759 matches
-
am aplicat testul Bonferroni. Rezultatele arată că există diferențe semnificative între cadrele didactice cu gradul I și cadrele didactice cu gradul ÎI [MD =1.93, p = 0.014], în sensul că cele cu gradul didactic ÎI tind să adopte stilul deductiv comparativ cu cele având gradul I care tind să adopte stilul inductiv (Anexă 19). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. Ipoteza 3 Există diferențe în funcție de variabilă studii în ceea ce privește implicarea emoțională, stilurile de muncă și satisfacția la locul
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
adopte stilul algoritmic comparativ cu subiecții cu studii superioare, care tind să adopte stilul euristic . Pe baza analizelor statistice obținute s-a constatat că nu există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0.05 în funcție de variabilă studii în ceea ce privește stilul inductiv- deductiv [ț (110) = 0.661, p = 0.510] (Anexă 21). 5. Concluziile cercetării Cercetarea de față a urmărit să analizeze implicarea emoțională, stilurile de muncă și satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice și măsură în care aceste variabile depind
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
didactice având gradul didactic ÎI tind să adopte stilul de muncă euristic comparativ cu cele având definitivatul sau gradul I, care tind să adopte stilul de muncă algoritmic • Cadrele didactice având gradul didactic ÎI tind să adopte stilul de muncă deductiv comparativ cu cele având gradul I, care tind să adopte stilul de muncă inductiv. 85Observăm astfel o preferință a cadrelor didactice având gradul ÎI pentru stilul inovativ, flexibil, imprudent, intuitiv, euristic și deductic. Astfel, acestea pentru a rezolva o sarcina
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
brusc pe ecran încât era gata să-l șteargă și să-și continue ancheta când își dădu seama că avea în fața ochilor un răspuns cu cap și coadă. Necazul cu ordinatoarele, se gândi Ripley, era lipsa intuiției. Doar o structură deductivă. Trebuia să pui întrebările potrivite, altfel... Parcurse citirea rapid, mormăi și ceru prin intermediul tabulatorului o dezvoltare. Mama avea câteodată prostul obicei de a rămâne evazivă, cu totul incertă. Trebuia să știi cum să extragi răspunsul din subtilități confuze, să citești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
neimediat, și deci problematic, al cunoașterii; a precizat ritmul și sensul gândirii concrete și a devenirii sale, adică a clarificat natura dialectică a procesului discursiv; prin intermediul dialecticii a evidențiat legătura dintre particular și universal, caracterizând-o ca pe un raport deductiv și furnizând astfel instrumentele tehnice necesare definiției și demonstrației; în sfârșit, a adus în atenție conștientizarea sapiențială a limitei oricărei sistematizări omenești și teorii asumate și mitizate dogmatic: suspendarea judecății înseamnă denunțarea oricărei închideri definitive. Problema, dialectica, analitica, căutarea, nu
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
proces dialectic. Acțiunea teoretică greacă se structura pe realismul obiectiv, pentru care a cunoaște însemna a vedea. Inteligibilitatea ideii condiționa procesul dialectic-discursiv iar cunoașterea dialectică surprindea raporturile universale și necesare ce făcea inteligibilă ființa și pe care gândirea le reproducea deductiv. Acțiunea teoretică modernă-idealistă se structurează, în schimb, în jurul cunoașterii ca judecată. Judecata este activitatea inițială necondiționată, ceea ce înseamnă că ea nu este dedusă; locul ideii este luat de structura transcendentală. Analitica, dintr-un sistem de raporturi, devine o lege concretă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
apropiate de sportul pe care l-au practicat, antrenori sau arbitri, ori bodigarzi etc. În acest registru trebuie interpretate și afirmațiile despre competențele sportivilor și ale publicului : -aptitudini creative (publicul cere anumite probe și sportivii le practică: bungee jumping), -logica deductivă, inductivă (publicul vede anumite probe și antrenorii și organizatorii le adoptă: tie break), -abilități de comunicare: -fluența discursivă a impactului cu publicului (televiziunea) -abilități în consultanță (organizatorii) și -consiliere la nivel: -urban, -rural, -comunitare/regionale, -educative -familial, -mass-media, -al opiniei
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
religios precis, în principal, acela de a comunica mesajul divin unui destinatar uman (Am 3,7); profetul poate fi definit drept cel care, simțindu-se inspirat de Dumnezeu și primind o revelație sau un mesaj divin fără ajutorul tehnicilor mantice deductive, transmite conștient acest mesaj unui destinatar uman (Weippert, 1988, pp. 289-290). Această definiție a profetului face distincție netă între inspirația profetică și activitatea divinatorie (tehnica deductivă); trebuie remarcat însă că avem aici o distincție modernă ce nu este prezentă nici
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de Dumnezeu și primind o revelație sau un mesaj divin fără ajutorul tehnicilor mantice deductive, transmite conștient acest mesaj unui destinatar uman (Weippert, 1988, pp. 289-290). Această definiție a profetului face distincție netă între inspirația profetică și activitatea divinatorie (tehnica deductivă); trebuie remarcat însă că avem aici o distincție modernă ce nu este prezentă nici în textele biblice, nici în cele din Orientul Antic în general, pentru că în aceste culturi antice, comunicarea voinței divine putea fi făcută de mulți specialiști în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
iminent. Divinația Studiile biblice disting, în general, două forme de comunicare între Dumnezeu și om: pe de o parte, profeția, înțeleasă ca o comunicare inspirată direct de Dumnezeu, iar pe de altă parte, divinația, văzută ca un proces de tip deductiv obținut prin tehnici specifice divinatorii, precum extispiciul, examinarea fumului, vărsarea uleiului etc. După cum am specificat aluziv puțin mai înainte, această distincție răspunde unor principii de clasificare moderne, deoarece în culturile din Orientul Antic vaticiniul divinatoriu, oracolul profetic, somnul etc., toate
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fost cenzurat, iar eu am fost chemat la Părintele Rector, care m-a Întrebat de ce mi-era sufletul atît de negru. Jean Piaget a sărit În sus: „Doamne, Dumnezeule, Părintele ăsta Rector nu pricepuse că dădeai dovadă de un raționament deductiv...“. Doamna Piaget a evocat adolescența soțului ei, În timp ce profesorul Își umplea pipa cu tutun. Jean era specialist În moluște Înainte să se intereseze de bebeluși. La cincisprezece ani, publicase deja mai multe articole despre moluștele elvețiene din colecția conservatorului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
caz, acestui fapt i se datorează reținerea pe care poate ai observat-o la mine. Nimic mai mult. În paranteză fie spus, contrar așteptărilor dumitale, nu cred că aceste mistere pot fi rezovlate rațional, prin exercițiul unor raționamente reci și deductive. Ceea ce mă înspăimântă pe mine - uneori, când îmi permit să mă gândesc la asemenea lucruri - este că nu știu cum sunt rezolvate. Trebuie să te retragi în propriul sine. Într-un fel de Siberie a sufletului. În cazul criminalilor, poți vedea cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
putut dispărea toți peștii din toate acvariile din toate apartamentele orașului ? Cum de au putut dispărea peștii din toate rîurile, din toate fluviile și din toate mările ? „De unde știi că au dispărut din toate mările ?” Deduc. „nu te supăra, metoda deductivă este absolut nocivă pentru gîndire.” De ce nu mai sunt furnici în anotimpul cînd trebuie să fim invadați de furnici ? De ce nu mai sunt păsări ? Unde sunt păsările care se roteau pe deasupra orașului, pe deasupra cîmpiei și pe deasupra tuturor mărilor ? „încetează să
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nu mai sunt furnici în anotimpul cînd trebuie să fim invadați de furnici ? De ce nu mai sunt păsări ? Unde sunt păsările care se roteau pe deasupra orașului, pe deasupra cîmpiei și pe deasupra tuturor mărilor ? „încetează să mai extinzi domeniul posibilului prin metoda deductivă.” Unde sunt animalele mari ? Caii ? Unde s-au ascuns caii ? Unde sunt animalele mici ? Viermii ? De ce nu mai apar viermi în carnea alterată și în merele putrede ? De ce nu-mi răspunzi. Ce faci ? De ce această tăcere sceptică ? „mă rog pentru
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
urechile, că nu mai are stomac bun, că inima i se oprește deodată, fiindcă el n-o mai aude. Luă purgativele cele mai respingătoare, stând ore întregi cu gravitate pe recipientul destinat ușurării lui, în chiar mijlocul casei. Găsea pe cale deductivă cauzele tulburărilor și mijloacele de îndreptare și-și alcătuise un meniu fantezist. Sfîrșindu-i-se doctoria, nu voi s-o mai repete, sub cuvânt că doctorul nu i-a spus, dar se decise să vadă iar medicul, când, într-o noapte, visă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
au reluat ținutele decente și s-a adoptat o nouă metodă. Nu mai bruscau pe nimeni cu frumusețea lor androgină, fuseseră mai cu toții încuiați prin birouri, puși să gândească, îndemnați să-l încolțească pe nou botezatul Jack Spintecătorul prin metodele deductive. Acum se încingeau cele mai crunte partide de pocker și, când la sfârșitul schimbului, li se cerea să se înscrie cu câte o idee în registrul de idei al brigăzii, vardiștii formau numere de telefoane și se gudurau pe lângă gazetarii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de evitat”2, sesizate ulterior de Russell, evidențiind, totodată, câteva lucruri neașteptate. Unul dintre ele, poate printre cele mai importante (și cu atât mai puțin relevante) este transparența netă și ineluctabilă a figurii cercului hermeneutic, devenit o fatalitate în exercițiile deductive ale matematicii axiomatice. Numeroasele paradoxuri și antinomii logico-matematice descoperite în prima jumătate a secolului XX au pus în evidență ireductibilitatea sistemelor formale matematice la o structură logică unică (așa cum spera logicismul fundaționist), dar și imposibilitatea fundării lor într-un metasistem
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
că „în orice clasă de formule necontradictorii există propoziții indecidabile”, ceea ce echivalează cu a spune că orice sistem formal poate conține propoziții adevărate ce nu sunt nici demonstrabile, nici rejectabile. Existența astfel a unor enunțuri indecidabile într-un sistem axiomatic deductiv și necontradictoriu îi demonstrează incompletitudinea 1. Cea de-a doua teoremă a lui Gödel afirmă imposibilitatea demonstrării noncontradicției unui sistem clasic prin mijloacele sale interne finite (pe care Hilbert le postulase). Alături de teorema Löwenheim-Skolem din teoria modelelor, Gödel a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
comune a Uniunii Europene Prin această schemă se încearcă a demonstra existența unei legături între "acțiune" și "episteme", elemente care conduc la organizarea cunoașterii în problemele de securitate și apărare comună, din care să reiasă, pe de o parte, metodele deductive de interpretare a acestui domeniu, iar pe de altă parte, să se identifice noi forme de transformare conceptuală cu ajutorul științei. Este vorba despre critica epistemologică de tip constructivist a securității și apărării comune europene, în diferite paradigme, care presupune, atât
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
1966) sugerează că este nevoie de a ajusta ideile omului despre adevăr în raport cu experiența. Mai precis, se subliniază rolul alegerii, deliberării, judecății și interpretării realității sociale de către comunitățile științifice, singurele capabile să ofere un tip de convingere rațională prin modele deductive și inductive. Thomas Kuhn (1970), pragmatist al filosofiei științei, a jucat un rol important în dezvoltarea acestei concepții constructiviste. Apoi Karl Popper (1982) a subliniat rolul așteptărilor în dezvoltarea teoriilor științifice, contribuind la progresul constructivismului în relațiile internaționale. Dar să
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
criteriu de demarcație. S-a conturat o interacțiune între empirie și episteme sau între acțiune și reflecție care conținea diversitatea disciplinelor prin care se organiza cunoașterea: nu numai prin determinarea a priori a unui obiect pozitiv și a unei metode deductive, ci și prin identificarea de forme și stiluri în procesele de transformare reciprocă a experiențelor din știință. Critica epistemologică nu este o simplă reflecție asupra științei; ea devine instrument de progres științific în calitate de organizare interioară a fundamentelor științelor. Drept urmare, epistemologia
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
baza reprezentărilor simbolice ale cunoașterii umane; el exprimă capacitatea spiritului uman de a elabora și transforma reprezentările inteligibile ale fenomenelor de disonanță-consonanță și de a oferi răspunsuri inteligente la problemele care trebuie rezolvate. Abandonând conformitatea de tip formal din logica deductivă formalizată (calitatea formei este "suficientă" pentru a stabili adevărul), specifică principiului rațiunii suficiente, principiul acțiunii inteligente pune în aplicare toate resursele de raționare dialogică atâta timp cât ele sunt reproductibile și se permite construirea de cunoștințe valabile în care modelatorul este investit
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
elemente dominante ale organizării clasei de elevi, din perspectiva managementului clasei de elevi se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni: • sarcina: - comună; - diferențiată: o cantitativ; o calitativ; • dirijarea instruirii: - riguroasă; - semiindependentă; - independentă; - comună; - diferențiată; • timp: - egal; - diferențiat; • stil de învățare: - inductiv; - deductiv; - practic; • motivație: - extrinsecă; - intrinsecă. 2.4. Dimensiunea normativtc " 2.4. Dimensiunea normativ\" Specialiștii în sociologia clasei de elevi au observat că acest univers școlar este o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. 2.4.1. Normativitatea în clasa
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
stadiul operațiilor formale/abstracte, Între 11/12-18 ani). De asemenea, utilizează două mari categorii de formule (algoritmice: operații standardizate și rezolvări-tip; euristice: sisteme de operare plastice și deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte și noțiuni, ca expresie a prelucrării și valorificării superioare a produsului cogniției primare (reprezentările), În strânsă legătură cu informația mediată prin limbaj. În cazul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sau nespecific. Unele dintre ele au un dublaj lingvistic și, în consecință, pot fi conștientizate, în timp ce altele nu au un dublaj lingvistic, neputând fi conștientizate (David, 2000). Prelucrările informaționale care au un dublaj lingvistic pot funcționa conștient (de exemplu, raționament deductiv) sau inconștient (de exemplu, automatizarea unor deprinderi învățate conștient). Cognițiile sunt structuri informaționale (prelucrări informaționale) care presupun conținuturi informaționale și procesele informaționale care generează aceste conținuturi. Conținuturile informaționale se referă la motivații (de exemplu, scopuri/dorințe), percepții, imagini, gânduri (de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]