690 matches
-
emiterea determină recepția; mesajul circulă de la un pol preponderent activ (profesorul Ă în cazul comunicării didactice) spre un receptor pasiv; desfășurarea lanțului comunicativ are direcție liniară, etapele prezente le condiționează automat pe cele viitoare, fără reciprocitate; dacă în codare și decodare Ă a se citi repertoriul educatorului și cel al educatului Ă se folosește aceeași cheie lingvistică, mesajul își atinge ținta etc. Tendința actuală este orientată mai ales asupra cercetării comunicării orale, mult timp neglijată din cauza lipsei instrumentelor tehnice care să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din această perspectivă, conduita comunicativă a profesorului, în clasă, se înscrie în prima categorie, în timp ce pentru elev este mai potrivită încadrarea în cea de a treia; • CV, CPV și CNV nu au aceleași regimuri și ritmuri de codare, transmitere și decodare. Se apreciază că promptitudinea este apanajul CPV și CNV, ele fiind de patru ori și jumătate mai rapid decodificate decât CV. Vom sublinia ulterior consecințele acestui fapt, pentru comunicarea didactică; • Conținuturile afectiv-atitudinale, indispensabile dimensiunii relaționale a oricărei comunicări, se transmit
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Dumnezeu. Și atunci, cum ar putea el să judece, să condamne, să trimită pe cineva în iad sau în paradis, să acționeze ca o putere pizmașă, rea și mânioasă? 3. A decoda alegoriile. Rezultă o lectură a creștinismului care presupune decodarea alegoriilor. Scripturile au un limbaj obscur, polimorf. Spiritul Liber nu neagă infernul sau paradisul ca atare, ci recuză definițiile catolice, apostolice și romane. Infernul? Bineînțeles că există, dar este o metaforă a ignoranței și în niciun caz o geografie chtoniană
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cuvânt de asemenea iar tăcerea așișderea. Nu putem scăpa acestei evidențe: parcursul nostru terestru e una din modalitățile existenței lui Dumnezeu... întrucât această epocă nouă este plasată sub semnul milosteniei, Spiritul Liber ne propune următoarea lectură. Și aici tot o decodare... Milostenia creștină presupune iubirea de aproape ca de tine însuți și deci ca iubire de Dumnezeu. Cine e aproapele? Celălalt, în diferența lui radicală, în alteritatea lui absolută. Desigur. Dar nu numai ceea ce e lesne de iubit, ar fi prea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
celălalt ostatic pentru a-ți câștiga paradisul, nu practici milostenia sau iubirea de aproapele tău pentru a-ți asigura mântuirea - pentru că ești deja mântuit. în logica grației și a răscumpărării păcatelor asigurate pentru totdeauna, informați fiind prin gustul adepților pentru decodarea a ceea ce percep ei ca alegorii, virtutea teologală, trebuie definită într-un mod deosebit: un libertin caritabil practică iubirea de aproapele său, desigur, dar mai înainte de toate iubirea pentru propriu-i trup. Libertinajul presupune alegerea bucuriilor existenței contra penitențelor catolice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
analiza realizându-se la șase nivele de bază. Tabel 3.4.2.1. Categoriile din Chestionarul de Analiză a Funcției, cu câte un exemplu de item CATEGORIE EXEMPLE DE ITEMI 1. Informația necesară Utilizarea materialelor scrise 2. Procese mentale Codare/decodare 3. Operațiile muncii Utilizarea dispozitivelor cu tastatură 4. Relațiile cu ceilalți Intervievare 5. Contextul postului Munca în condiții de temperatură înaltă 6. Alte caracteristici ale postului Realizarea unor activități rutiniere Elementele individuale ale postului din cadrul fiecăreia dintre cele șase categorii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o imagine: care să ilustreze conținutul unei strofe (la alegere). care să sugereze unde ați vrea să călătoriți. Scrieți un text având ca suport desenul vostru. Intitulați-l. Incitarea la cunoaștere și imaginație se realizează concomitent prin explorarea textului, prin decodarea mesajului literar. Ce e pajura (sau acvila de munte)? - O pasare maiestuoasa... De ce a ales poetul tocmai pajura? - E o pasare mândră, simbolizează curajul... Unde ați întâlnit expresia „tărâmul celălalt”? - În povești, basme... Cum e drumul până acolo? - Greu, anevoios
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Ce se știe-i foarte-nalt” - Nu are limite, nemărginita... Ce sugerează versul: „Merg și eu dar nu rămân”? - Preferă pământul, casa mea, ceea ce cunosc, mă întorc acasă la realitate... Concluzia se poate formulă în finalul discuției ce a vizat decodarea mesajului literar: Literatura prilejuiește un ceas de visare, un prilej de evadare din realitate, de cunoaștere a propriului eu, dar de fiecare dată, ne întoarcem la cotidian, la real. Imaginea este pentru vârstă școlară mică un mijloc de comunicare, un
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
-ne pe forță de sugestie a melodiei am selectat pentru audiție fragmentul „Toamnă” din „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi. Etapele demersului didactic creativ au fost astfel structurate: a. Pregătirea momentului percepției muzicale: Suport literar - Textul în versuri „Toamnă” de Octavian Goga; Decodarea mesjului artistic Sublinierea procedeelor artistice (personificări, epitete -vezi n.a.) Încadrarea textului în lirica peisagista insistând pe reliefarea dominantei vizuale, gama cromatică, dinamismul conferit de prezență verbelor b. Inducerea mesajului subliminal Sublinierea ideii - melodia comunica, dezvăluie stări de spirit, sugerează imagini
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
răsfrânt de sine. Platonismul funciar, barocul reprezentărilor, romantismul antinomiilor, nietzscheanismul sfidării limitelor se regăsesc în poeme tragice, înghețate sub răceala unei forme tehnic impecabile, raportabilă la forme textuale preexistente. Spirit profund mistic, D. se disciplinează prin cultură, impunând cititorului o decodare a mesajului cel puțin dublă: la nivelul aparențelor și la cel stihial al spiritului ce nu se poate regăsi pe sine. Definirile de sine pe care le formulează scriitorul accentuează proteismul propriilor înfățișări, chipul poetic însuși fiind o iluzie propusă
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
publice disponibile, programe de radio și televiziune, precum și resursele disponibile pe Internet. Există, de asemenea, tehnici diferite pentru analizarea informațiilor care au fost culese: unele dintre acestea pot fi similare metodelor pe care le folosesc științele sociale, iar altele, precum decodarea mesajelor codificate, sunt caracteristice domeniului informațiilor. În mod similar, ascunderea informațiilor față de alții implică diverse activități unele dintre acestea fiind similare cu cele care au ca scop aplicarea legii, precum investigarea și urmărirea agenților străini suspecți pentru a afla ce
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
unui bar de noapte din Berlinul de Vest... Detaliile prezentate de președinteș,ț... relatează sursele, vor evidenția faptul că Statele Unite pot să intercepteze și să decodifice comunicațiile diplomatice ale Libiei 18. După cum era de așteptat, „dezvăluirea publică a capacității de decodare a comunicațiilor diplomatice libiene a dus la pierderea unei surse de informații valoroase pentru analiștii de informații americani, a cărei înlocuire va dura săptămâni sau chiar luni întregi, au declarat astăzi oficiali din Administrație”19. Aceste exemple vin în sprijinul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
continue privind confidențialitatea, este puțin probabil să se scrie în viitorul apropiat o lucrare exhaustivă despre utilitatea comint în timpul Războiului Rece. Cu toate acestea, istoricii de la Agenția Națională de Securitate (NSA, serviciul SIGINT al SUA) susțin că succesul americanilor în decodarea sistemelor sovietice de cifrare în anii ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial „a putut fi comparat cu succesele înregistrate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial” și că pierderea acestei capacități în 1948 este „probabil cea mai
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
înregistrat atât de multe succese fără eforturile depuse în prealabil în această direcție. De exemplu, eforturile americanilor de a decoda mașina japoneză de criptat Purple, folosită pentru prima dată în 1939, au fost încununate de succes, depinzând în principal de decodarea mașinii de criptat Red, care data din 1931. Vezi Ronald Lewin, American Magic: Codes, Ciphers and the Defeat of Japan (Farrar Strauss Giroux, New York, 1982), pp. 42-43. Pentru o privire de ansamblu asupra serviciilor de informații în perioada interbelică, vezi
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
aplicării politicilor internaționale, păstrându-și însă independența față de politic cu acribia unui grup de reflecție performant. Fără a-i fi deosebit de clar cititorului - în special celui român, care nu deține fondul de informații, percepții și situații capabil să-i faciliteze decodarea scurtelor, dar denselor paragrafe -, capitolul final, „Elemente pentru o teorie a culegerii informațiilor”, ratează cu puțin propunerea unei formule teoretice coerente. Cu toate acestea, două sunt meritele sale fundamentale: acela de a da drept de existență surselor deschise în „cetatea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
DGI Cuba) 180 Î pe timp de război („sistemul încrucișat”) 177-179 culegerea informațiilor pentru Î 174 defectorii 174-180 operațiunile de supraveghere 172-174 Coreea de Nord 53, 70, 94, 162, 247, 306 n. 76, 339 n. 9 Corporația RAND 278 n. 43 criptanaliză decodarea de către americani a comunicațiilor diplomatice libiene prin cablu 87-88 decodarea de către americani și britanici în timpul celor două războaie mondiale 82-84 Î în timpul Războiului Rece 282 Î și computerele 84-85 vulnerabilitatea Î 85-88 criptare cifrul 80 „cod de unică folosință” 291
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
177-179 culegerea informațiilor pentru Î 174 defectorii 174-180 operațiunile de supraveghere 172-174 Coreea de Nord 53, 70, 94, 162, 247, 306 n. 76, 339 n. 9 Corporația RAND 278 n. 43 criptanaliză decodarea de către americani a comunicațiilor diplomatice libiene prin cablu 87-88 decodarea de către americani și britanici în timpul celor două războaie mondiale 82-84 Î în timpul Războiului Rece 282 Î și computerele 84-85 vulnerabilitatea Î 85-88 criptare cifrul 80 „cod de unică folosință” 291 n. 1 codul 80 istoria Î 82-85 Î manuală 82-84
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
n. 47, 314 n. 53 imunitatea diplomatică și Î 36 sateliții și Î 286 n. 79 survolarea teritoriului altor țări 52 Levchenko, Stanislav 138, 310 n. 19 Levi, Edward: vezi informații interne, recomandări Libia bombardarea Î de către SUA 87, 163 decodarea de către americani a comunicațiilor diplomatice prin cablu ale Î implicarea Î în acte teroriste 87 Lumumba, Patrice 147, 333 n. 31 Mtc "M" Maclean, Donald 43, 275 n. 18 „Magic”: vezi criptanaliză managementul culegerii informațiilor activitatea de informații și democrația
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sens că și tăcerea și nemișcarea constituie un semnal; ele „vorbesc”, cum se spune. În atribuirea de înțelesuri și interpretarea respectivelor mesaje pot interveni însă o serie de distorsiuni legate atât de ambiguitatea mesajului transmis de emițător, cât și de decodarea greșită a lui de către receptor. Din cauza unor scheme de gândire preexistente, a „gândirii automate”, mesajele pot primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis. Terapia comunicațională și cognitivă mizează pe înlăturarea distorsiunilor și a dificultăților în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anumite limite, ea servește înțelegerii mesajului transmis. Aceasta pentru că în puține ocazii codurile comunicațiilor se suprapun perfect - în jurul unui nucleu comun gravitează întotdeauna conotații ale experienței personale și de grup, influențe ale momentului temporal etc. - și, de asemenea, perceperea și decodarea mesajului cu informație sută la sută, fără reziduuri (redundanță), ar necesita o atenție și concentrare aproape supraomenești. Expunerea de mai lungă durată la asemenea mesaje depășește posibilitățile psihicului uman și, astfel, cumva paradoxal, o comunicare plină de informații devine ineficientă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu funcționalitatea unor puncte de control bine venite în evoluția acestuia (observăm că atât rolurile de emițător, cât și cele de receptor sunt văzute ca subînțelese, accentul punându-se pe activitățile rezultate, și anume pe cele de codare și, respectiv, decodare a mesajului): Tabelul 1. Adaptare după modelul lui Torrington asupra procesului de comunicare Sintetizând mai multe direcții de cercetare din literatura de specialitate, Denis McQuail (1999) ne propune un model al comunicării axat asupra situației și dezvoltat de-a lungul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
anumite segmente/componente specifice, care îndeplinesc roluri distincte sau conjugate în cadrul procesului comunicațional ca atare: este vorba despre funcțiile de emisie/recepție, despre canalul prin care are loc comunicarea, despre mesajul propriu-zis cu specificitățile sale (incluzând fenomenele de codare și decodare), despre feedback etc. 1.3. Teorii ale comunicăriitc "1.3. Teorii ale comunicării" Atunci când încercăm să trecem în revistă principala arie de teorii care au drept scop explicitarea fenomenului comunicațional, ne lovim de o barieră aparent paradoxală: dificultatea de a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
observă o sursă majoră de redundanță prin elementele de convenție stabilite asupra înțelesului cuvintelor între părți (dacă spunem, spre exemplu, „școala este un loc în care elevii învață”, această formulare este guvernată de o convenție în ceea ce privește rolul școlii și, astfel, decodarea ei este facilă; dacă vom spune „școala este un loc în care elevii se distrează”, mesajul este mai puțin convențional și trebuie deci să aducem mai multe informații pentru a fi siguri că s-a înțeles ceea ce doream să transmitem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
resurse primare cu care un comunicator este capabil să utilizeze procesul de comunicare; aceste resurse includ cunoștințe strategice (despre regulile și normele de comunicare potrivite) și capacități (caracteristici și abilități, cum ar fi, în general, abilitățile de codare și de decodare). În mod general, atunci când examinăm conceptualizarea competenței de comunicare, se poate face distincție între două perspective: comportament și cogniție. Studiile comportamentale caută să identifice specificul comportamentelor de comunicare și abilitățile necesare în acest sens, asociate cu competența, punând accentul pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
faptul că menționează existența factorilor perturbatori nu doar la nivelul canalului/canalelor de comunicare, ci această interferență a factorilor care disturbă tinde să apară concomitent la nivelul partenerilor comunicaționali (emițător și receptor), definind schimbări în modul de elaborare, codare, respectiv decodare și reconstruire a mesajelor. Continuând această idee, putem avansa ipoteza conform căreia factorii de „zgomot” la nivelul emiterii mesajului (fie aflați în faza inițială la emițător, fie în faza secundară, în momentul feedback-ului oferit de către receptor) nu sunt doar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]