846 matches
-
acceptate pentru recunoașterea și identificarea p., există un fel de portret robot operațional, obținut prin adiționarea sau compilarea particularităților pregnante ale diferitelor p. În ce privește literatura, și în special proza literară, se admite că ar fi caracteristice trăsături și practici precum deconstrucția, intermitența vieții ficționale, descentrarea, eclectismul, scepticismul generalizat, absența oricărei pretenții de obiectivitate și adevăr, solipsismul și narcisismul auctorial, destructurarea deliberată și mereu surprinzătoare a formei, în general pluralitatea și mobilitatea infinită a formelor artistice și a procedeelor narative (de pildă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
raționalitate care nu are chipul pe care Descartes se înverșuna să-l zugravescă? O analiză atentă a raportului imagine-concept l-a determinat pe psihologul J. Hillman să propună o „re-imaginare” (re-visioning) a activității interpretative care are multe afinități metodologice cu deconstrucția, așa cum apare ea la Jacques Derrida. Interpretul trebuie să gândească raportul imagine-sursă prin „analogie”, și nu prin alegorie. În opinia lui Hillman, numai „analogizarea” asigură păstrarea în prim-plan a imaginii. Deconstrucționismul și psihologia imaginală prezintă - așa cum arată M. Adams
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de perspective. "De-stabilizarea" sau "de-centrarea" intențiilor autorului, prin disprețuirea unei lecturi esențialiste a conținutului, presupune examinarea unor ale surse ale semnificațiilor. Teoria structurării unui text sau a unei imagini pe baza opozițiilor binare ierarhice e contracarată de teoria deconstrucției care presupune examinarea supozițiilor și sistemelor de cunoaștere prin angajarea ludică a semnificațiilor în raport cu diferitele contexte de analiză a lucrărilor, studiind astfel modalitățile de producere ale cunoașterii. Punând accent pe eterogenitatea, instabilitatea și discontinuitatea limbajului, discursului și subiectivității, în raport cu sistemele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Max Horkheimer și din conceptul de "industrie a conștiinței" lansat de Hans Magnus Enzensberger. Această hegemonie a teoriei ar fi fost condiționată de pierderea autorității autorului (R. Barthes) și de gradul de operativitate al discursurilor (M. Foucault) pe fondul aplicării deconstrucțiilor, a întrebuințării aproprierii și a implicării participării active a receptorului. Teoria devine, pentru majoritatea artiștilor, un act de justificare a practicii, punând problema responsabilității receptării istorice, instituționale și publice. Aproape fiecare gest artistic este susținut de exercitarea unor constructe teoretice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cunoscut o receptare critică entuziastă. Ca și Orbitor al lui Mircea Cărtărescu, Coaja lucrurilor... este o veritabilă bibliotecă a postmodernismului literar, în care transpar toate trucurile curentului: de la babilonia narației la pitorescul scientist, de la livrescul debordant la experimentul lingvistic, de la deconstrucția toposurilor epice la resemantizarea locurilor comune sau de la omniprezentul kitsch la revrăjirea lumii. Spre deosebire de Cărtărescu, O. mizează mai puțin pe arsenalul mitico-simbolic, cât pe resursele textualismului și pe virtualitățile satiriconului. Cu o structură polifonică și mozaicată, Coaja lucrurilor... prezintă, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
the 19th Century”, În Revue Roumaine d’Histoire, 17, 1978, nr. 1. Cernovodeanu, Paul; Stanciu, Ion, Imaginea Lumii Noi În țările române și primele lor relații cu Statele Unite ale Americii până În 1859, Editura Academiei, București, 1977. Cesereanu, Ruxandra, Decembrie ’89: deconstrucția unei revoluții, Editura Polirom, Iași, 2004. Chartier, Roger, Lecturi și cititori În Franța Vechiului Regim, Editura Meridiane, București, 1997. Chaunu, Pierre, Civilizația Europei În Secolul Luminilor, vol. I-II, Editura Meridiane, București, 1986. Chauviré, Roger, Histoire de l’Irlande, P.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nationalism, Verso, New York, NY - toate apărute În 1983. Vezi considerațiile introductive ale lui Dan Berindei, În Istoria românilor, vol. I, Academia Română, Editura Enciclopedică, București, 2001, p. XIX. Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999, p. 11. Pentru critica și deconstrucția acestei tendințe, vezi Sorin Antohi, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Editura Nemira, București, 1997, pp. 306-310: Discursul patologiei colective. Bogdan Murgescu, A fi istoric În anul 2000, Editura ALL Educațional, București, 2000. Alexandru Zub, Sorin Antohi, Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
revoluție la românii din Transilvania (septembrie 1848-august 1849)”, În volumul D. Prodan XE "Prodan" . Puterea modelului, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1995, pp. 190-202. O excelentă analiză a opiniilor despre revoluția română din decembrie 1989, la Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89: deconstrucția unei revoluții, Editura Polirom, Iași, 2004. Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Blackwell, Oxford, 1983. Pentru deconstruirea critică a națiunii, cu mijloacele antropologiei culturale, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997; pentru imaginarul istoriografic românesc, vezi Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
contradictorii ale lui "a spune", în care se regăsesc "germenii unei posibile transgresiuni" atât a opticii codificate a tabloului cât și a celei, de asemenea codificate, a succesiunii (unele benzi propun un "delir funcțional", o "subversiune a ideologiei lizibilității, o deconstrucție a lecturii normate", precum Saga de Xam a lui Nicolas Devil, pseudonimul lui Eric Losfeld).525 Alte aspecte tehnice problematice și surse de disensiuni (și deci de progres) privesc ancadramentul, coloristica, tehnica liniei, relația textului cu desenul, întrebuințarea semnelor și
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
DC între 1986 și 1987 (și cu ajutorul căreia DC își depășește în vânzări rivala Marvel), impune noi standarde artistice pentru banda desenată, opera sa fiind sursă de inspirație pentru scriitori, artiști grafici sau regizori (seria exploatează rafinate procedee postmoderne, ca deconstrucția modelului arhetipal al eroului, intersubiectivitatea, metaficțiunea, plurisemantismul, aluziile culturale pe mai multe niveluri, de la literatură și film la situația geo-politică reală etc.). De altfel Fig. 15 Superman văzut de Andy Warhol premiile obținute cu seria Watchmen îl fac pe Allan
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu pretenție de universalitate și durată, întrucât "super-eroul este un mit în dezvoltare", care ar putea fi evaluat obiectiv doar în eventualitatea în care producția se va fi încheiat, ceea ce pare, cel puțin deocamdată, puțin probabil, în ciuda "crizei și a deconstrucției super-eroilor". Faptul că în procesul globalizării nu mai avem "o singură imagine-sursă", un cod unic, ci doar "frânturi de discurs cu rădăcini culturale comune",806 silindu-i, prin urmare, și pe super-eroi la metamorfoze permanente, poate conferi resurse narative și
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Decembrie ’89 Deconstrucția unei revoluții Sa ucis. Călcați cu respect. Aici e sânge. A fost odată un cizmar... Vom muri și vom fi liberi! Libertate te iubim, ori învingem, ori murim! De Crăciun ne-am luat rația de libertate! Ceaușescu nu uita, vrem
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care va fi abordat ceva mai departe, și anume problema segmentării enunțurilor minimale. În cele două versuri citate, Blaise Cendrars propune un decupaj al materiei verbale foarte diferit de cel din articolul din ziar. Principala consecință a acestei segmentări este deconstrucția povestirii. Analiza este confirmată de folosirea frecventă a construcțiilor detașate în presa scrisă, unde acestea permit introducerea unei cauzalități narative: T5 Scăpînd de sub supravegherea mamei [e1], un băiețel în vîrstă de 16 luni a căzut mortal vreo zece metri de la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
călătorească peste hotare, le-a spus în ce organizații se puteau sau nu înscrie și a restrîns orizontul vieții private. Noile democrații postcomuniste au făcut din libertatea față de stat o prioritate. Pașii necesari sînt simpli din punct de vedere administrativ: "deconstrucția" instituțiilor represiunii și a legilor vechiului regim. Însă asemenea pași sînt costisitori pentru cei care au deținut puterea. Deși este relevant să examinăm legile și instituțiile care încurajează sau limitează libertatea, această abordare din perspectiva ofertei nu încearcă rezolvarea problemei
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
oficială a scăzut în medie cu 18% în cele nouă țări BND. Astfel, BND III a măsurat opiniile populației într-un moment în care economiile naționale erau în criză. Dar după scădere va veni și creșterea, mai ales cînd obiectivul "deconstrucției" economiei de comandă este crearea unei economii de piață în expansiune. De la sondajul BND din 1993, statisticile oficiale arată o îmbunătățire semnficativă în șase țări, ale căror economii au încetat contracția și au început să înregistreze creșteri importante (vezi figura
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
dezvoltarea jurnalismului modern este evoluționară și că la un moment dat relatările fantastice au fost considerate la fel de adevărate precum cele care puteau fi verificate în lumea reală. Desigur, ironia este că în a doua jumătate a secolului al XX-lea deconstrucția a putut determina de una singură ca textul să fie o reflecție distorsionată a lumii înconjurătoare, iar acele texte sunt într-o anumită măsură mereu de senzație sau diforme. Astfel, există mereu un grad de ficțiune sau chiar fabulație într-
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Lina Codreanu Maria CHEȚAN Ștefan Aug. Doinaș Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme Carmen-Ecaterina CIOBÂCĂ Lucian Blaga et ses versions en français : figures de style et traduction Maria OCTAVIAN PAVNOTESCU O viziune a poeziei Alina-Iuliana POPESCU O poetică a deconstrucției. Neomodernismul: Ana Blandiana ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Gabriel MARDARE (r)elpi 6
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
tratată subit ca o tabula rasa. Vizând întărirea morală și limpezirea intelectuală ale unor comunități aflate adeseori sub atac deschis (cum a fost cel întreținut, nu fără violență, de către importanți reprezentanți ai neoplatonismului), dascălii creștini s-au întrecut în abile deconstrucții ale „mitemelor” dominante în reflecția „păgânilor”. Atunci când se adresau unei audiențe mixte, inteligența apologetică se specializa în nuanțe. În orice caz, discursul pentru cei „din afară” era diferit față de predania accesibilă celor dăruiți deja cu alt har și alte convingeri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Racoveanu & co. nu este reconstruit poetic, ci păstrează toate accidentele istoriei. Fără să fie actualizat printr-o practică chenotică a memoriei, acest trecut al Bisericii este amenințat de o tristă marginalitate. Critica eclezială nu este deci degradată la statutul unei deconstrucții nihiliste. Nu sensul Bisericii este pus în cauză, ci problemele girării unui corp ecleziastic într-o epocă macerată de entropie și atrasă de confuzii. Conștienți de propriile slăbiciuni, Nae Ionescu și colegii săi de redacție vorbeau mereu din interiorul Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Derrida - n-au nici cap, nici coadă. Lumea nu mai este citită ca parabolă sau alegorie, ci ca o imensă textură înzestrată cu un uriaș coeficient de conectivitate imanentă. „Metanarațiunile” și gândirea sistematică stârnesc astăzi suspiciuni. În era recentă a deconstrucției, diferența dintre impostură și genialitate este obnubilată de practica scriiturii anarhice. Devine tot mai greu să fii excentric când centrul nu mai este nicăieri vizibil sau credibil. Atunci, nu mai rămâne la îndemână decât catastrofa descentrării. În critica literară, intertextualismul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sau jertfe 2. Mistica sfinților se detașează de gramatica teologică a ortodoxiei elaborată de sinoadele ecumenice. În acest fel se poate spune că, într-un anumit sens, „moartea lui Dumnezeu” n-a fost doar posibilă, ci și necesară. Nu întâmplător, deconstrucția „idolilor conceptuali” ai tradiției onto-teologice a devenit sarcina teologiei reformate a Cuvântului. Revenirea la „rațiunea scripturală” presupune o critică prealabilă a metafizicii eline ascunse în teologia de manual. Când în La Gaya Scienza (¬125) nebunul lui Nietzsche exclamă: „Voi l-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apologetic (începând cu Pascal și postulatul celui de-al treilea ordin, sesizat prin organul invizibil al „inimii”, până la încercările apologetice ale episcopului Bishop Joseph Butler din Anglia) a fost ignorat fără remușcări de către „enciclopediști”. Critica noțiunii de revelație coincide cu deconstrucția conceptului de inspirație (testimonium Spiritus sancti internum). Această decizie teoretică a modernității deschide drumul cercetării istorico-critice a Scripturilor. Semnificativă pentru poziția radical sceptică a epocii iluministe rămâne opera lui David Hume (Treatise of Human Nature, 1739-1740; Natural History of Religion
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al liturghiei Bisericii, gândirea teologică este prin definiție critică. Înțeleasă nu în sensul păgân de cult al strămoșilor sau de repetare bigotă a unor idei gata primite, ci ca proclamare inteligentă a adevărului Evangheliei, Ortodoxia impune oricărui credincios cultivat exercițiul deconstrucției manifestărilor publice de idolatrie politică ori socială. Nu trebuie să tulbure pe nimeni faptul că un asemenea demers conduce la note polemice. Creștinii nu pot evita combativitatea într-un Kulturkampf deschis 1. Psalmii ne arată că diferențele dintre „prieteni” și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
distrugă. Făcând aceasta, ea se depășește pe sine însăși. Paradox creator, poate! Se constituie "forma" (moravuri, cutume, organizații, instituții...), dar dacă vrea să rămână vie, trebuie să se dezvolte distrugând ceea ce a constituit. Dialogică între pars destruens și pars construens. Deconstrucțiile și construcțiile merg mână în mână. Și arta cunoașterii stă în ajustarea la arta vieții ce se sprijină pe o astfel de dialogică 6. Morala, așa cum s-a elaborat ea începând cu secolul al XVIII-lea: universală, aplicabilă în tot
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a ludicului, a oniricului, a tot ceea ce nu ținea de viața privată, ci era cauză și efect ale lucrului public. Este posibil, poate, să mergem mai departe. Și pentru a scoate în evidență sfârșitul unui ciclu, ceea ce am numit dialogica deconstrucției și a construcției, să ne apropiem de ceea ce este "epocal". Emergența unei alte epoci, în care căutarea morală a mântuirii, sub forma ei contabilă și cantitativă, începe să cedeze locul unui raport calitativ cu viața, în care cheltuirea își are
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]