533 matches
-
și Cartea invaziilor (Editura Vinea, București, 2004) -, Dan Bogdan Hanu a reușit să configureze unul dintre cele mai substanțiale și mai incomode imaginare poetice de astăzi. Aluviale, magmatice, palimpsestice, poemele sale deconcertează în special prin lipsa de transparență a discursului, decriptarea acestuia cerând cu mult mai mult decât paciența interpretativă și ascuțirea simțului critic obișnuite. Aceasta, deși poetul însuși (dublat de un talentat critic al actualității noastre poetice, care și-a exercitat dreptul de opinie inteligent diferențiată într-o rubrică ținută
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al intratextualității"25 (ibidem, 27). 1.2.4. Anii 1990 : "topiri definiționale" Nathalie Piégay-Gros (1996, 94) propune un protocol de lectură (în descendența privilegierii receptorului, promovate de Michael Riffaterre) în trei pași : intuirea, identificarea și interpretarea intertextului. Această procedură de decriptare a intertextului a făcut carieră în cercetarea dintre milenii. Însă ea este, la rândul ei (declarat sau nu !), intertextualistă: cu mai bine de douăzeci de ani înainte, Geneviève Idt fixa trei etape ale perceperii unui text parodic: "1 lectorul să
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pe care să o traduci sau să o descifrezi, el este prezență semantică (s.n.), formată din simboluri, el conține și revelează propriul său sens" (Durand: 1992, 413). Dar înțelegerea hieroglifei ascunde o promisiune, fapt pentru care motivarea celui care încearcă decriptarea cunoaște o intensitate direct proporțională: "această cunoaștere este însoțită de o putere magică-religioasă. Într-adevăr, a cunoaște originea unui obiect, a unui animal, a unei plante etc. înseamnă a dobândi asupra lor o putere magică, mulțumită căreia reușim să le
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dialogul apare numai în momentul în care umbra vine alături de... personajul-narator. Nu este nici Dionis (chiar dacă se pare că i-a împărtășit lecturile și adevărurile relative care decurg din acestea), nu este nici Dan (deși a dovedit aceeași pricepere în decriptarea cărților vechi). Este un eu. (h2d) [...] văd onorabila mea umbră cu nasul cam lung și căciula peste ochi, și-mi fixez ochii la ea și cuget ... cugetarea mea e vorbă pentru ea, căci ea mă înțelege și-mi răspunde tot
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vezi supra). Printre îngeri, "numai o poartă închisă n-am putut-o trece niciodată", mărturisește naratorul-personaj. Deși atât de scurt în economia textului, visul din Umbra mea este suficient pentru a determina o arhitectură biplană. Semnul arab și imposibila lui decriptare sunt doar constatate în variantă, în timp ce nuvela le va problematiza și le va pune în "capul unghiului", în sensul că vor aduce începutul sfârșitului edenic pentru Dionis. (H5a) El puse jos dulcea lui sarcină pe malul mirositor al unui lac
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
imperceptibil al vocii hermeneutului poate fi sesizat și în fascinația pentru efectele poetice ale luminii (Rosa Del Conte), în comprehensiunea simpatetică a condiției tragice (Ioana Em Petrescu) sau la Zoe Dumitrescu Bușulenga ; mai târziu, și la Mircea Cărtărescu, în eseul decriptării oniricului himeric. Analiștii paginii eminesciene dispun de instrumentele criticii necesare pentru radiografia textului, însă despre Eminescu nu se poate vorbi decât întru Eminescu. Să fie vorba despre apartenența la aceeași generație în receptarea critică a Poetului Național, ceva mai atașată
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
postmodernă nu mai este manifestarea unei asemenea instanțe, care fie se dorește să fi "dispărut" din scena discursivă, fie este prezentă într-o multitudine de euri disparate sau "false". Dacă modernii asumă faptul că intenția creatorului este cheia receptării și decriptării operei, postmodernii cultivă impersonalitatea, considerând că activitatea creatoare ține doar de asumarea unor procese mecanice și roluri sociale. Artistul modern, de pildă, se vrea a fi o personalitate unitară ce se ghidează după valori ca unicitatea, permanența, în timp ce creatorul contemporan
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al mitului literar. Să ne raportăm la mișcarea structuralistă, gradul zero al scriiturii echivalând astfel cu minimul de subiectivitate și maximul de obiectivitate? Ajungem astfel la nenumărate dezbateri, gradul zero fiind identificat cu totala lipsă de importanță a subiectivității în decriptarea operei, din moment ce aceasta din urmă este doar o pluralitate de funcțiuni lingvistice care alcătuiesc o structură: "într-un cuvânt, gradul zero al scriiturii înseamnă reducerea la neant a subiectivității, și aceasta datorită unui limbaj cât mai lipsit cu putință de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mulți americani creditează și încurajează hermeneuticile literelor, numerelor sau artelor divinatorii (la îndemână ne stau exemplele revenirilor în forță ale astrologiei, ale unor practici șamanice ca cele ale găgăuzilor din Basarabia, Dobrogea și din zone euroasiatice), ale căror chei de decriptare sunt în mare măsură pierdute. (12, pp. 53-58) Ele sunt surse importante de "salvare" a oamenilor intrați în diferite forme ale crizei civilizației moderne. Cu toții știm că steagurile, imnurile, pașapoartele ori constituțiile sunt simboluri care acționează cu mare forță în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pot fi descrise după cum urmează: 1. viziunea simplă: vederea obișnuită, percepția vizuală comună, care nu implică niciun efort suprasenzorial. 2. viziunea dublă: percepție "prin" ochi, nu "cu" ochiul, funcționând pe baza unei substituții fenomenologice; perspectiva antropica asupra fenomenelor, ce transcende decriptarea vizuală elementară. 3. viziunea triplă: codificarea și decodificarea artistică, bazată pe exercițiul imaginației și/sau al inspirației. 4. viziunea cvadrupla: extazul religios, tranșă extatica, aptă, simultan, de a cuprinde și de a depăși esență tuturor stadiilor precedente, indusă de prezență
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
maselor li se impune modelul centrului, mai întâi instituțional, apoi religios. Din această perspectivă, un interes aparte prezintă mimetismul confesional corupt care se dezvoltă la nivelul maselor din zona periferică a economiei-univers. Această abordare facilitează maselor nou convertite la catolicism decriptarea mesajelor transmise de centru prin familiarizarea cu orizontul de interpretare al acestuia." (Serge Gruzinski, Christianiser le Mexique!, în 1492: la découverte de l'Amérique. Comment l'Europe a conquis le Nouveau Monde, "L'Histoire", 1991, No. 146, juillet-août, pp. 96-109
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
is regarded as the experience of satisfaction whenever a certain preexistent need is fulfilled" (op. cit., p. 6). În melodramă există, pe de altă parte, o relație directă între plăcere și ideologie, plăcerea fiind dată de identificare și recunoaștere, prin acțiunea decriptării unor simboluri comune. În concluzie: plăcerea nu e un fenomen natural, ci un construct cultural, dependent de epoca în care se manifestă; plăcerea recunoașterii este plăcerea derivată din cultura de masă (ibidem, p. 20), care creează și iluzia confortabilă că
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
semne amestecate, de limbaje incoerente, care pot fi puse, ca izvorînd inițial, cînd pe seama riturilor ezoterice egiptene, cînd a zodiacelor asiatice chineze sau/și babiloniene, cînd a miturilor greco-italice. Albumele sunt copios ilustrate, tratatele și dicționarele așteaptă în rafturi; rămîne decriptarea semnelor, în datele aparente sau, pe cît posibil, în zbuciumata lor istorie, a mutațiilor formale și de sens. Cînd se propun repere metodologice, riscăm adesea să ne complicăm în strategii prea aride ori alunecoase. Structuralismul lasă cale liberă unor reducționisme
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de mare tradiție. La ele, partea conținutistică (semantică) s-a conservat întrucîtva prin scriere, putînd fi comentată cu mai multă siguranță. Spre deosebire, sistemul gestic fixat într-o sintaxă rigidă și ocultat cu intenție are puține șanse de supraviețuire și decriptare. Iar moartea a fost și a rămas un mister. Cel mult, se poate face apel la informațiile sporadice, de natură tehnică, așa cum se găsesc la practicienii yogini ori la șamani, dar care nu prezintă totdeauna credibilitate absolută. În această situație
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
neapărat poet, avea datoria să îndepărteze acele elemente de compoziție bănuite că ar purta urme mai noi de cultură și de civilizație. Era o muncă extrem de migăloasă și nu oricine se încumeta să-și asume răspunderea de identificare și de decriptare a semnelor venite de peste veac. Cuvintele tradiție, trecut, istorie, moștenire căpătau sensuri încărcate de respect și de religiozitate. Veneau din mitropolit, iar mitul se asocia cu literatura, mai precis, cu poezia. Privită ca document, poezia folclorică se apropia mai mult
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deoarece trimite la procesele care conduc la nenorocire și la anumite destine nefericite. A studia acest obiect pluridimensional înseamnă și a trasa harta minorităților stigmatizate, purtătoare ale semnelor căderii "dincolo de ziduri" sau semnele fatalității. Mai constă, în același timp, în decriptarea discursurilor comunităților umane despre "terțul exclus", incalificabilul, deviantul, nebunul sau țapul ispășitor. Fatalitatea acestor mișcări către negativitate se învecinează în cele din urmă cu moartea și antropologia ei. Relația cu exclusul, fie el condamnat să moară pe un rug, bolnav
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Este, totodată, un inepuizabil teren de cercetare pentru antropolog, etnolog, istoric etc. Legătura sa cu societatea este întreținută de ideile pe care le vehiculează, dar și de consecințele actului divinatoriu în sine. Nu mai este nici un secret faptul că actul decriptării și profetizării evenimentelor contribuie la nașterea legendelor mitologice și la crearea unui univers fantastic. Circulă, în acest sens, o multitudine de legende și povestiri populare care vin să întregească peisajul celor deja cunoscute și devenite clasice. Unele devin istorii personale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
zicere românească, am putea pune morfoscopia sub deviza: "Spune-mi cum arăți ca să-ți spun cine ești și ce te așteaptă". De la chip, unghii, pete sau semne din naștere ale trupului și până la forma trupului și temperament, toate contribuie la decriptarea gândului divin încifrat în însăși ființa noastră. Nu întâmplător, în Evul Mediu, persoanele care prezentau malformații, schilozii, cei bătuți de soartă, pe scurt, "cei însemnați" erau văzuți ca posedați de diavoli sau purtând povara unor păcate grele. Acesta era și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
erau acuzați de vrăjitorie, excluși și marginalizați. Ulterior, psihologia s-a inspirat din plin din această știință a fiziognomoniei, alcătuind structuri caracteriale sau profiluri psihologice pe baza înfățișării individului. Roger Mucchielli 75 scria în 1963 o lucrare destinată în totalitate decriptării tipologiei umane pe baza măsurării științifice a unor aspecte fiziologice concrete. O abordare la fel de interesantă și provocatoare propune și Annick de Souzenelle în Simbolismul corpului uman76. Plecând de la arborele sefirotic și simbolismul numelor divine din ebraică, autoarea face analogii curajoase
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mod deosebit pe evidențierea și analiza anumitor aspecte ale divinației, precum: receptare, imagine publică, mijloace și modalități de manifestare, analiza divinației din punctul de vedere al practicanților, al beneficiarilor, dar și al spectatorilor. În cadrul obiectivelor cercetării am mai putea situa decriptarea și stabilirea anumitor momente ale actului divinatoriu de azi, actorii acestuia, identificarea spațiului în care se fac previziunile și a obiectelor care intră în inventarul practicii. Una dintre intențiile noastre este și aceea de a realiza o interpretare a fiecărui
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe care o rostesc creștinii: "precum în cer, așa și pe pământ". Problema astrologului sau a celui ce recurge la procedee mantice este aceea de a descifra această ordine subtilă. Din această perspectivă, divinația presupune mai curând un efort de decriptare și înțelegere a semnelor și simbolurilor decât unul corelativ. O abordare asemănătoare oferă și Patrick Drouot în Șamanul, fizicianul, și misticul 199. El stabilește o relație între știința modernă (fizica cuantică) și practicile șamanice. Totuși, cum explicăm dorința oamenilor de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
faci semnul crucii și nu spui rugăciune" (I., 55 ani, Cristești, Iași). Foarte puțini sunt cei care recunosc că rostesc și alte formule sau incantații. Șoaptele neînțelese de la începutul oricărei ședințe de divinație au ca scop declarat mijlocirea actului de decriptare a semnelor. Se invocă ajutorul divinității dar, în același timp, subiectul este introdus într-o atmosferă misterioasă. Șoapte ascunse și semne ciudate țes o aură de mister în jurul prezicerii. Am văzut-o că-și mișca repede buzele și spunea cuvinte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fără a se mai uita la mine. Părea că face asta de când lumea... Îmi era teamă să mai spun ceva..." (A., 38 ani, Iași). c) Strângerea ochilor sau deschiderea largă a lor. Gestul apare în timpul divinației și exprimă efortul de decriptare a semnelor și a semnificațiilor lor. "Stătea nemișcată, cu ochii mici, de parcă-i închisese. După aceea a spus dintr-odată ce mă interesa" (A., 68 ani, Suceava). d) Grimase scurte. Acestea acompaniază momentul de decriptare și transmit subiecților semnale îngrijorătoare. "S-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în timpul divinației și exprimă efortul de decriptare a semnelor și a semnificațiilor lor. "Stătea nemișcată, cu ochii mici, de parcă-i închisese. După aceea a spus dintr-odată ce mă interesa" (A., 68 ani, Suceava). d) Grimase scurte. Acestea acompaniază momentul de decriptare și transmit subiecților semnale îngrijorătoare. "S-a încruntat brusc și a strâmbat din gură. Mi-am dat seama că nu-i a bine... După aceea mi-a zis că va muri cineva din familie... Atunci mi-a fost teamă!" (I.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la nivel gestual, verbal și chiar ritualic). Din aceste motive efortul său interpretativ se prezintă ca o hermeneutică populară. Aceasta, la rândul său, poate fi privită fie ca o formă de elevație spirituală (ne referim aici la acele încercări de decriptare a negativului), fie ca un experiment în care se exersează o tehnică de decriptare. Referindu-se la acest fapt, Bertrand Poirot-Delpech scria în Le Monde: "Toate se dovedesc a fi victimele cuvintelor"289 și ale semnelor, am spune noi. Autorul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]