408 matches
-
i-am fost recunoscător. Uneori, în selectarea unor pasaje din interviurile cu protagoniștii, mai ales când era într-o limbă pe care, dintre cei din echipă, doar eu o vorbeam, aveam senzația că funcționează foarte bine. Dar alte persoane nu decodau la fel. Eu veneam cu bagajul filmărilor, al imaginilor trăite pe viu, era un bagaj care nu se vedea, de fapt, dar pe care eu îl adăugam din aminitiri. Monteurul sau alți colegi pe care îi invitam din când în
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
scriu și, dacă nu pot scrie despre ceva fără să supăr pe cineva, și mai ales pe cineva pe care-l stimez, atunci despre acel ceva mă mărginesc a gîndi pentru mine ...". Prin grila celor desfășurate deja, rog cititorul să decodeze semnificația mascată a unor autocaracterizări spicuite mai cu seamă din vasta sa corespondență: devotat cîrpaci literar, practicant daco-român, eu nu sunt critic de artă, sunt un bătrîn meșteșugar, Să-mi ziceți Moș Virgulă..., mă credeți obligat să am aceeași părere
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ipotetice, această ipoteză care trimite la prezent declanșează o acțiune realizabilă. Structura PR + IMP nu este suficientă pentru a masca efectul ipotetic, încă bine susținut de protaza (p) și, mai ales, prin DACĂ. Totuși, apare un efect imperativ și interlocutorul decodează ipoteza și ordinul așteptat. Structurile cu apodoză (q) la imperativ marchează o angajare totală a locutorului în responsabilitatea realizării procesului. Odată interlocutorul constrîns să accepte Dacă p drept cadru al procesului, necesitatea realizării devine tot mai accentuată. Dacă p este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
celui care vorbește și urmărim cu grijă mesajul verbal și nonverbal transmis. Calitatea comunicării și a relațiilor dintre oameni este determinată și de calitatea ascultării. Puțini facem diferența între a auzi și a asculta. A asculta înseamnă a descifra, a decoda și a interpreta cele auzite cu scopul de a le folosi personal. O bună ascultare ne ajută: ¾ să înțelegem bine informația transmisă; ¾ să apreciem cele spuse; ¾ să construim relații de prietenie și de alianță; ¾ să lucrăm eficient într-o echipă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
forma grupurilor de semnificanți, a secvențelor gata făcute (reluat în 1976, p. 197). Văzute în lumina teoriei înțelegerii active a lui M. Bahtin și V. N. Voloșinov, aceste observații își întregesc sensul: "Fiecărui cuvînt din enunțarea ce urmează a fi decodată facem să-i corespundă o serie de cuvinte ce ne aparțin, formînd o replică" (1977, p. 146). 1. În nr. 90, p. 116 a revistei Alpi-Rando, 1986. 2. J.-M. Adam, Pour lire le poème, pp. 173-184 și Pratiques, nr.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
langă nume și "scheme de acțiune" (cf. C.S. Peirce)"74. John Fiske, avansând ideea în baza căreia comunicarea este pentru se-miotică "generare de înțeles în mesaje", indiferent că vorbim de persoana "care le codifică", ori de persoanele "care le decodează", concluzionează: înțelesul (termen descris mai bine prin denumirea periceiană de semioza "adică actul semnificării") rezultă din interacțiunea dinamică semn-interpretant-obiect75. Urmează că actul de semnificare influențează decisiv cadrul constitutiv al comunicării. În prezent, pentru curentele de gandire care domină comunicarea, nu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
găsească cuvintele, să se exprime. Pentru a se face înțeles, oral sau în scris, el trebuie să-și codeze mesajul, să folosească coduri. O dată codat, mesajul este transpus în semnale (y) care pot străbate canalul spre receptor. Receptorul trebuie să decodeze mesajul transpus în semnale și să-l interpreteze (x'). În fine, comunicarea poate fi îngreunată de un surplus irelevant de informatie (z) sau de zgomotul de fond (noise). Un exemplu îl oferă distorsionarea mesajelor radiofonice din motive atmosferice. Acest ultim
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
reprezintă, așa cum le-o arată șI numele, iconi care transmit emoții, stări subiective ale emițătorului. Aceștia pot fi "comunicați" fie direct prin intermediul comenzilor cu mouse-ul în cadrul interfeței cibernetice, fie prin tastarea unor seturi de caractere care la receptor vor fi decodate sub forma emoticonului: "Stringuri" tastate de emițător Rezultat la receptor Semnificație :-) Fericit(ă) :-)) Foarte fericit(ă) :-O Surprins(ă) :-P Scot limba la tine :-( Sunt trist(ă) :-(( Foarte trist(ă) :-/ Confuz(ă) :"> Jenat(ă) :-> Vicios B-) Ascundere X-( Furie :-X
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de asemenea folositor. Publicul și cititorul De curînd, se acordă atenție naratorului. Vezi articolele lui Prince (e.g. 1973). Publicațiile lui Iser (1978) își concentrează atenția asupra cititorului. Eco (1976, 1979) discută activitatea cititorului de construire a unei lumi ficționale în timp ce decodează un text. Și Pratt discută o problemă asemănătoare (1977). Leith și Myerson (1989) e un exemplu de demers retoric direcționat către destinatarul narațiunii. Naratologia și studiile culturale Carlisle și Schwartz (1994) oferă o colecție reprezentativă pentru uzul naratologiei pe un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se apropie dogoarea iadului. Intoleranța religioasă generează terorism. Îmi imaginez transcendentul ca pe o lumină călăuzitoare. Religiile propovăduiesc toleranța, dar au generat foarte multă violență. Transcendența e un ghid. Și o mare speranță. Nici filosofii nu au reușit încă să decodeze convingător tăcerea lui Dumnezeu. Roagă-te lui Dumnezeu dar nu ca și cum l-ai suna pe celular. Împărăția cerului este o speranță, nu o recompensă. Ateism înseamnă refuzul speranței. Noi credem în Dumnezeu! Dar nu știm dacă și reciproca mai e
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se schimbe pe ei înșiși, imbecilii vor să schimbe lumea. Prostului i se pare că sintagma homo sapiens are iz de înjurătură. Nu te scufunzi dacă știi să înoți. Ori dacă ai capul sec. În orice gest al semenilor, prostul decodează complotul. Prostul încearcă orice pentru a-l solidariza pe omul superior cu mediocritatea. Fugi de prost, chiar dacă nu ai prin preajmă nici un înțelept. Nu poți scăpa de frică adâncind-o. Unii au impresia că nu pot deveni buni specialiști într-
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ne poate ameliora poziția în fața ei. Poezia - o împărtășanie a orelor de taină. Numai armătura estetică poate eterniza un eveniment. În afară de artă, mulți creatori de geniu au ratat totul. Poezia contemporană a evoluat. Nu mai este inevitabilă. Pictura încearcă să decodeze nodurile privirii. Cultura este rezultantă, nu însumare. În artă nu contează numai adevărul, ci și intensitatea trăirii. Artistul contemporan e tot zeu, dar unul ignorat. Capodoperele cochetează cu absolutul. Arta și iubirea pot metamorfoza banalul în sublim. Un avertisment de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de pe creier. Marea revanșă la deșertăciunea vieții este creația. Uneori în artă e ca în totalitarism. Ierarhiile antume nu mai pot fi modificate decât de Dumnezeu. Cultura a transformat ciomagul în sarcasm. Sporindu-i în mod substanțial, eficiența. Arta nu decodează misterele, le amplifică. În creație, nașterile nu vor putea fi niciodată anesteziate. Din arta contemporană lipsește acea macerare tragică a vieții. Marea artă dialoghează nestingherit cu timpul și cu spațiul. Poezia rămâne un superlativ al subiectivității. După debut, unii poeți
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
totul. Peisajul vieții este foarte divers. Unii se luptă cu moartea, alții cu morții. Moartea este serviciul de salubritate al lumii. Ce ne-am face, oare, fără ea? Necăjiților nici sinuciderea nu le reușește din prima. Să-ți pierzi viața decodând moartea? Sinuciderea înseamnă a miza totul pe eșec. Ca să nu scape nimeni de ea, moartea ne-a fost introdusă în codul genetic. Morții devin ori repere, ori fum. Vine moartea? Și ce dacă? Mai desfă o bere! A ajuns frica
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sensului, deoarece rezistența materialelor și propria-i infirmitate tehnică nu-i permit să "mizeze pe sensibil" printr-o figurare realistă. Spiritul contemporan ar vrea ca "ochiul să existe în stare sălbatică" (André Breton), dar, în același timp, să știe să decodeze imaginea brută ca fragment al unui discurs despre scopurile ultime. Minunată afacere: să-ți oferi amprenta împroșcarea, frecarea, pata, tatuajul sau colajul pe scurt, copilăria mută a semnului, făcând totodată ca aceste prime suflări să funcționeze și drept cuvinte, unități
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cunoscător, ci și în jurul lui, în mediu. Dacă ne gândim, de exemplu, la felul cum aerul este traversat per manent de unde radio care transmit informații, independent de faptul că acestea sunt sau nu receptate de aparate radio care să le decodeze mesajul, afirmația că formele au un mod intențional de a fi în aer nu mai sună atât de bizar. Înainte de a încerca o a patra reformulare a criteriului cognitiv, care să țină seama de faptul că intenționalitatea nu aparține doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mod imaterial de a fi (esse immateriale), deoarece pe DVD nu există bufnitele în cauză. Informațiile de pe DVD pot rămâne mult timp co date dacă nu sunt receptate de instrumentul potrivit, în acest caz un DVD-player, care să le poată decoda. Asemenea bufnitelor de pe DVD, culorile au în aer un mod de a fi care așteaptă instrumentul potrivit pentru a fi decodate și cu noscute. 4. Aerul, organul de simt și intelectul au un compor tament omogen prin aceea că toate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
timp co date dacă nu sunt receptate de instrumentul potrivit, în acest caz un DVD-player, care să le poată decoda. Asemenea bufnitelor de pe DVD, culorile au în aer un mod de a fi care așteaptă instrumentul potrivit pentru a fi decodate și cu noscute. 4. Aerul, organul de simt și intelectul au un compor tament omogen prin aceea că toate pot deține, pe lângă forma lor, forma altor obiecte în mod imaterial și intențional. 5. Observ în tabel existența a doua disparități
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
iar, în funcție de gradul de imaterialitate al receptorului, intenționalitatea poate să fie potențială sau actuala. Prin intenționalitate potențială înțeleg modul de a fi pe care conținutul informațional al unui lucru îl are într-un suport căruia îi lipsește capacitatea de a decoda acest conținut, așa cum se întâmplă în cazul aerului, care nu are abilitatea de a de coda, de a înțelege formele care îl traversează. Prin intenționalitate actuala înțeleg opusul intenționalității potențiale, adică modul de a fi pe care conținutul informațional al
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a înțelege formele care îl traversează. Prin intenționalitate actuala înțeleg opusul intenționalității potențiale, adică modul de a fi pe care conținutul informațional al unui lucru îl are atunci când se află într-un suport care are abilita tea de a-l decoda. În fapt, gradul maxim de imaterialitate se traduce, așa cum am văzut, prin inteligibilitate. De aceea, ar fi fost inutil pentru Toma să adauge în pasaj referință la imaterialitate. Referință la imaterialitate este realizată în acel loc prin invocarea inteligibilita ții
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
invocarea inteligibilita ții. Ținând cont atât de (A), cât și de (B), ajung la conclu zia că Toma a indicat corect cheia criteriului cognitiv în pasajul referitor la cunoașterea îngerilor și că interpreți pre cum Lisska sau Kenny nu au decodat întreg mesajul trans mis. Așa cum văd lucrurile, imaterialitatea este o condiție necesară a cunoașterii, insă singură nu este suficientă Pentru a asigura cunoașterea. Pentru a putea vorbi despre cu noastere este nevoie și de intenționalitate, pentru că aceasta asigura conținu tul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ironia. În orice caz, o specificitate a parodiei, în comparație cu celelalte moduri ale comicului, este complicitatea obligatorie care trebuie să existe între parodistul care operează deturnări formale sau conținutiste asupra unei opere și receptorul, al cărui antrenament cultural îl ajută să decodeze convenția parodică bazată pe o sinteză de procedee literare: imitația, împrumutul, adaptarea, parafraza, citarea, aluzia. Spre deosebire de satiră și de sarcasm unde "totul este dat, în parodie totul trebuie descoperit, e lăsat cititorul să-l afle, să-l adauge"79. În
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
această piesă care a dat o primă configurare de valoare a dramaturgiei absurdului, noncomunicarea acaparează toate nivelele rezultate din cuplarea combinatorie a celor trei instanțe ale comunicării: personaje, autor și public. Teatrul presupune un dialog multietajat în care Receptorul (spectatorii) decodează mesajul piesei și transmite propriul mesaj de răspuns prin aplauze, hohote de râs etc. La prima reprezentație în versiunea modificată în 1950, La Cantatrice Chauve a produs o reacție de surpriză atât asupra publicului cât și, dacă acordăm credit confesiunilor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și național, național și global, cotidian și extraordinar, în serii de asocieri între spații, acțiuni, obiecte și forme de reprezentare.490 Cultura de masă vehiculează, prin urmare, aceleași mituri profunde, aceleași spaime și dorințe, în forme comune și ușor de decodat, însă poate deveni la rândul ei un mit, mai ales după ce a fost conceptualizată și ideologizată, fie blamată ca sursa factorilor de corupție morală și intelectuală a indivizilor (poziție care refuză evaluarea obiectivă a rolului, tehnicilor și manifestărilor, insistând asupra
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ajax, înseamnă că jocul simbolic, departe de a fi gratuit, știe să trezească în mintea noastră arhetipuri colective fundamentale care țin de o relație imemorială a omenirii cu spălatul rufelor... Munca creatorului de publicitate constă, ca în cazul medicului care decodează un vis, să vorbească eficient, astfel încât un verb în aparență neînsemnat să conducă la cumpărarea produsului, după ce a escamotat barajul constituit de gândirea conștientă". citat de Isabelle Pons și Laurence Villepelle în Pierre Brunel, op. cit., vol. 2, p. 186. În
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]