6,321 matches
-
reprezentat momentul de debut al politicii pronataliste în România și momentul de ruptură față de legislația similară din Europa centrală și de Est. În ideologia pronatalistă ceaușistă, avortul apărea ca „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, care provoca „declinul mâinii de lucru”, submina independența patriei, denatura „împlinirea destinului femeiesc”, era un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuțina patrimoniul „partidului părinte”. Decretul - promulgat în numele Consiliului de Stat în 2 octombrie 1966 - menționează în preambul că întreruperea cursului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
efectua întreruperi de sarcină era redusă la 40 de ani. După o evoluție spectaculoasă - în primul an rata fertilității totale s-a dublat, 27,4%, față de anul 1966, când a fost de 14,3% - natalitatea a intrat din nou în declin, ceea ce a dus la înăsprirea măsurilor, prin revizuirea, la 17 ianuarie 1974, a Instrucțiunilor de aplicare a decretului nr.770 - Instrucțiunile nr.27. Aceste modificări vizau o implicare sporită a cadrelor medicale, miliției și procuraturii în procesul de monitorizare și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
473/9 decembrie 1983”. Stéphane, Courtois, Dicționarul comunismului, p. 708 „După o evoluție spectaculoasă - în primul an rata fertilității totale s-a dublat, 27,4%, față de anul 1966, când a fost de 14,3%natalitatea a intrat din nou în declin, ceea ce a dus la înăsprirea măsurilor, prin revizuirea, la 17 ianuarie 1974, a Instrucțiunilor de aplicare a decretului 770 - Instrucțiunile nr.27. Aceste modificări vizau o implicare sporită a cadrelor medicale, miliției și procuraturii în procesul de monitorizare și control
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
perspectivă, transporturile reprezintă o ramură ce se preconizează a se înscrie pe un traseu ascendent în ce privește numărul angajaților întrucât căile de comunicație și transporturi vor fi îmbunătățite permanent iar cererea este an creștere. În ceea ce privește agricultura, aceasta se confruntă cu un declin continuu până la dispariția celor care se declară agricultori. De la 35 de persoane ocupate în această ramură în 1985, s-a ajuns în prezent în situația în care nici un locuitor al orașului nu își câștigă existența din această activitate. În anul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate ridicată : Borongoci și Corneanca. Analizând producția agricolă medie realizată în anul 1987 și respectiv 1997 se observă clar regresul. Declinul cel mai accentuat s-a înregistrat la producția de porumb care a ajuns în 1997 la o valoare reprezentând o cincime din producția anului 1987. Producția de cartofi a ajuns la mai puțin de jumătate, aceeași situație întâlnindu-se și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe de o parte, scăderii suprafeței terenului arabil de la 280 ha la 152 ha și pe de altă parte, lipsei de preocupare pentru fertilizarea parcelelor de pământ. 7. 3. 4. Perspective pentru dezvoltarea agriculturii Deoarece agricultura se află într-un declin continuu marcat de diminuarea suprafeței arabile, a livezilor, prin reducerea efectivelor de animale și prin absența persoanelor care se declară agricultori, se impun măsuri pentru revigorarea și dezvoltarea acestei remuri a economiei. Pentru creșterea productivității și calității sunt necesare măsuri
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de natură macroeconomică cât și microeconomică: Factori macroeconomici Dezvoltarea sau inhibarea întreprinzătorului se poate datora unor factori macroeconomici, obiectivi, asupra cărora întreprinzătorul nu poate acționa. Acestea sunt: a. Evoluția generală a economiei. Fiecare economie are faze de creștere și de declin. În fazele de creștere afacerile prosperă și se dezvoltă. b. Inflația. Într-o economie cu o inflație scăzută afacerile prosperă, rata profitului fiind frecvent peste cea a inflației. În economiile inflaționiste, inflația produce serioase probleme în lumea afacerilor. Creșterea costurilor
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
fi un fel de datorie morală. Franța a avut dintotdeauna o gândire opusă acestui punct de vedere; ea a susținut micile naționalități; Henric al IV-lea își făcea o onoare din aceasta, iar Vergennes a proclamat-o, ca atare, la declinul monarhiei. Prin urmare, Franța rămâne fidelă tradițiilor sale, asociindu-se acțiunii Societății Națiunilor oferind puterilor "slabe" posibilitatea de a se uni pentru a-și face simțite influența. Tit Liviu 124 are o expresie memorabilă: "Sub umbra foederis oequi, servitutem pati
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
copios în Povestea vorbei. Maestrul contemporan rămîne, fără îndoială, Borges, care duce ideea intertextelor în absolut cu povestea sa despre francezul care își propune să retrăiască în detalii biografia lui Cervantes pentru a rescrie cu exactitate Don Quijote. Este, aici, însuși declinul metodei: un intertextualism perfect nu este doar copia mozaicată a operelor originale, ci originalul însuși. Dar perspectiva rămîne fascinantă: teatrul ajunge să se contemple pe sine (în alt fel decît la Pirandello), devenind propriul său subiect, așa cum poezia a devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
continua să supraviețuiască și să se dezvolte doar dacă vor ști să le rezolve prin schimbări de structură și de strategie. Atunci când nu vor putea să mai anticipeze și să rezolve crizele apărute, organizațiile vor intra într-o perioadă de declin putându-se chiar prăbuși sau desființa. 4.6.1. Dezvoltarea organizațională Dezvoltarea organizațională (DO) este o schimbare organizațională planificată. (Johns, 1996; Vlăsceanu, 1993). Ea include tehnicile și metodele de cercetare și de acțiune în vederea planificării și „direcționării” evoluției unei organizații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
fac intrarea în "spațiul public mondial", fiecare aducând cu sine Istorii naționale ori comunitare, Istoria, ca transcendență pe orizontală (ca promisiune de nemurire), își pierde treptat din atractivitate: este foarte greu să te remarci în puzderia de personaje istorice. Acest declin este contrabalansat de ascensiunea "istoriilor domeniale", respectiv cele ce se desfășoară pe diversele domenii ale vieții publice: artă, sport, tehnică s.a. A-ți rămâne numele în istoria tehnicii, spre exemplu, a constituit o puternică atracție în condițiile dezvoltării tehnicii și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
organizațională prin mărimea și accesibilitatea resurselor pentru salariați, prin restricțiile, respectiv facilitățile econo-mice practicate, prin intensitatea stresului economic asupra evoluției firmei și a angajaților săi (este mai evidentă atunci când situația nu este bună). Înființarea, creșterea rapidă, fructificarea investițiilor precedente și declinul economic generează anumiți parametri care se înscriu în cultura organizațională. Altfel spus, ciclurile de viață ale unei firme sunt barometre culturale reale. Un bun management conduce spre măsuri tehnice și economice în fazele de dezvoltare sau maturitate ale firmei, pentru
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cultura organizațională. Altfel spus, ciclurile de viață ale unei firme sunt barometre culturale reale. Un bun management conduce spre măsuri tehnice și economice în fazele de dezvoltare sau maturitate ale firmei, pentru a reînnoda dezvoltarea sa, amânând producerea fazei de declin sau generând o nouă tinerețe organizațională"152. Perspectivele organizației sau posibilitățile de dezvoltare a firmei și raporturile cu competitorii pot fi evaluate pozitiv sau negativ, fapt care poate influența viziunea companiei. Culturi, subculturi și contraculturi Numele lui Edgar Schein 153
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
din ce în ce mai confuză situația noii literaturi, născute după 1990. Încotro mergea ea? Două fenomene ale literaturii noi, postdecembriste, rezumă, în mare parte, transformările semnificative: pe de o parte, în domeniul prozei, raportul variabil dintre fictiv și non-fictiv, iar pe de alta, declinul spectaculos al poeziei, după o inflație înșelătoare, ce părea o dezvoltare înfloritoare a liricii. Ambele fenomene se petrec în doi timpi: o primă etapă (1990-2000) favorabilă non-fictivului și relativ neutră față de poezie, creând impresia unei stabilități, adică a menținerii poeziei
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
Ambele fenomene se petrec în doi timpi: o primă etapă (1990-2000) favorabilă non-fictivului și relativ neutră față de poezie, creând impresia unei stabilități, adică a menținerii poeziei la nivelul anterior; a doua etapă (după 2000) în care ficțiunea se regenerează, iar declinul poeziei devine evident. Creșterea interesului pentru literatura confesivă a fost urmată, cam din 2000, de o descreștere previzibilă a interesului pentru memorialistică și jurnale, datorată epuizării relative și, mai ales, sațietății sau oboselii publicului. Non-fictivul își făcuse datoria, deși surpriza
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
sigur că un poet nu mai poate deveni mare scriitor, cu succes de public, în perioada postdecembristă, așa cum se întâmplase înainte. E sigur și e trist, pentru că au învins piața, mercantilismul, hedonismul. A intrigat pe toată lumea că am vorbit de declinul postdecembrist al poeziei. Sensul constatării mele nu a fost înțeles. Nu Homer, Dante, Shakespeare, Eminescu, Arghezi sau Nichita Stănescu își pierd locul dobândit în istoria literaturii universale, nu poezia de până acum are de pierdut, ci locul poeziei care se
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
de o jumătate de secol în întregul Occident. Inevitabilul se produce și la noi - nu văd nici o surpriză. Problema spinoasă a poeziei comportă o discuție mai lungă. Ea s-a și prelungit de altfel în controverse: la observația mea despre declinul poeziei, au reacționat vehement negativ aproape douăzeci de poeți din toată țara și în aproape toate publicațiile culturale (Al. Mușina, Gh. Grigurcu, Marin Mincu, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Mircea, Adrian Popescu și alții). Reamintesc câteva dintre afirmațiile mele cele mai
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
dezamăgitor, povestea nu se oprește asupra faptelor de arme ale pistolarului renumit, legendă vie, subiect al ziarelor care-i fac un portret romantic al unui impenitent om al frontierei căutînd ceva din fiorul de libertate de dinaintea războiului civil. Filmul urmărește declinul lui, căderile psihice, tristețea unui om care nu-și mai află locul și liniștea, ucigîndu-și o parte din foștii tovarăși de teama ca aceștia să nu-l denunțe pentru recompensa generoasă a autorităților, cel care zvîntă în bătaie un copil
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
consemnarea seacă a unui cronograf. Filmul lui regăsește ceva din poezia spațiilor deschise parcă spre infinit care-i întîmpinau pe primii coloni, ceva din măreția și tristețea și nimicnicia unei glorii născute în cutia de rezonanță a nostalgiei iscată pe declinul cuceritorilor.
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
a potrivit forma cu înțelegerea și gustul tuturor românilor"2. Ar rezulta de aici că "poet național" este antonimul lui "poet dialectal" (de felul lui Victor Vlad-Delamarina). O dată cu răspîndirea principiilor junimiste, începînd de prin 1877-1880, formula "autor național" intră în declin, deoarece critica, precum și opinia publică, admit că nu orice scriere care exaltă sentimentul național românesc are, implicit, valoare literară. Aproape două decenii criticii nu o mai folosesc. Este răstimpul în care se impune numele lui Mihai Eminescu. Voi detalia, pe
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
tot atît de ilizibil ca el. A fi obscur și a scrie în dodii terminologice nu-i semn de profunzime a gîndirii, ci doar un indiciu al manierismului la care au ajuns astăzi gînditorii contemporani. Pe deasupra, e un simptom al declinului de care suferă disciplina gîndirii speculative. Manierismul e epitaful filozofiei, certificatul ei de deces. Și atunci, dacă ne lepădăm de maniera terminologică, putem scrie despre un filozof făcînd uz numai de cuvintele noastre? Da, dar cu o singură condiție: să
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
sînt farse, vodeviluri. Negruzzi se înscrie, aici, într-un romantism de foileton, dens în întîmplări și sărac în principii, cum nu e romantismul "mare", cu morala lui alternativă, invalidată social. O comedie cu răvașe încurcate, anticipînd, din nou, vîrsta de declin a scrisorii cînd, dintr-o viață dublă, încredințată hîrtiei și secretului, rămîne doar elementul stînjenitor, și fără nimic înalt-romantic, care poate da peste cap niște planuri foarte burgheze, asta este Zoe. Versurile triste, adînci, din Hugo, sînt niște motouri dezmințite
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
Cortés în 1518 care-i găsește în locul lor pe azteci, dar asta nu impietează asupra mesajului filmului. Cît privește noul său film intitulat sugestiv Apocalypto, sensul pe care Gibson îl dă apocalispei nu este desigur cel biblic, ci acela de declin, prăbușire a unei civilizații, fapt ilustrat și de motto-ul filmului, aparținîndu-i lui Will Durant (filozof american al istoriei cunoscut în special pentru cartea sa The Story of Civilization): "O mare civilizație nu este cucerită din afară pînă nu se
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
-i alină suferința. Deși istoriografia literară a oferit demult o imagine echilibrată, cu umbre, nu doar lumină, a "primului artist" (cum îl numea romanticul De Sanctis pe Francesco Petrarca, opunîndu-l "primului poet", adică lui Dante), personajul lui Santagata, neîmpăcat cu declinul, departe de seninătatea atribuită îndeobște senectuții, șochează și se impune. Fiind devoalat, în romanul lui Santagata, psihicul chinuit de aegritudo, de perpetue porniri contradictorii al poetului capătă accente repercutante. Petrarca însuși îl avusese ca obiect (cum atestă versurile, Secretum, epistolele
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
preferate, stiluri de muncă și teme ocupaționale. Opiniile și atitudinile elevilor privind studiile universitare, avantajele și dezavantajele, factorii de protecție și amenințările percepute. Studiile arată că modelele parentale, atitudinea părinților față de opțiunea profesională a tânărului, au o influență decisivă în declinul sau susținerea interesului academic al acestora (Dotterer, Hale și Crouter, 2009). Interpretarea rezultatelor, generarea profilelor Rezultatele de la 475 elevi au fost introduse în baze de date construite de psihologi sau în baze de date cu format standard. Rezultatele principale au
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]