărâmat, aproape, miezul nopții
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
maladivă și la propriu și la figurat, se mișcă într-un univers închis, în cicluri care se desfac și se refac, sub incidența permanentă a instinctului de proprietate și, pe o treaptă mai înaltă, a consecinței lui, instinctul ierarhiei sociale, declanșator al unor atitudini foarte diferite, de la trufia primitivă până la snobismul cel mai rafinat. Romanele familiei Hallipa nu relatează mecanismul unei evoluții epice și nu deschid o zare pentru ipostaze omenești ulterioare; ele sugerează prin simboluri obiective eroziunea iremediabilă a unei
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
își îndreaptă atenția asupra sa, vom spune că adultul este un stimul discriminativ al comportamentului operant „a plânge”, întărit de consecințele sale (atenția adultului), care modifică comportamentul copilului: el încetează să mai plângă. Stimulul discriminativ nu acționează exact ca un declanșator; el nu forțează răspunsul care trebuie să se producă. El nu reprezintă decât unul dintre aspectele, uneori esențiale, ale circumstanțelor în care un răspuns este emis și întărit. Numeroase comportamente operante nu sunt astfel emise cu o frecvență crescută decât
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
motor. Partea diacronică include date anamnestice heterogene. Cercul vicios Cungi a propus o analiză funcțională simplificată a situației problemă, care poate fi utilizată de către terapeut sau de către subiect pe parcursul tratamentului. Grila sa de cercuri vicioase nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
analiză funcțională simplificată a situației problemă, care poate fi utilizată de către terapeut sau de către subiect pe parcursul tratamentului. Grila sa de cercuri vicioase nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor ca fiind consecutiv cognițiilor și emoției apărute ca urmare a unei situații declanșatoare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor ca fiind consecutiv cognițiilor și emoției apărute ca urmare a unei situații declanșatoare. Ea nu include evenimentele legate de istoria biologică, developmentală și socioculturală a subiectului. Modelul retroactiv Modelul Modelul inițial In anul 1981, Fontaine și Ylieff au propus un model de analiză funcțională care să permită observarea interacțiunilor dintre comportamentele studiate și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
discriminativ. Aceste evenimente pot fi externe sau interne. Ele se poziționează într-un continuum pornind de la elemente foarte concrete până la constelații mai globale și abstracte. Contiguitatea acestora cu comportamentul problemă permite postularea rolului stimulului discriminativ. Unele evenimente au un efect declanșator (sau excitator), în timp ce altele au un efect inhibitor (diminuarea frecvenței sau a intensității). Identificarea stimulilor discriminativi contribuie la elaborarea ipotezelor explicative privind modul în care se manifestă sau nu comportamentele problemă. Inventarierea lor este ușor de realizat atunci când subiectul le
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cognițiile care își au originea în istoria sa trecută. Figura 3. Modelul retroactiv ANTECEDENTE INNASCUTE SI DOBANDITE (O) Rol predispozant Caracteristici biologice, comportamentale, cognitive, emoționale specifice legate de evenimente trecute (genetice, developmentale, familiale, sociale) STIMULI EXTERNI SI INTERNI (Sd) Rol declanșator, inhibitor sau facilitator Variabile contextuale: mediu fizic și social, cognitive, emoționale, somatice COMPORTAMENT PROBLEMA MOTOR-COGNITIV-EMOTIONAL (Rmce) topografie, intensitate, frecvență, durată CONSECINTE (C) CONSECINTE (C) ASUPRA MEDIULUI ASUPRA SUBIECTULUI comportamentale, cognitive comportamentale, cognitive emoționale emoționale Intărire pozitivă/negativă de menținere Intărire
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ceea ce diminuează accesul la informații. Terapeutul - Ce meserie aveți? Pacientul - Sef de echipă. Terapeutul - Ce problemă aveți? Pacientul - Cred că sunt deprimat. Terapeutul - De când a apărut această problemă? Pacientul - Oh! A apărut încet, încet... Terapeutul - Există o cauză, un factor declanșator mai recent? Pacientul - Nu știu... Terapeutul pune întrebări în maniera unui „formular”. El obține din ce în ce mai puține informații și pierde colaborarea cu pacientul. Invers, terapeutul poate utiliza o interogare empatică: Terapeutul - Dacă acest lucru nu vă deranjează prea mult, vă voi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-o de mai multe ori și cei doi soți s-au dus de mai multe ori la serviciul de urgență al spitalului în ultimele două luni. Bilanțul somatic se dovedește a fi negativ. Aceste crize se produc în lipsa oricărui factor declanșator identificat de către pacientă, ele au loc chiar și atunci când aceasta se află acasă într-o atmosferă de calm. Dacă la începutul manifestării tulburării doamna S. nu acuză și simptome de agorafobie, accentuarea frecvenței și a severității atacurilor de panică îi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu aibă motive de îngrijorare. Dificultatea pe care o resimte în încercarea de a se relaxa poate fi legată de teama sa de schimbări fiziologice: relaxarea capătă aspectul unei expuneri interoceptive. In auto-observația sa, doamna S. nu identifică nici un factor declanșator special (serile erau calme și nu trăia nici un sentiment de neliniște anticipată în legătură cu zilele care urmau acestora). Gândurile care erau asociate acestor situații sunt: „Voi muri în curând”, și „Devin nebună”. Expunere Terapeutul previne pacienta că vor efectua o expunere
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un pacient suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot fi grupate în cinci categorii: Tabel 1. Situațiile sociale generatoare de teamă Tipul de situație care generează teamă Exemple
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot fi grupate în cinci categorii: Tabel 1. Situațiile sociale generatoare de teamă Tipul de situație care generează teamă Exemple Situații de performanță A participa la un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de neliniște excesive și de necontrolat. In sfârșit, neliniștea este înțeleasă ca un concept cognitiv distinct de emoție. Ea este diferită de anxietate, chiar dacă cele două tulburări sunt adesea prezentate simultan. Inlănțuirea consecințelor incerte, care caracterizează neliniștea, constituie un element declanșator al stărilor de teamă și de anxietate ale pacientului asociate și altor reacții emoționale, fiziologice, cognitive și comportamentale care trebuie avute în vedere în timpul analizei funcționale a acestuia. Este important, deci, ca terapeutul să acorde atenție stării de neliniște și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unei diminuări importante a conținutului gândirii sale sub formă de imagini și unei amplificări a conținutului sub formă verbală. Borkovec, Ray și Stober au concluzionat, în urma acestor studii, că neliniștea are drept rol să favorizeze evitarea imaginilor mentale asociate unui declanșator amenințător pentru a distrage atenția individului de la un conținut emoțional care este mai supărător (imaginile situației) și a diminua reacțiile sale fiziologice de anxietate. Atunci când un pacient care suferă de tulburare de anxietate generalizată este confruntat cu o problemă de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]